Astăzi este Ziua mondială a ciocolatei, una dintre cele mai mari invenții culinare ale omenirii

07/07/2024

Ziua mondială a ciocolatei reprezintă un tribut adus uneia dintre cele mai mari invenții culinare ale omenirii. Ciocolata poate ajuta la crearea celor mai luxoase deserturi, dar poate fi savurată chiar și în starea ei pură.

Cuvântul modern „ciocolată” ar proveni de la două cuvinte ale unei limbi vorbite de azteci numită Nahuatl: „xocolatl”, care în traducere directă înseamnă „apă fierbinte”, și „cacahuatl”, care se referea la o băutură amară din cacao servită la ceremoniile religioase, transmite agerpres.ro.

Istoria ciocolatei datează de aproximativ 2.500 de ani. Aztecii iubeau ciocolata lichidă, considerând că le-a fost dăruită de zeul ințelepciunii Quetzalcoatl. Semințele de cacao au fost folosite și ca monedă de schimb.

Băutura se făcea amestecând boabele de cacao prăjite, măcinate cu apă, cu adaos de ierburi sau mirodenii. Amestecul ajungea să aibă o consistență spumoasă, fiind turnat dintr-un vas în altul. Băutura avea un gust amar, nu dulce. În această formă, ciocolata de băut, constând din cacao pură, era foarte sănătoasă și plină de nutrienți.

În 1528, cuceritorii spanioli conduși de Hernan Cortez aduc ciocolata sau mai degrabă boabe de cacao în Spania continentală. Spaniolii considerau ciocolata prea amară și astfel încep să adauge zahăr din trestie. De asemenea, infuzează ciocolata cu vanilie și alte mirodenii mai ușoare, cum ar fi nucșoară, cuișoare, ienibahar și scorțișoară pentru a da ciocolatei finite un gust mai dulce, amintesc sursele citate.

Multe companii de ciocolată din zilele noastre și-au început activitatea în secolul al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea.

Cadbury a început în Anglia, în 1868. Și apoi, 25 de ani mai târziu, americanul Milton S. Hershey a achiziționat echipamente de procesare a ciocolatei la World’s Columbian Exposition din Chicago, el fiind unul dintre cei mai mari și cunoscuți creatori de ciocolată din lume. Activitatea companiei sale a început cu producția de caramele acoperite cu ciocolată. Nestle a început în anii 1860 și a devenit unul dintre cele mai mari conglomerate alimentare din lume.

Ciocolata este un aliment fermentat. Odată ce păstăile de cacao sunt culese și apoi curățate de materialul alb moale din fructe, acestea sunt uscate și apoi boabele de cacao fermentează. Ciocolatierii macină apoi fulgii într-o masă de cacao, separându-le într-o parte solidă și unt de cacao, apoi le combină cu lapte și zahăr. Ciocolată albă conține doar untul de ciocolată cu lapte și zahăr.

Odată cu trecerea timpului, gusturile oamenilor au revenit către ciocolata neagră, care conține mult mai puțin zahăr și un procent mai mare de cacao. Potrivit experților, unele dintre cele mai bune ciocolate negre provin din Coasta de Fildeș, Ghana și Ecuador. Când cumpărați ciocolată din aceste regiuni, este întotdeauna cel mai bine să vă asigurați că este „ciocolată din comerț echitabil” („fair trade chocolate”), ceea ce înseamnă că astfel contribuiți la creșterea durabilă a culturii de cacao.

Veniturile de pe piața de ciocolată (Chocolate Confectionery) se ridică la 133,60 miliarde de dolari în 2024, iar estimările arată că piața va înregistra o creștere anuală de 4,76% până în 2029. Se așteaptă ca volumul total de ciocolată să se ridice la 11,02 miliarde kg până în 2029. Volumul mediu de ciocolată per persoană este așteptat să crească până la 1,3 kg în 2024.

Fibra naturală care are efectul medicamentului minune pentru slăbit: în ce se conține

O soluție naturală pentru menținerea greutății și controlul glicemiei este beta-glucanul, o fibră alimentară găsită în ovăz și orz, scrie clicksanatate.ro.

Recent, cercetătorii au descoperit că această fibră ar putea avea efecte similare cu medicamentele precum Ozempic, un tratament utilizat pentru scăderea în greutate și controlul glicemiei. Deși studiile au fost realizate pe șoareci, rezultatele sunt promițătoare și sugerează că anumite tipuri de fibre pot fi mai eficiente decât altele în reglarea greutății și sănătății metabolice.

Ce este beta-glucanul și cum funcționează?

