Sparanghelul – aliatul de nădejde în cura de slăbire și de detoxifiere!

17/05/2017

E sezonul sparanghelului și poți să-ți bucuri organismul cu proprietățile uluitoare ale acestei legume pentru sănătate. Acum este mult mai accesibil, dat fiind faptul că este cultivat în Moldova. Dacă până acum nu ai introdus în dietă sparanghelul, probabil este cazul să o faci. Vei rămâne surprins să-i descoperi bogăția de vitamine și minerale pe care o conține, dar și beneficiile uimitoare pentru organism și tinerețe, căci nu în zadar sparanghelul a fost numit ,,hrana regilor”! Pe lângă faptul că are un gust deosebit și îți încarcă organismul cu beneficii, sparanghelul este unul dintre cele mai sănătoase alimente, potrivite în dieta de slăbire și de detoxifiere.

Sparanghelul (Asparagus officinalis) creşte în soluri nisipoase, iar sezonul de recoltare durează din aprilie până la sfârșitul lunii iunie. Leguma a început să fie cultivată și de către producători autohtoni.

Sparanghelul este una dintre cele mai sănătoase şi nutritive legume, având un efect remarcant de anti-îmbătrânire, antiinflamator, diuretic, detoxifiant, reduce riscul bolilor de inimă, previne osteoporoza.

Sparanghelul conține un spectru larg de vitamine și minerale, fibre dietetice

Leguma abundă în vitamina K, vitamina A, folați, vitamina B1, B2, B6, niacina, vitamina E. Sparanghelul conține de asemenea vitamina C (5,6 mg/100g), fier (2,1 mg/100g), kaliu (202mg/100g), magneziu (14mg/100g), cupru, mangan, zinc, antioxidanți, aminoacizi și proteine.

Vitamina A ajută la întărirea imunității, păstrarea vederii, fortifierea oaselor, prevenirea îmbătrânirii, acidul folic previne malformațiile congenitale, cancerul și demența senilă, vitamina K întărește oasele și ameliorează coagularea sângelui, previne osteoporoza, manganul crește densitatea țesutului osos, vitamina C susține colagenul și țesutul conjunctiv, catalizează arderea grăsimilor. Kaliul ajută la funcționarea corespunzătoare a inimii, rinichilor și fibrelor nervoase.

În dieta sănătoasă și cura de slăbire

Sparanghelul este bogat în vitamine și minerale, fibre dietetice (3,5g/100g) și foarte scăzut în calorii, ceea ce constituie un mare avantaj pentru a putea fi introdus în dieta sănătoasă și echilibrată. Sparanghelul este o legumă minune, deoarece încarcă organismul cu beneficii, dar, în același timp, contribuie la menținerea greutății sănătoase, prevenind îngrășarea. Datorită fibrelor pe care le conține, sparanghelul forțează organismul să arda mai multe calorii pentru a le digera.

Datorită acțiunii sale diuretice, sparanghelul ameliorează eliminarea reziduurilor metabolice din organism, îmbunătățește funcția tractului digestiv, ameliorează tonusul și aspectul pielii. Potrivit specialiștilor americani de la UCLA, sparanghelul este leguma numărul 1 în procesele de detoxifiere.

Spectrul larg de minerale conținut în sparanghel îmbunătățește funcția renală, dar și crește rezistenţa organismului la oboseală şi asigură funcţionarea normală a ficatului.

Are efect anti-îmbătrânire

Sparanghelul este bogat în substanțe antioxidante (luteină, zeaxantină şi carotenoizi) ce protejează celulele de efectul nociv al radicalilor liberi. Acest lucru menține corpul tânăr, pielea fără riduri, elimină celulele atipice din organism. Folații (prezenți din abundență în legumele verzi și în citrice, dar și în sparanghel) ajută la reducerea mutațiilor genetice, scad riscul bolilor de inimă și cancer, reduc inflamațiile și durerile din corp.

Proprietățile terapeutice ale sparanghelului: previne infecțiile și apariția pietrelor la rinichi, este recomandat în gută, astenie fizică și intelectuală, convalescențe, bronșite, neuroze, diabet zaharat (acțiune hipoglicemiantă), dereglări de digestie, edeme.

Cum se prepară sparanghelul?

