Restaurantele din România, obligate să afișeze ingredientele şi E-urile din preparatele pe care le servesc

15/03/2023

Restaurantele şi unităţile de alimentaţie publică au obligaţia de a afişa, începând de miercuri, 15 martie, ingredientele şi valorile nutriţionale ale produselor şi preparatelor pe care le servesc consumatorilor, odată cu intrarea în vigoare a Ordinului 201/2022 al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC).

Iniţial, Ordinul trebuia să intre în vigoare pe 20 decembrie 2022, dar s-a hotărât amânarea până la data de 15 martie 2023 în urma consultărilor cu structurile asociative şi patronatele din HoReCa, pentru a da timpul necesar operatorilor economici să se pregătească cu toate informaţiile pe care aceştia trebuie să le afişeze în meniuri.

Potrivit ANPC, prevederile actului administrativ se aplică şi în cazul site-urilor operatorilor economici care primesc astfel de comenzi online, astfel încât consumatorul să fie foarte exact informat referitor la preparatele comandate.

Potrivit Ordinului, trebuie indicată cantitatea ingredientelor compuse constituente ale unui fel de mâncare (ex: muşchiuleţ de porc – 140g, cu garnitură de orez cu legume – 140g [orez, apă, legume – 30g (morcov, dovlecel, ardei gras, în cantităţi variabile), ulei vegetal, sare, potenţator de aromă: glutamat de sodiu]). De asemenea, aditivii se înscriu în lista ingredientelor cu denumirea categoriei (ex: acidifiant, etc.) urmată de codul de numeric UE (ex: E 330) sau denumirea specifică (ex: acid citric). Astfel, ca exemplu: acidifiant – E 330 sau Acidifiant – acid citric; potenţator de aromă: E621 sau potenţator de aromă: glutamat de sodiu.

ANPC a explicat, în noiembrie 2022, că lista aditivilor se regăseşte în Regulamentul (CE) nr.1333/2008 privind aditivii alimentari.

Potrivit sursei citate, Ordinul conţine elemente esenţiale pentru sănătatea consumatorilor, ţinând cont că, în conformitate cu Regulamentul UE nr. 1169/2011, există obligativitatea prezentării tuturor datelor legate de ingredientele produselor alimentare şi valorile lor nutriţionale, tot aşa este normal să se regăsească acelaşi tip de informaţii care să descrie un preparat culinar servit într-o locaţie de alimentaţie publică.

„În acest fel, consumatorii pot lua decizia în cunoştinţă de cauză, atunci când aleg, într-o astfel de unitate, un produs sau altul”, au susţinut reprezentanţii ANPC, într-un comunicat transmis la finele anului trecut, când s-a luat decizia de amânare a termenului de afişare a acestor informaţii în listele meniu fizice sau virtuale.

La rândul său, preşedintele ANPC, Horia Constantinescu, explica la finele lunii ianuarie că alături de numele produsului va trebui pus într-o paranteză şi numărul de E-uri.

„Vreau să fac o paranteză legat de ordinul ce stabileşte ce informaţii trebuie să ne pună la dispoziţie operatorul economic din alimentaţie publică, fie că vorbim despre cantină, fie că vorbim despre restaurante sau unităţi de alimentaţie de tip fast-food.

Am emis un Ordin în urma discuţiilor cu asociaţiile de protejare a intereselor consumatorilor şi după ce am stabilit abordarea la nivel european, în sensul în care consider şi acum necesar ca pentru ciorba de perişoare să ne fie comunicate toate informaţiile de care cu siguranţă avem nevoie, cum ar fi din ce carne sunt făcute perişoarele, existând variante din ce în ce mai multe. În curând pot să fie făcute şi din greieri, dar măcar să ştim acest lucru”, a susţinut Constantinescu, în data de 26 ianuarie.

Acesta a precizat că mulţi operatori economici servesc produse similare ca aspect şi ca gust produselor cu care suntem familiarizaţi, în sensul utilizării cremelor vegetale pe bază de ulei de palmier în locul smântânii sau a unor produse similare cu brânza feta, ca aspect şi ca textură, în condiţiile în care şi acestea sunt făcute cu puţin zer şi foarte multă grăsime de palmier.

În viziunea şefului ANPC, acestea reprezintă practică înşelătoare, iar în baza Ordinului emis operatorii vor fi nevoiţi să scrie în meniu „cremă vegetală” şi să explice din ce este alcătuit un produs pentru a se lua o decizie în cunoştinţă de cauză din partea consumatorului.

Ordinul nr. 201/2022 al preşedintelui ANPC privind detalierea informaţiilor din meniurile restaurantelor intră în vigoare de Ziua mondială a drepturilor consumatorilor.

Ce trebuie să pui în vopseaua ouălor de Paște, ca să iasă uniform, fără pete

Sunt secrete transmise din generație în generație, mai ales de bunicile noastre de la țară, care știau că pentru o vopsea reușită contează nu doar culoarea, ci și pregătirea.

Oțet – ingredientul esențial

Primul pas spre o vopsea uniformă este oțetul. Acesta are rolul de a fixa colorantul pe coaja oului și de a ajuta pigmentul să adere în mod egal.

Cât se pune? Aproximativ 1-2 linguri de oțet (de preferat alb, alimentar, 9%) la fiecare cană de apă în care se prepară vopseaua.
De ce e important? Fără oțet, vopseaua poate ieși ștearsă, cu pete sau cu zone în care nu prinde deloc.

Apă caldă, nu rece

Temperatura apei joacă un rol important. Apa caldă spre fierbinte activează mai bine vopseaua, mai ales dacă folosești colorant pudră.

