Roadă bogată de cireșe în Moldova. Exportatorii se plâng că nu au ce face cu fructele

Roada de cireşe este mai mare decât vara trecută, asta în timp ce o bună parte din fructe au fost distruse de ploi şi grindină. Totuşi, cei orientaţi spre export se plâng că nu au ce face cu marfa.

Mai puține cireșe în acest an! Fermierii speră să obțină recoltă de o  calitate medie spre înaltă - Bani.md

Până la război, peste jumătate de cireşele moldoveneşti ajungeau în Rusia, Belarus, Kazahstan şi în alte ţări din CSI, transmite publika.md.

Acum, agricultorii nu acces acolo decât dacă optează pentru un traseu mai lung şi mai scump.

Astfel, dacă anul trecut, transportul unui camion încărcat cu cireşe în Rusia costa 2 500 de dolari, acum cheltuielile ajung la 15 000.

Livada de cireşi din satul Olăneşti, raionul Ştefan Vodă, se întinde pe 28 de hectare.

„Condiţiile meteorologice au fost perfecte în acest an, iar recolta este una generoasă. În această zonă nu au căzut ploi în ultima perioadă, aşa că cel puţin primele cireşe şi-au păstrat aspectul, dar şi dulceaţa.”

Primele cireşe au început să fie recoltate la sfârşitul săptămânii trecute.

„- Sunt dulci, sunt mai bune faţă de anul trecut. În acest an sunt mai bune. Anul trecut a ploua mai mult, fructele au crăpat. În acest an nu sunt atât de crăpate. – Sunt mai frumoase? – Da. „

Proprietarul livezii, Ion Tulei, estimează o recoltă de 10 – 15 tone de cireşe la hectar. Fructele sunt destinate exclusiv exportului.

Ion Tulei, proprietar de livadă de cireşi: „Avem cireşe de calitate superioară, avem calibru superior, ceea ce este probabil cel mai important pentru cireşe. „

După ce vara trecută, cireşele au fost distruse de ploaie şi grindină, tocmai când erau numai bune de cules, Ion Tulei a decis să investească zeci de mii de euro într-o plasă antigrindină şi peliculă. Acum această instalaţie protejează trei hectare de livadă.

Ion Tulei, proprietar de livadă cu cireşi: „V-aş spune că este o chestie foarte benefică, suntem şi vom fi mult mai stabili pe piaţă, pentru că nu vom fi atât de afectaţi de ploi, pentru că, până la urmă, cireaşa se teme de ploaie.

Iată ceea ce avem aici, doar ceea ce este deasupra, fără stâlpi, fără pomi costă circa 40 de mii de euro la un hectar. S-au luat credite, s-au luat bani şi de acasă, numai de unde nu am adus şi am încercat să investim, să facem ceva.”

Ion Tulei se plânge că nu poate vinde marfa. Anul trecut, el a exportat în Belarus şi Kazahstan. Agricultorul este gata să rişte în acest an şi trimite primul lot de fructe în Rusia, deşi cheltuielile de logistică au crescut de câteva ori, dar preţul fructelor – nu.

Ion Tulei, proprietar de livadă cu cireşi: „Ceea ce ţine de preţ, cred că toţi cunosc ce preţuri avem în ziua de zi la transport. Un camion din Moldova până în Federaţia Rusă costă circa 15 mii de dolari.

Preţul cireşelor în Rusia nu s-a schimbat foarte mult, dar logistica s-a schimbat de la 2500 de dolari la 15 000 de dolari. Vă daţi seama că toată această diferenţă de preţ trebuie să o suporte un agricultor. „

Reprezentanţii de la Asociația Producătorilor și Exportatorilor de Fructe „Moldova Fruct” spun că încearcă să-i ajute pe proprietarii de livezi care până acum îşi vindeau marfa în Rusia sau în spaţiul CSI.

Cât despre orientarea pe alte pieţe, totul depinde de calitatea fructelor. În Europa, acestea trebuie să corespundă unor criterii stricte.