Este minunat să-l poți găti cu abur, timp de 5-8 minute. Astfel leguma își păstrează nutrienții, gustul și textura crocantă. Prin fierbere (în apă sărată, timp de 5-10 minute), sparanghelul își va pierde culoarea, dar și o parte din vitamine.

Sparanghelul are un punct de rupere naturală, între partea de jos care este lemnoasă și mijlocul delicat. Este necesar să afli unde se află acest punct de rupere și să rupi cu mâna fiecare tulpină. Dacă tulpina este prea groasă, o poți decoji pe lungime cu un cuțit de curățat legume. Tulpinile subțiri nu au nevoie de a fi decojite.

Idei de preparare:

Sparanghelul poate fi înnăbușit, gătit cu abur, fiert ușor, sotat, preparat la grătar sau murat. Acesta se potrivește excelent ca garnituri la peşte, fructe de mare, carne sau orez. Poți prepara o salată de sparanghel ori supa-cremă de sparanghel cu legume. De asemenea, îl poți folosi ca ingredient în mâncăruri de legume. Vezi, mai jos, două rețete sănătoase cu sparanghel!

Salată de sparanghel

Este o salata ușoară și delicioasă, parfumată cu gustul savuros al sparanghelului. Ingrediente: 1 linguriță de oțet de mere (zeamă de lămâie), 1 linguriță de ulei de măsline, 100g sparanghel, muștar, sare, piper, busuioc.

Mod de prepare: sparanghelul se curăță de coaja aspră, se spală, se taie bucăți de 4-5 cm lungime și se pune la fiert, în apă cu sare, ori se gătește cu abur. Ingredientele pentru sos se amestecă separat. Se scoate sparanghelul fiert din apă și se scurge. Se așează pe o farfurie și se acoperă cu sosul preparat. Salata de sparanghel este un aperitiv delicios, poate fi consumată ca garnituri la pește ori carne.

Sparanghel cu usturoi la cuptor

O altă modalitate de a prepara sparanghelul este prepararea la cuptor. Ingrediente: 1/4 linguriță piper, 1/4 linguriță sare, 2 linguri ulei de măsline, 2 căței usturoi feliați subțire, 650g sparanghel.

Mod de preparare: încinge cuptorul la 200 grade C. Curăță sparanghelul și îndepărtează părțile lemnoase. Pune sparanghelul împreună cu usturoiul feliat într-o tavă de copt, amestecă-le cu uleiul de măsline și condimentează cu sare și piper. Legumele se coc în jur de 10-15 minute, până când se înmoaie ușor.Vezi de unde poți procura cel mai proaspăt sparanghel, pe pagina de Facebook ”Sparanghel – Made in Moldova”.

Fibra naturală care are efectul medicamentului minune pentru slăbit: în ce se conține

O soluție naturală pentru menținerea greutății și controlul glicemiei este beta-glucanul, o fibră alimentară găsită în ovăz și orz, scrie clicksanatate.ro.

Recent, cercetătorii au descoperit că această fibră ar putea avea efecte similare cu medicamentele precum Ozempic, un tratament utilizat pentru scăderea în greutate și controlul glicemiei. Deși studiile au fost realizate pe șoareci, rezultatele sunt promițătoare și sugerează că anumite tipuri de fibre pot fi mai eficiente decât altele în reglarea greutății și sănătății metabolice.

Ce este beta-glucanul și cum funcționează?

Beta-glucanul este o fibră solubilă care se găsește din abundență în ovăz și orz. Fibrele alimentare, ca beta-glucanul, sunt hrana preferată a bacteriilor din intestinul tău, care le fermentează și produc compuși benefici, cum ar fi butiratul.

Ovăzul conține beta-glucan, fibre care poat ajuta în procesul de slăbire. Foto: Shutterstock.

În cadrul studiului, șoarecii hrăniți cu beta-glucan au pierdut în greutate și și-au redus stratul de grăsime, chiar dacă dieta lor era bogată în grăsimi. Acest efect nu a fost observat la șoarecii care au consumat alte fibre, cum ar fi dextrina de grâu sau amidonul rezistent.

Cum contribuie beta-glucanul la pierderea în greutate?