Beta-glucanul este o fibră solubilă care se găsește din abundență în ovăz și orz. Fibrele alimentare, ca beta-glucanul, sunt hrana preferată a bacteriilor din intestinul tău, care le fermentează și produc compuși benefici, cum ar fi butiratul.

Ovăzul conține beta-glucan, fibre care poat ajuta în procesul de slăbire. Foto: Shutterstock.

În cadrul studiului, șoarecii hrăniți cu beta-glucan au pierdut în greutate și și-au redus stratul de grăsime, chiar dacă dieta lor era bogată în grăsimi. Acest efect nu a fost observat la șoarecii care au consumat alte fibre, cum ar fi dextrina de grâu sau amidonul rezistent.

Cum contribuie beta-glucanul la pierderea în greutate?

Când microbii intestinali fermentează beta-glucanul, produc butirat, un metabolit care are multiple efecte benefice. Unul dintre aceste efecte este stimularea producției de GLP-1 (peptida-1 asemănătoare glucagonului), o proteină naturală responsabilă de reglarea apetitului și stimularea eliberării de insulină. Medicamentele precum Ozempic imită această peptidă pentru a ajuta persoanele să slăbească și să-și regleze glicemia. Consumul de beta-glucan din alimente poate, așadar, să stimuleze natural acest proces.

De ce este important să alegi fibrele potrivite?

Nu toate fibrele sunt la fel, iar efectele lor asupra organismului variază mult. Fibrele solubile, cum sunt beta-glucanii, sunt fermentate cu ușurință de bacteriile intestinale, ceea ce poate avea beneficii directe asupra sănătății metabolice. În schimb, fibrele insolubile, precum celuloza, se combină cu alte substanțe pentru a forma scaun, dar nu produc aceleași efecte asupra glicemiei sau greutății. Așadar, dacă dorești să beneficiezi de toate avantajele pentru sănătate ale fibrelor, e important să alegi tipurile potrivite.

Cum poți integra beta-glucanul în dieta ta?

Consumă mai des alimente bogate în beta-glucan, precum fulgii de ovăz și orzul, fie ca mic dejun, fie ca gustare sau ca ingredient în diverse preparate.

Aceasta nu doar că îți poate ajuta microbiomul intestinal să producă compuși benefici, dar îți poate susține și eforturile de control al greutății și sănătatea generală. În plus, beta-glucanii ajută și la menținerea senzației de sațietate, ceea ce îți poate reduce pofta de mâncare pe parcursul zilei.

Cercetările sugerează că beta-glucanul, o fibră solubilă naturală, poate avea efecte impresionante asupra greutății și glicemiei. Deși studiile sunt încă în faza incipientă, adăugarea de ovăz și orz în dieta ta zilnică ar putea aduce beneficii semnificative. S-ar putea să nu fie chiar la nivelul unui medicament precum Ozempic, dar este o

Cum poți integra beta-glucanul în dieta ta?

Consumă mai des alimente bogate în beta-glucan, precum fulgii de ovăz și orzul, fie ca mic dejun, fie ca gustare sau ca ingredient în diverse preparate.

Cum poți integra beta-glucanul în dieta ta?

Consumă mai des alimente bogate în beta-glucan, precum fulgii de ovăz și orzul, fie ca mic dejun, fie ca gustare sau ca ingredient în diverse preparate.

Trei alimente pe care medicii vor să le eliminăm imediat pentru a preveni două boli extrem de grave

Prevenirea Alzheimer, a cancerului și a altor boli legate de vârstă reprezintă un aspect din ce în ce mai important în domeniul sănătății, iar cercetările arată că alimentația joacă un rol important în reducerea riscului acestor afecțiuni.

Potrivit specialiștilor, un factor care contribuie la aceste probleme de sănătate sunt „zaharurile ascunse care se găsesc în multe alimente procesate, de la sosuri la batoane snack”.

Consumul excesiv de zahăr poate duce la inflamație cronică, rezistență la insulină și stres oxidativ, toate acestea fiind legate de dezvoltarea Alzheimer, riscul de cancer și boli legate de vârstă. Alimentele care trebuie evitate sunt condimentele precum ketchup și sos BBQ, iaurtul aromatizat și batoanele granola.

Ketchup și sosuri pentru grătar

Aceste sosuri aparent inofensive sunt, de fapt, pline de zahăr! Consumul ridicat de zahăr poate duce la inflamații în întregul organism, stres oxidativ și rezistență la insulină, toate acestea fiind legate de aceste afecțiuni.

„Deși aceste sosuri pot părea destul de inocente, ele includ de obicei sirop de porumb bogat în fructoză sau zaharuri suplimentare. Aceste zaharuri în timp se acumulează și duc la inflamație, care accelerează procesul de îmbătrânire și crește șansele de cancer”, spune dr. Michael Lahey, medic la My Weight Loss Partner.

