Un cetățean al Republicii Moldova a consumat în anul 2023 în medie 130 de kg de fructe, pomușoare și nuci sau mai mult cu 7% față de anul 2022. A crescut și consumul de carne – de la 60,8 kg până la 65,2 kg per locuitor (+7%). Iar consumul de lapte a fost în creștere cu 3%, până la 173,8 kg, arată datele Biroului Național de Statistică, scrie tvrmoldova.md.
De cealaltă parte, este mai redus consumul de legume, cu 3%. În medie o persoană a consumat anul trecut 114,7 kg de legume, comparativ cu 118,7 kg un an mai devreme. Consumul de cartofi a fost de 72,5 kg per persoană. Resursele totale de cartofi în anul 2023 au constituit 227,9 mii tone. Importul a crescut 44%, iar exportul a scăzut cu 36%. Fructe, pomușoare și nuci s-au colectat 722,2 mii tone, în creștere de 17% față de anul precedent. Importul a marcat 44,4 mii tone, iar exportul – 386,4 mii tone. Resursele totale de carne au constituit 164,7 mii tone, cu 7% mai mult faţă de anul 2022. În anul 2023, producția de carne a înregistrat 128,9 mii tone. Producția locală de lapte a atins 261,3 mii tone. Totodată, s-au importat 171,1 mii tone de lapte, în timp ce exportul a fost de 4 mii de tone.
Carnea care dăunează creierului și poate prezenta risc de demență
Reducerea consumului de carne roșie procesată ar putea avea multe efecte pozitive asupra inimii și a sănătății cognitive pe termen lung, arată experții, scrie adevărul.ro.
Conform unui studiu publicat recent în revista Neurology, cei care au consumat carne roșie procesată, precum bacon sau hot-dog, au avut cu 13% mai multe șanse de a dezvolta demență decât cei care au consumat o porție nesemnificativă.
Cercetătorii au constatat, de asemenea, că o porție zilnică suplimentară de carne roșie procesată în medie a fost asociată cu o accelerare de 1,6 ani a îmbătrânirii creierului.
Metodele de studiu sunt observaționale, ceea ce înseamnă că cercetătorii nu pot spune cu certitudine dacă alimentele procesate, în cazul de față carnea procesată, cauzează demența, ci doar că există o asociere între cele două.
Investigațiile privind legătura vor continua, a anunțat unul dintre autorii studiului, dr. Daniel Wang, profesor asistent în cadrul departamentului de nutriție de la Harvard T.H. Chan School of Public Health.
„Studiile pe termen lung sunt esențiale pentru investigarea unor afecțiuni precum demența, care se poate dezvolta pe parcursul deceniilor. Continuăm să punem cap la cap aceaste informații pentru a înțelege mecanismele care cauzează demența și declinul cognitiv”, a declarat Wang într-un comunicat de presă.
De ce carnea pe care o consumați vă afectează creierul
Legătura dintre carnea roșie și sănătatea cognitivă nu a fost studiată în profunzime, însă cercetătorii au găsit asocieri cu multe alte efecte asupra sănătății, inclusiv bolile cardiometabolice, cancerele și moartea prematură, susține dr. Mingyang Song, profesor de nutriție la Harvard T.H. Chan School.
„În special, carnea roșie procesată prezintă cea mai puternică asociere datorită conținutului său ridicat de sare și aditivi nocivi utilizați pentru procesare. De asemenea, produce inflamație și tulburări metabolice (de exemplu, rezistența la insulină)”, a adăugat profesorul.
Pentru acest studiu, cercetătorii au analizat date de la peste 133.000 de persoane cu o vârstă medie de 49 de ani. Datele au inclus informații detaliate privind sănătatea, intervievate pe o perioadă lungă de timp, inclusiv dietele participanților, și au fost actualizate la fiecare doi până la patru ani.
Mai mult de 11.000 de participanți la studiu au fost diagnosticați cu demență într-un interval de 43 de ani.
„Există teorii cu privire la motivul pentru care carnea roșie ar putea reprezenta un risc deosebit pentru sănătatea cognitivă. Are o cantitate mare de grăsimi saturate și produce un compus organic legat de bolile cardiovasculare, iar cele două împreună pot afecta sistemul nervos, ceea ce agravează declinul cognitiv”, a declarat dr. Song.
Carnea roșie procesată are, de asemenea, niveluri mai ridicate de substanțe precum nitriții, compușii N-nitroso și sodiul, care prezintă riscuri suplimentare pentru declinul cognitiv, a declarat autorul principal al studiului, Yuhan Li, asistent de cercetare în cadrul Channing Division of Network Medicine de la Brigham and Women’s Hospital din Boston.
Nitriții sunt ingrediente adesea utilizate în prepararea cărnii și au fost asociate cu probleme de sănătate, iar compușii N-nitroso se găsesc, de asemenea, în carnea conservată și au fost asociați cu cancerul.
Limitarea cantității de carne roșie
Înlocuirea cărnii roșii cu surse de proteine vegetale, cum ar fi nucile și leguminoasele a fost asociată cu un risc cu 19% mai mic de demență și cu 1,37 ani mai puțin de îmbătrânire cognitivă, potrivit studiului.
Institutul American pentru Cercetarea Cancerului recomandă „limitarea consumului de carne roșie la trei porții pe săptămână și consumul redus sau chiar inexistent de carne roșie procesată”.
Sardinele din conservă sunt bune pentru sănătate?
Suntem tot mai precauți atunci când vine vorba despre consumul de mâncare conservată sau ambalată. Este cazul să ne facem griji și în privința sardinelor?