Dizolvă vopseaua în apă fierbinte și adaugă oțetul imediat.
Vopseaua caldă pătrunde mai bine în coajă și oferă o culoare mai intensă și uniformă.

Degresarea ouălor înainte de vopsire

Un alt pas esențial: ouăle trebuie degresate înainte de vopsire. Grăsimea de pe coajă împiedică vopseaua să prindă uniform.

Spală ouăle cu apă caldă și un strop de detergent de vase.
Clătește-le bine și șterge-le cu un prosop curat.
Opțional: șterge-le și cu oțet înainte de vopsire, pentru o curățare perfectă.

Folosește ouă albe (pentru culori intense)

Pentru cele mai frumoase culori, alege ouă albe. Acestea scot mai bine în evidență nuanțele deschise, iar rezultatul este mai clar și mai viu.

Scfundare completă și fără mișcare

Un truc simplu, dar adesea ignorat: ouăle trebuie să fie complet scufundate în vopsea și să stea nemișcate câteva minute.

Nu le amesteca în vas – mișcarea creează dâre și pete.
Folosește un recipient suficient de adânc, în care ouăle să nu se atingă între ele.

Uscare corectă

După vopsire, ouăle trebuie scoase cu grijă și lăsate să se usuce natural.

Poți folosi un grătar, o cutie de ouă căptușită cu șervețele sau un burete cu scobitori înfipte.
Nu le șterge imediat – riști să întinzi vopseaua și să strici efectul.

Consumul zilnic al unei bucățele din acest fruct poate adăuga ani vieții tale

Avocado se bucură de o popularitate uriașă. Aceste fructe verzi, cremoase, se regăsesc în sandvișuri, salate și pe numeroase feed-uri de pe rețelele sociale.

După analizarea mai multor abordări alimentare, un studiu notabil a atras atenția prin concentrarea sa asupra potențialului unui avocado pe zi pentru îmbunătățirea calitatății dietei și încurajarea obiceiurilor alimentare mai sănătoase.

„Avocado este o sursă extraordinară de nutrienți, iar obiectivul nostru a fost să vedem dacă un consum constant le poate îmbunătăți calitatea dietei,” a explicat Petersen.

Cercetătorii au observat că această schimbare simplă a influențat modul în care oamenii își planificau mesele, punând mai mult accent pe alimente bogate în nutrienți, scrie earth.com.

„Această îmbunătățire sugerează că strategii simple, cum ar fi consumul zilnic de avocado, pot crește semnificativ calitatea alimentației.”

Un alt rezultat important a fost așa-numitul „efect de substituție”: avocado a fost adesea înlocuitor pentru alimente mai calorice și mai puțin nutritive.

Moldovenii aruncă peste 180.000 de tone de alimente

Cetățenii Republicii Moldova aruncă la tomberon în fiecare an aproximativ 180.000 de tone de produse alimentare. Aceasta în timp ce fiecarea patra persoană din mediul rural nu își poate permite să se alimenteze suficient și suferă din cauza foamei, relevă datele prezentate de economistul Veaceslav Ioniță, relateză radiomoldova.md

„Chiar dacă avem mai mult jumatate din populația țării care nu pot face procurări de produse alimentare, noi din nefericire suntem risipitori. Situația puțin s-a îmbunătățit, dacă noi am avut pierdere risipă-76 de kilogram pe fiecare cetățean de Republica Moldova, acum este 71 de kilograme și acest indice s-a îmbunătățit puțin, totuși Republica Moldova în fiecare an aruncă 180.000 de tone de produse alimentare, asta e 3.000 de vagoane de tren, și în prezent, banca de alimente reușește să recupereze doar 0,15% din produsele care noi le aruncăm, din 700 de kilograme de produse alimentare care nu sunt expirate, banca de alimente reușește să recupereze doar 1 kilogram.”

Cei mai mari risipitori de alimente sunt, conform estimărilor, consumatorii de rând cărora le revin 40% din totalul risipei, alte 25% sunt generate de sectorul de producție, 20% de procesatori, iar 15% îi revin sectorului comercial, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Noi pierdem în toate lanțurile de producție, iar 40% din toată producția alimentară care se rispește sau se pierde, este cea care noi am procurat-o, am venit cu dânsa acasă, am aruncat la gunoi. Țările dezvoltate, unde produse alimentare, reprezintă 10-15% din bugetul lor, este rău că ei aruncă mult, dar pentru dânșii presiunea asupra bugetului nu este atât de mare cum este în cazul Republicii Moldova. Noi pentru produse alimentare cheltuim 35%, iar 5% din toți banii care-i câștigă familiile noastre sunt banii pe care noi îi cheltuim, pentru produse alimentare care le aruncăm la gunoi.

Pentru a preveni risipa alimentară, fiecare cetățean trebuie să țină cont de câteva reguli simple, printre care și consumul rațional de alimente, afirmă comunicatoarea de la Misiunea Socială de Diaconia Ana Ceban.

Ca și recomandări, lucruri foarte simple, este congelarea alimentelor care rămân, să facem liste de cumpărături înainte ca să mergem la cumpărături pentru a reduce risipa, donarea anumitor alimente care ne rămân de la masa de familie, dar sunt încă bune pentru consum, desigur și împărțirea lor cu cei apropiați, porționarea alimentelor, cântărierea lor în funcție de numărul de persoane care participă la masă. Toate aceste lucruri, în primul rând, vor salva portmoneul nostru.

La nivel mondial, în topul risipei alimentare se află Grecia, unde sunt aruncate peste 142 kg de produse alimentare per capul de locuitor, urmată de Malta cu 129 de kilograme.