Iaurt aromatizat

În comparație cu alte alimente pentru micul dejun, cum ar fi gogoșile și produsele de patiserie, iaurtul poate părea o opțiune inocentă.

Cu toate acestea, o singură privire la etichetele multor iaurturi cumpărate din magazine va dezvălui cât de multe ingrediente viclene și cantități mari de zahăr conțin acestea!

Dr. Ria Hawle, dietetician și nutriționist, susține că „iaurtul simplu poate fi umplut cu arome și îndulcitori și am observat că unele mărci conțin 250-300 de calorii și 25-30 de grame de zahăr pe porție – echivalentul unui baton de ciocolată. Majoritatea acestor zaharuri provoacă inflamații cronice în organism, inclusiv în creier, ceea ce face ca procesul de îmbătrânire a creierului să fie mult mai rapid.”

În schimb, încercați să optați pentru iaurt grecesc simplu care este bogat în proteine și picurați o cantitate mică de miere și fructe de pădure pentru puțină dulceață!

3. Batoanele granola ambalate

Batoanele granola sunt comercializate ca o opțiune sănătoasă, dar, la fel ca iaurtul aromat, sunt pline de zahăr și alte ingrediente nedorite. Multe dintre aceste batoane folosesc sirop de porumb cu conținut ridicat de fructoză ca îndulcitor, care poate crește nivelul zahărului din sânge.

De asemenea, conservanții și aditivii se găsesc frecvent în aceste articole, contribuind și mai mult la declinul funcțiilor cognitive.

„Batoanele granola conțin de obicei mai multe tipuri de zaharuri și ingrediente procesate care oferă puțină valoare nutritivă. Consumul ridicat de zahăr în timp nu numai că alimentează inflamația, dar afectează și factorul neurotrofic derivat din creier (BDNF), o proteină esențială pentru memorie și învățare. Nivelurile scăzute de BDNF sunt legate de Alzheimer și de alte boli neurodegenerative”, explică dr. Rimas Geiga.

Care pâine e cea mai sănătoasă? Mit despre acest aliment ”de temut”, spulberat de un nutriționist

Dacă vrei să slăbești câteva kilograme este mai important să renunți la dulciuri care, pe lângă făină, conțin și grăsime în exces, potrivit unui nutriționist citat de doctorulzilei.ro.

Pâinea proaspătă nu poate dăuna stomacului unei persoane sănătoase, așa cum cred mulți. Potrivit dr. Natalia Denisova, este mai important să renunți la dulciuri, care, pe lângă făină, conțin și grăsime în exces. Utilizarea sa trebuie limitată numai la persoanele cu boli ale tractului digestiv în stadiul acut.

Ideea că pâinea integrală este mai sănătoasă decât pâinea obișnuită este, de asemenea, controversată.

Caloriile din pâinea integrală sunt mari

„Caloriile din pâinea integrală sunt de obicei mai mari. Conține multe componente suplimentare – diverse arome, arome și zahăr. O astfel de compoziție multicomponentă nu este întotdeauna utilă”, explică Cekhonina.

Potrivit medicului, nici pâinea neagră nu poate fi considerată mai sănătoasă decât pâinea albă, deoarece depinde de făina din care este făcută.

Nutriționistul Natalia Denisova subliniază că pâinea de secară este un produs sănătos, așa că cinci felii pe zi nu vor dăuna sănătății.

Câtă pâine putem mânca pe zi?

Dr. Mihaela Bilic, medic nutriționist, explică:

„Oganizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă consumul a 250 de grame de pâine pe zi, adică 7-8 felii de pâine, zilnic. Sub nicio formă nu trebuie să renunţăm la consumul de pâine. Este un aliment de bază şi cea mai banală formă de amidon, acel nutrient care conţine glucoză ce se absoarbe lent. Fără glucoză, corpul nostru nu poate funcţiona de la muşchi până la sistemul nervos, orice celulă se hrăneşte cu glucoză.

Deci, pâinea trebuie să rămână, în continuare un produs prezent în fiecare zi şi la fiecare masă, bineînţeles în cantitate moderată,” atrage atenţia dr. Mihaela Bilic, medic nutriţionist.

În farfuria ideală, carbohidraţii, adică produsele făinoase trebuie să acopere un sfert din suprafaţă, potrivit medicului nutriţionist. În această categorie intră pâinea, cerealele, orezeul, pastele făinoase, mămăliga şi cartoful. „Deci, pâinea poate fi un înlocuitor pentru oricare dintre produsele enumerate şi categoric este alimentul perfect când vine vorba de sandwichuri,” a adăugat dr. Bilic.