Identificat ca potenţial cancerigen şi foarte periculos în lista de E-uri, amarantul, sau E123, este substanţa chimică ce dă culoare roşie intensă produselor. Amarantul este interzis în SUA, dar încă folosit în alte ţări. Află cum poate afecta acest aditiv sănătatea şi în ce produse este întâlnit.
Amarantul, sau E123, este un aditiv alimentar roşu, petrochimic, din familia coloranților azoici, foarte solubil în apă, fiind obţinut din reziduuri petroliere. Acesta este listat ca ,,probabil sau sigur carcinogen’’ de către Asociația pentru Cercetare Terapeutica împotriva Cancerului din Franţa.
Amarantul, pe lângă riscul carcinogen, poate cauza manifestări alergice la copii, precum urticarie, astm bronşic, simptome alergice respiratorii și muco-cutanate, gastro-intestinale, excepțional şoc anafilactic, dereglarea toleranţei la alte medicamente, cum ar fi salicilații sau tartrazina. Amarantul produce sau agravează astmul bronşic, provoacă eczeme, întrucât este un eliberator de histamină. Efectele acestuia sunt exacerbate în combinaţie cu alţi conservanţi, precum benzoatul de natriu. Alte cercetări i-ar fi descoperit, inclusiv, proprietăţi neurotoxice, imunotoxice şi de lezare cronică a ficatului.
Din 1976 amarantul este interzis în SUA de către FDA datorită potenţialului său cancerigen. Numeroase studii au demonstrat că E123 poate produce cancer, malformaţii congenitale, moarte fetală, sterilitate, scăderea calităţii lichidului seminal şi dereglări de menstruaţie. În anul 1971 cercetătorii ruşi au stabilit, de asemenea, legătura între amarant şi apariţia maladiilor canceroase.
Deşi este interzis în SUA, Norvegia, Rusia şi Austria, amarantul mai este folosit în UK, foarte limitat în Franţa, Italia şi alte state, în calitate de colorant roşu-violet în industria alimentară, a cosmeticelor şi la prepararea vopselelor.
Amarantul poate fi întălnit în produse alimentare, când este folosit la colorarea vinului roşu sau roz, icrelor de peşte, lichiorurilor, bomboanelor, jeleurilor, supelor instant, cremelor de fructe, îngheţatei, gemurilor şi dulceţurilor. În UE colorantul este licenţiat pentru folosire, în doze limitate, la băuturi alcoolice (<15% vol), vinuri şi prepararea caviarului.
Amarantul este sintetizat din produse petroliere sub formă de pulbere, granule şi poate fi aplicat, de asemenea, pe fibre sintetice şi naturale, piele sau hârtie. El mai este folosit la producerea vopselelor, lacurilor pentru aluminiu.