Iurie Fală, directorul executiv „Moldova Fruct”: „S-a identificat o formulă de a prioritiza transportul cu încărcături cu cireşe, cu produse perisabile, conform unei liste. Marţi a fost şedinţa Comisie Situaţii Excepţionale, miercuri a fost semnat ordinul comun de ANSA şi Serviciul Vamal.

Asta trebuie să asigure că tirurile încărcate cu produse perisabile să nu stea la coadă în vămi. Odată cu războiul s-a extins şi perioada de tranzit. Perioada de tranzit s-a extins cu 7 – 8 zile.”

În Republica Moldova sunt 4,5 mii de hectare cu livezi de cireşi, iar recolta anuală constituie aproape 12 mii de tone.

Resurse educaționale și produse de igienă menstruală pentru 81 de școli profesionale, colegii și centre de excelență

Cele 81 de școli profesionale, colegii și centre de excelență din Republica Moldova au fost echipate cu seturi de resurse educaționale și produse de igienă menstruală în cadrul unui eveniment public de donare organizat de UNFPA Moldova, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Fiecare instituție a intrat în posesia unei boxe EduLife cu materiale educaționale interactive pentru lecțiile de dezvoltare a deprinderilor de viață și dispensere cu absorbante care vor fi instalate în blocurile sanitare din școli, cu acces gratuit pentru fete.

Investiția totală se ridică la cca 1,5 mln lei și este parte a programului „Conectăm tinerii cu piața muncii prin dezvoltarea deprinderilor de viață”, realizat de UNFPA Moldova în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova și finanțat de către Agenția Austriacă pentru Dezvoltare din fondurile programului Cooperării Austriece pentru Dezvoltare.

„Pregătind tinerii pentru viață le dezvoltăm abilități esențiale și îi susținem să devină cetățeni activi. Sunt convinsă că profesorii vor valorifica la maxim resursele incluse în boxele EduLIFE și vor contribui semnificativ la promovarea unui stil de viață sănătos în rândul tinerilor”, a subliniat Galina Rusu, Secretară de stat, Ministerul Educației și Cercetării.

UE propune un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei

În cadrul celui de-al 15-lea pachet de sancțiuni aplicate împotriva Rusiei, Uniunea Europeană își propune să impună sancțiuni împotriva a 45 de petroliere rusești, 50 de persoane fizice și 30 de companii, transmite Agenția Bloomberg, citând documente în posesia cărora agenția a intrat. Potrivit documentelor, în cadrul celui de-al 15-lea pachet de sancțiuni Comisia Europeană propune adăugarea pe listă a peste 50 de persoane fizice și aproape a 30 de persoane juridice, înghețându-le averile și introducând o interdicție de călătorie, scrie moldova1.md.

În plus, noul pachet include o interdicție asupra accesului a peste 45 de petroliere rusești în porturile europene și la serviciile europene. Sancțiunile vor afecta, de asemenea, companiile rusești implicate în transportul petrolului, precum și numeroși militari și directori de companii.

Printre altele, UE propune și introducerea de restricții comerciale împotriva a aproximativ unor organizații care ar ajuta Moscova să obțină tehnologiile necesare pentru a fabrica arme.

Potrivit documentelor, această listă include firme din Rusia, Serbia, Iran, India, Thailanda, Emiratele Arabe Unite, precum și din China și Hong Kong.

De la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia la 24 februarie 2022, UE a impus sancțiuni masive și fără precedent împotriva Rusiei.

Aceste sancțiuni se adaugă măsurilor impuse deja Rusiei încă din 2014 ca urmare a anexării Crimeei și a nepunerii în aplicare a acordurilor de la Minsk.

Sancțiunile includ măsuri restrictive specifice (sancțiuni individuale), sancțiuni economice, măsuri diplomatice și măsuri privind vizele.

Sancțiunile economice sunt menite să aibă consecințe grave asupra Rusiei în urma acțiunilor sale și să contracareze în mod eficace capacitatea acesteia de a-și continua agresiunea.

Sancțiunile individuale vizează diferite persoane care fie sunt responsabile de sprijinirea, finanțarea sau punerea în aplicare a unor acțiuni care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei, fie beneficiază de pe urma acestor acțiuni.