Când microbii intestinali fermentează beta-glucanul, produc butirat, un metabolit care are multiple efecte benefice. Unul dintre aceste efecte este stimularea producției de GLP-1 (peptida-1 asemănătoare glucagonului), o proteină naturală responsabilă de reglarea apetitului și stimularea eliberării de insulină. Medicamentele precum Ozempic imită această peptidă pentru a ajuta persoanele să slăbească și să-și regleze glicemia. Consumul de beta-glucan din alimente poate, așadar, să stimuleze natural acest proces.

De ce este important să alegi fibrele potrivite?

Nu toate fibrele sunt la fel, iar efectele lor asupra organismului variază mult. Fibrele solubile, cum sunt beta-glucanii, sunt fermentate cu ușurință de bacteriile intestinale, ceea ce poate avea beneficii directe asupra sănătății metabolice. În schimb, fibrele insolubile, precum celuloza, se combină cu alte substanțe pentru a forma scaun, dar nu produc aceleași efecte asupra glicemiei sau greutății. Așadar, dacă dorești să beneficiezi de toate avantajele pentru sănătate ale fibrelor, e important să alegi tipurile potrivite.

Cum poți integra beta-glucanul în dieta ta?

Consumă mai des alimente bogate în beta-glucan, precum fulgii de ovăz și orzul, fie ca mic dejun, fie ca gustare sau ca ingredient în diverse preparate.

Aceasta nu doar că îți poate ajuta microbiomul intestinal să producă compuși benefici, dar îți poate susține și eforturile de control al greutății și sănătatea generală. În plus, beta-glucanii ajută și la menținerea senzației de sațietate, ceea ce îți poate reduce pofta de mâncare pe parcursul zilei.

Cercetările sugerează că beta-glucanul, o fibră solubilă naturală, poate avea efecte impresionante asupra greutății și glicemiei. Deși studiile sunt încă în faza incipientă, adăugarea de ovăz și orz în dieta ta zilnică ar putea aduce beneficii semnificative. S-ar putea să nu fie chiar la nivelul unui medicament precum Ozempic, dar este o

Cum poți integra beta-glucanul în dieta ta?

Consumă mai des alimente bogate în beta-glucan, precum fulgii de ovăz și orzul, fie ca mic dejun, fie ca gustare sau ca ingredient în diverse preparate.

Cum poți integra beta-glucanul în dieta ta?

Consumă mai des alimente bogate în beta-glucan, precum fulgii de ovăz și orzul, fie ca mic dejun, fie ca gustare sau ca ingredient în diverse preparate.

Trei alimente pe care medicii vor să le eliminăm imediat pentru a preveni două boli extrem de grave

Prevenirea Alzheimer, a cancerului și a altor boli legate de vârstă reprezintă un aspect din ce în ce mai important în domeniul sănătății, iar cercetările arată că alimentația joacă un rol important în reducerea riscului acestor afecțiuni.

Potrivit specialiștilor, un factor care contribuie la aceste probleme de sănătate sunt „zaharurile ascunse care se găsesc în multe alimente procesate, de la sosuri la batoane snack”.

Consumul excesiv de zahăr poate duce la inflamație cronică, rezistență la insulină și stres oxidativ, toate acestea fiind legate de dezvoltarea Alzheimer, riscul de cancer și boli legate de vârstă. Alimentele care trebuie evitate sunt condimentele precum ketchup și sos BBQ, iaurtul aromatizat și batoanele granola.

Ketchup și sosuri pentru grătar

Aceste sosuri aparent inofensive sunt, de fapt, pline de zahăr! Consumul ridicat de zahăr poate duce la inflamații în întregul organism, stres oxidativ și rezistență la insulină, toate acestea fiind legate de aceste afecțiuni.

„Deși aceste sosuri pot părea destul de inocente, ele includ de obicei sirop de porumb bogat în fructoză sau zaharuri suplimentare. Aceste zaharuri în timp se acumulează și duc la inflamație, care accelerează procesul de îmbătrânire și crește șansele de cancer”, spune dr. Michael Lahey, medic la My Weight Loss Partner.

Iaurt aromatizat

În comparație cu alte alimente pentru micul dejun, cum ar fi gogoșile și produsele de patiserie, iaurtul poate părea o opțiune inocentă.

Cu toate acestea, o singură privire la etichetele multor iaurturi cumpărate din magazine va dezvălui cât de multe ingrediente viclene și cantități mari de zahăr conțin acestea!

