Fermenţii sunt microorganisme, numite şi bacterii lactice, care transformă laptele în iaurt, atunci când le asigurăm condiţii de temperatură adecvate, o anumită perioadă de timp, şi, desigur, un mediu nutritiv ideal, aşa cum este laptele.
Cum se prepară iaurtul
Pentru a obţine iaurt, laptele este pasteurizat (fiert), apoi i se adaugă fermenţii lactici (culturi vii). Este foarte important ca după întreg procesul de producţie cantitatea de fermenţi să fie suficientă, iar iaurtul să aibă gust proaspăt şi acrişor.
Şi după fabricarea iaurtului bacteriile rămân în viaţă şi în stare de activitate.
Dacă a fost produs din materii prime de bună calitate, în mod igienic, ambalat ermetic ăn ambalaje sterilizate şi menţinut în lanţ de frig, iaurtul are o perioadă de valabilitate de patru – cinci săptămâni, fără a fi necesar adaos de conservanţi.
Trebuie făcută aici o diferenţiere între iaurtul adevărat şi alte produse supuse tratamentului termic după fermentare, în urma căruia culturile bacteriene sunt distruse. Iaurtul cu fermenţi vii are întotdeauna înscrisă pe el o temperatură de păstrare de 2 – 8 grade Celsius şi termen de garanţie de circa o lună, în timp ce produsele tratate termic după fermentare rezistă pe raft patru – şase luni, fără frigider.
Rolul fermenţilor în „binele digestiv”
Specialiştii în nutriţie spun că fermenţii vii din iaurt contribuie la echilibrarea florei intestinale. În intestinul nostru se găsesc numeroase bacterii benefice care asigură buna funcţionare a acestuia. Flora intestinală a unui adult include mai mult de 400 de specii de bacterii, al caror numar depăşeşte de 10 ori numărul celulelor din ţesuturile corpului uman.
Bacteriile vii din iaurt transformă o parte din lactoză din lapte în acid lactic. Lactoza este zahărul care se găseşte în mod natural în lapte. Fermenţii din iaurt permit ca şi persoanele sensibile la lactoză să se bucure de beneficiile iaurtului, chiar dacă acestea nu tolerează laptele. În acest mod îşi pot completa aportul zilnic necesar de calciu.
Fermenţii activi accelerează tranzitul intestinal şi previn constipaţia, neutralizează toxinele şi agenţii patogeni şi cresc activitatea sistemului imunitar, potrivit medicului nutritionist Mihaela Bilic.
De unde apar problemele de digestie
În organismul uman se produc în fiecare secundă mii de enzime, iar orice deficit enzimatic este resimţit puternic de către organism. Enzimele sunt de două feluri: digestive şi metabolice. Enzimele digestive transformă alimentele ingerate în substanţe primare necesare nutriţiei la nivel celular, precum vitamine, minerale, aminoacizi, glucoză, acizi graşi.
Pe măsura ce îmbătrâneşte, organismul nostru secretă din ce în ce mai puţine enzime digestive. În acelaşi timp, activitatea enzimatică poate să fie afectată de stres, boală, epuizare, fumat,cofeină, consumul de medicamente, alimentaţia neadecvată sau dezechilibrul acido-bazic.
Simptomele care indica o insuficienţă enzimatică sunt indigestia, arsurile la stomac, senzaţia de greutate în stomac, balonarea, gazele, intoleranţa la unele alimente etc.
Bacteriile benefice din flora intestinală trăiesc în simbioză cu organismul nostru, ne protejează şi menţin echilibrul funcţional al acestuia. Din acest punct de vedere, fermenţii (bacteriile benefice din iaurturi) au un rol important în sănătatea noastră digestivă.