Peștele conservat poate conține mercur, dar sardinele sunt printre peștii care prezintă cel mai mic risc în această privinţă, scrie clicksanatate.ro.
Ei bine, răspunsul este că sardinele la conservă sunt o alegere sănătoasă și plină de beneficii pentru organismul tău. Iată tot ce trebuie să știi despre beneficiile pe care le oferă!
Protecţie pentru inimă
Consumul de sardine la conservă îți poate proteja inima datorită conținutului ridicat de Omega-3. Aceste grăsimi sănătoase pot reduce inflamațiile, îmbunătăți fluxul sanguin și diminua riscul de boli cardiovasculare. Mai mult decât atât, sardinele conțin calciu, magneziu și zinc, care lucrează împreună pentru a-ți menține sistemul cardiovascular în formă.
Ajutor în prevenirea diabetului de tip 2
Dacă ești preocupat de riscul de diabet, sardinele pot fi un aliat neașteptat. Studiile au arătat că persoanele care consumă sardine de două ori pe săptămână au un risc mai mic de a dezvolta diabet de tip 2. Acestea pot crește nivelul colesterolului „bun” (HDL) și pot scădea tensiunea arterială și nivelul trigliceridelor.
Oase puternice
Sardinele sunt o sursă excelentă de calciu și vitamina D, esențiale pentru sănătatea oaselor. Dacă le consumi împreună cu oasele mici din conservă, vei beneficia de un plus de nutrienți care îți pot întări sistemul osos și te pot ajuta să previi fracturile.
Beneficii pentru creier
Omega-3 din sardine contribuie la sănătatea creierului, îmbunătățind funcțiile cognitive și prevenind declinul mental. Indiferent de vârstă, sardinele pot avea un impact pozitiv asupra atenției, memoriei și procesării vizuale.
Ce conțin sardinele?
O cutie de 75 de grame de sardine îți oferă:
160 de calorii
18 grame de proteine
Calciu: 286 mg
Vitamina D: 3,6 mcg
Omega-3: Peste 700 mg (DHA și EPA)
Sunt bogate în vitamine, minerale și grăsimi sănătoase, fiind o alegere perfectă pentru o alimentație echilibrată.
Există și riscuri
Deși sardinele sunt extrem de sănătoase, există câteva aspecte de care trebuie să ții cont.
Unele conserve pot conține multă sare. Alege variantele cu conținut redus de sodiu dacă ai tensiune arterială ridicată.
Sardinele sunt bogate în purine, ceea ce poate declanșa atacuri de gută la persoanele predispuse.
Deși sardinele au un conținut scăzut de mercur, e bine să le consumi cu moderație, mai ales dacă le mănânci mai des de patru ori pe săptămână.
Când mergi la cumpărături, caută conserve care sunt ambalate în apă sau în ulei de măsline de calitate. Citirea etichetei este importantă pentru a alege o opțiune cu mai puțin sodiu.
Pauza alimentară, benefică pentru organism. Câte ore este bine să nu mâncăm pentru a stimula arderea grăsimilor
Specialiștii arată că o pauză de 12-16 ore între mese are multiple beneficii pentru organism și stimulează arderea grăsimilor. Pe parcursul acestei pauze, glicemia scade, nivelul grăsimilor din sânge se reduce, iar grăsimile stocate în depozite sunt mobilizate pentru a fi utilizate de organism, informează știrileprotv.ro.
Această practică este recomandată mai ales seara și pe durata nopții. O masă inițiază un proces complex în corp, prin activarea mai multor hormoni care reglează funcțiile metabolice.
Apoi, în primele 2-4 ore după masă, digestia este coordonată de insulină, hormonul care transportă glucoza din alimente către celule pentru a le oferi energie.
Dacă nu urmează o altă masă sau gustare, hormonul glucagon intră în acțiune. Acesta semnalează ficatului să descompună rezervele de energie pentru a alimenta celulele, contribuind astfel la menținerea unui metabolism echilibrat. Antonela Burlacu, medic primar endocrinolog, despre beneficiile unui astfel de post intermitent: „Ne face ca în perioada de repaus alimentar să ne folosim resursele. Se duce mai întâi de la pancreas la ficat și distruge depozitul de zahăr, prezent în mod normal în ficat. Creierul nu poate să își producă glucoza, deci e dependent de glucoză, de asta corpul are nevoie de glucoză, să hrănim creierul”.
După aceste procese, ardem din grăsimea din depozite. „Se intră în depozitul de grăsime, care grăsime e plină de posibilități. Apare acel proces de cetoză, când grăsimea se transformă. Corpii cetonici sunt buni, creierul îi folosește și el. Dacă nu are glucoză, creierul mănâncă corpi cetonici”, precizează Antonela Burlacu.
Beneficiile repausului alimentar
O pauză alimentară de 12-16 ore pe timpul nopții ajută la reglarea întregului metabolism. Acest obicei scade glicemia, reduce nivelul grăsimilor din sânge și îmbunătățește funcționarea stratului interior al vaselor de sânge. Totodată, reprezintă una dintre cele mai eficiente metode de a pierde în greutate.
Gustările constante, de evitat
Ronțăitul constant pe parcursul zilei, în schimb, poate duce la inflamații hepatice. Acest obicei activează celule periculoase, numite celule stelate, care înlocuiesc treptat celulele sănătoase ale ficatului. În timp, ficatul își pierde capacitatea de a funcționa corect. Ficatul gras a devenit principala cauză a cirozei.