Dr. Ria Hawle, dietetician și nutriționist, susține că „iaurtul simplu poate fi umplut cu arome și îndulcitori și am observat că unele mărci conțin 250-300 de calorii și 25-30 de grame de zahăr pe porție – echivalentul unui baton de ciocolată. Majoritatea acestor zaharuri provoacă inflamații cronice în organism, inclusiv în creier, ceea ce face ca procesul de îmbătrânire a creierului să fie mult mai rapid.”

În schimb, încercați să optați pentru iaurt grecesc simplu care este bogat în proteine și picurați o cantitate mică de miere și fructe de pădure pentru puțină dulceață!

3. Batoanele granola ambalate

Batoanele granola sunt comercializate ca o opțiune sănătoasă, dar, la fel ca iaurtul aromat, sunt pline de zahăr și alte ingrediente nedorite. Multe dintre aceste batoane folosesc sirop de porumb cu conținut ridicat de fructoză ca îndulcitor, care poate crește nivelul zahărului din sânge.

De asemenea, conservanții și aditivii se găsesc frecvent în aceste articole, contribuind și mai mult la declinul funcțiilor cognitive.

„Batoanele granola conțin de obicei mai multe tipuri de zaharuri și ingrediente procesate care oferă puțină valoare nutritivă. Consumul ridicat de zahăr în timp nu numai că alimentează inflamația, dar afectează și factorul neurotrofic derivat din creier (BDNF), o proteină esențială pentru memorie și învățare. Nivelurile scăzute de BDNF sunt legate de Alzheimer și de alte boli neurodegenerative”, explică dr. Rimas Geiga.

Care pâine e cea mai sănătoasă? Mit despre acest aliment ”de temut”, spulberat de un nutriționist

Dacă vrei să slăbești câteva kilograme este mai important să renunți la dulciuri care, pe lângă făină, conțin și grăsime în exces, potrivit unui nutriționist citat de doctorulzilei.ro.

Pâinea proaspătă nu poate dăuna stomacului unei persoane sănătoase, așa cum cred mulți. Potrivit dr. Natalia Denisova, este mai important să renunți la dulciuri, care, pe lângă făină, conțin și grăsime în exces. Utilizarea sa trebuie limitată numai la persoanele cu boli ale tractului digestiv în stadiul acut.

Ideea că pâinea integrală este mai sănătoasă decât pâinea obișnuită este, de asemenea, controversată.

Caloriile din pâinea integrală sunt mari

„Caloriile din pâinea integrală sunt de obicei mai mari. Conține multe componente suplimentare – diverse arome, arome și zahăr. O astfel de compoziție multicomponentă nu este întotdeauna utilă”, explică Cekhonina.

Potrivit medicului, nici pâinea neagră nu poate fi considerată mai sănătoasă decât pâinea albă, deoarece depinde de făina din care este făcută.

Nutriționistul Natalia Denisova subliniază că pâinea de secară este un produs sănătos, așa că cinci felii pe zi nu vor dăuna sănătății.

Câtă pâine putem mânca pe zi?

Dr. Mihaela Bilic, medic nutriționist, explică:

„Oganizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă consumul a 250 de grame de pâine pe zi, adică 7-8 felii de pâine, zilnic. Sub nicio formă nu trebuie să renunţăm la consumul de pâine. Este un aliment de bază şi cea mai banală formă de amidon, acel nutrient care conţine glucoză ce se absoarbe lent. Fără glucoză, corpul nostru nu poate funcţiona de la muşchi până la sistemul nervos, orice celulă se hrăneşte cu glucoză.

Deci, pâinea trebuie să rămână, în continuare un produs prezent în fiecare zi şi la fiecare masă, bineînţeles în cantitate moderată,” atrage atenţia dr. Mihaela Bilic, medic nutriţionist.

În farfuria ideală, carbohidraţii, adică produsele făinoase trebuie să acopere un sfert din suprafaţă, potrivit medicului nutriţionist. În această categorie intră pâinea, cerealele, orezeul, pastele făinoase, mămăliga şi cartoful. „Deci, pâinea poate fi un înlocuitor pentru oricare dintre produsele enumerate şi categoric este alimentul perfect când vine vorba de sandwichuri,” a adăugat dr. Bilic.