De asemenea, UE a adoptat sancțiuni împotriva Belarusului, Iranului și Coreei de Nord ca răspuns la sprijinul acordat de aceste state Rusiei în contextul agresiunii militare împotriva Ucrainei.

În plus, UE a impus sancțiuni împotriva unor persoane și entități având în vedere deteriorarea continuă a situației drepturilor omului în Rusia și, în special, în legătură cu moartea lui Alexei Navalnîi.

Potrivit Comisiei Europene, începând din februarie 2022, UE a interzis un total de peste 43,9 miliarde euro, reprezentând valoarea unor mărfuri care ar fi fost exportate în Rusia și un total de peste 91,2 miliarde euro, reprezentând valoarea unor mărfuri care ar fi fost importate din Rusia. Aceasta înseamnă că, în comparație cu volumul exporturilor și importurilor din 2021, în prezent sunt supuse embargoului 54 % din exporturi și 58 % din importuri.

Mecanismul de confiscare a bunurilor infracționale va fi perfecționat

Guvernul a aprobat proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative, prin care va fi îmbunătățit mecanismul de confiscare a bunurilor provenite din infracțiuni. Această inițiativă legislativă va consolida cadrul legal în domeniul urmăririi, identificării, confiscării și gestionării bunurilor infracționale, precum și responsabilitățile instituțiilor competente, așa cum stabilește Directiva (UE) 2024/1260 privind recuperarea și confiscarea activelor, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Astfel, în premieră, va fi permisă confiscarea unor bunuri echivalente sau a valorii acestora în cazul în care bunurile vizate nu pot fi confiscate, inclusiv a beneficiilor obținute, chiar dacă persoana implicată nu mai poate fi trasă la răspundere penală. Totodată, în cazul infracțiunilor economice, de mediu, de terorism și abuz sexual asupra copiilor, vor fi analizate bunurile dobândite cu cinci ani înainte sau după săvârșirea faptei, deduse judecării pentru a fi supuse confiscării. Prevederea se va aplica inclusiv în situațiile în care persoana nu poate fi trasă la răspundere penală din cauza decesului, liberării de răspundere sau de pedeapsă penală. Un aspect important este și faptul că va fi permisă confiscarea bunurilor transferate către terți, dacă terțul cunoștea că scopul transferului era de a evita măsurile de confiscare, inclusiv atunci când persoana urmărită penal păstrează controlul asupra acestora.

În faza de urmărire penală, în situația în care bunurile imobile sechestrate pot fi abandonate intenționat de către persoana care le posedă, instanța, la solicitarea procurorului, le va transmite Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI) pentru administrare. Totuși, când urmărirea penală se încetează, dar sunt bunuri ce urmează a fi confiscate, procurorul va solicita instanței acest lucru. 

În etapa de judecare a cauzei, printre elementele noi este și faptul că procurorul poate solicita ARBI investigații suplimentare pentru identificarea bunurilor infracționale, atât înainte de transmiterea cauzei în instanța, cât și pe parcursul procesului în instanță. Judecătorul este cel care va dispune confiscarea bunurilor nu doar în caz de condamnare, dar și pentru  încetare a procesului penal, dacă se aplică confiscare specială, extinsă sau de la terți.

În etapa executorie, procurorul va fi cel care va coordona procesul de executare, iar Serviciul Fiscal de Stat va executa hotărârile penale, asistat de ARBI și executorii judecătorești. ARBI va fi instituția care va ține evidența bunurilor sechestrate și confiscate, dar și va gestiona repatrierea bunurilor din afara țării, precum și aplicarea hotărârilor străine de confiscare.

Această măsură legislativă reprezintă un pas important în cadrul Planului de măsuri pentru deoligarhizare și în implementarea Programului Național de Recuperare a Bunurilor Infracționale 2023–2027, asigurând o mai mare eficiență în combaterea criminalității și în protejarea intereselor statului.

Așa-zisele autorități de la Tiraspol anunță noi provocări în regiune: o dronă ar fi aruncat două grenade lângă Tiraspol
Articolul anterior
A pretins mii de lei de la o femeie, pentru a nu-i publica pozele intime. Individul, rețunut în timp ce ridica banii estorcați de la victimă
Articolul următor