Apariția vărsăturilor și a scaunelor lichide este una dintre cele mai frecvente tulburări întâlnite la copii pe tot parcursul anului, indiferent dacă e vară sau iarnă. Tulburările acute gastro-intestinale pediatrice reprezintă o urgență medicală. Voma și diareea sunt în special periculoase pentru organismul copilului, care, având o concentrație înaltă de apă, se poate deshidrata foarte ușor, punând viața în pericol. Orice mămică trebuie să acționeze prompt atunci când copilul se confruntă cu diaree, vomă sau alte semne de intoxicație. Prima măsura care necesită efectuată este administrarea soluțiilor de rehidratare orală (SRO). Care sunt cele mai frecvente cauze ale vomei și diareei la copil, cum recunoști că micuțul tău este deshidratat și cum pot fi combătute simptomele? Află, mai jos, toate răspunsurile!


De cele mai multe ori, apariția vomei sau diareei la copil induce unei mamici gândul că micuțul ei s-ar fi putut intoxica cu anumite alimente alterate sau păstrate necorespunzător, îmbibate cu bacterii. Însă, acest lucru este unul greșit! Ponderea infecțiilor bacteriene într-un tablou de intoxicație acută la copii nu poate fi exclusă, însă aceasta reprezintă doar 20% din cazuri.
Potrivit medicilor, diareea la copii, în jur de 80% din cazuri, inclusiv voma care este asociată, este provocată de virusuri care apar frecvent în contextul unor focare epidemice regionale, iar în acest caz nu este necesară administrarea unui tratament antibacterian, ci doar respectarea regimului dietetic și de îngrijire și administrarea soluțiilor de rehidratare orală.
/* (c)AdOcean 2003-2017, promo.fish.Unica.md.All. InPage_Mobile */
ado.slave(' adoceanrosdcfepomos', {myMaster: 'CkunqTStlx7YoevtfueBX_vh. kxuKTu_pRhoaa8Sml..17' });
Care sunt cauzele diareei acute la copil?
- Cauze virale (cele mai frecvente, ocupă 80% din cazuri) – sunt provocate de enterovirusurile Coxsackie si ECHO (epidemii de toamnă/primăvară/vară), infecția cu rotavirus (epidemii de iarnă), infectia cu adenovirus (vara/iarna), citomegalovirus.
- Cauze bacteriene – E. Coli patogenă, Salmonella, Shigella dezinteriae, Campylobacter jejuni, holera, Clostridium difficile, entercolita stafilococică (alimentară).
- Cauze parazitare – Giardia intestinalis, Cryptosporidium hominis, Entamoeba hystolytica.
Diareea acută se definește ca o eliminare frecventă de mase fecale lichide (3 și mai mute ori în 24 de ore), ce duce la pierderea spontană de apă și electroliți. Diareea acută dureaza de la câteva zile până la 2 săptămâni.
Diareea și voma la copil sunt periculoase pentru că pot conduce la deshidratarea rapidă a organismului (pierderea de apă și electroliți precum Na, K, Cl), iar acest lucru poate pune în pericol viața copilului!
Cum recunoști că micuțul suferă de deshidratare?
Semne de deshidratare: pierdere în greutate, paliditatea tegumentelor, agitație psiho-motorie, oligurie (scade cantitatea de urină eliminată în fiecare zi), tegumente marmorate, extremități reci, piele uscată, cearcăne, sete pronunțată, mucoase uscate, ochii înfundați, pliu cutanat persistent, în cazuri grave – refuzul copilului de a bea lichide, tulburări neurologice, somnolență, febră, convulsii, comă, deces.
Deshidratarea însoțește de regulă alte semne de intoxicație precum: slăbiciunea, voma, diareea, lipsa poftei de mâncare, febra, cefaleea, somnolența, convulsiile, durerile abdominale, flatulența, tenesmele, asociate sau nu între ele. Infecțiile virale mai pot asocia gâtul roșu, secrețiile nazale, febra înaltă, inflamația conjunctivei ochiului.
Primul lucru pe care trebuie să-l faci în caz de intoxicație la copil:
Este necesar să-i restabilești copilului volumul de apă și electroliți pierduți prin vomă și scaunele diareice, adică să începi rehidratarea corpului cu soluții de rehidratare orală!
Corpul copiilor conține un procent mult mai mare de apă decât cel al adulților. În funcție de vârstă, organismul unui copil poate avea până la 90% apă. De aceea, în caz de vomă sau diaree, deshidratarea la copii (pierderea de apă și electroliți) survine foarte rapid și este periculoasă din punct de vedere vital, constituind un semnal important de alarmă!
Dacă copilul suferă de deshidratare severă ori refuză să bea lichide și astfel eșuează rehidratarea orală a corpului, se impune spitalizarea și administrarea soluțiilor pe cale intravenoasă sau prin sonda naso-gastrică.
Potrivit Societății Europene de Gastroenterologie Pediatrică, primul pas în tratamentul bolii diareice acute constituie administrarea soluțiilor de rehidratare orală! Cel mai important și primordial lucru pe care trebuie să-l facă o mămică atunci când copilul său se confruntă cu semne de intoxicație, precum diareea sau voma, este să înceapă cât mai precoce, la etapa prespitalicească, echilibrarea hidro-electrolitică, adică să-i administreze copilului soluții de rehidratare orală.
Orice părinte trebuie să cunoască că niciun medicament nu poate înlocui beneficiile hidratării, care este esențială în caz de vomă și diaree.
Soluțiile de Rehidratare Orală conțin electroliți cum ar fi: kaliu, natriu și dextroză sau glucoză. Acestea previn și elimină deshidratarea prin recompensarea sărurilor de natriu și kaliu în organism. SRO restabilesc echilibrul hidro-electrolitic al organismului în caz de diaree și vomă persistentă. Dextroza sporește absorbția electroliților din tractul intestinal, ceea ce contribuie la eliminarea și corecția rapidă a acidozei metabolice.
Soluțiile de rehidratare orală se mențin foarte puțin timp în rețeaua vasculară, ele penetrează rapid în sectorul interstițial și mediul intracelular, prevenind deshidratarea celulelor, deoarece electroliții au capacitatea de a reține apa în celule, datorită proprietăților lor osmotice. În plus, electroliții eliminați prin urină sporesc diureza (excreția urinei).
HIDROREG este indicat pentru rehidratarea orală și profilaxia deshidratării, în scopul restabilirii pierderilor de electroliți și apă în caz de vomă și diaree.
Cum se administrează la copii soluțiile de rehidratare orală?
Soluția preparată în prealabil se folosește intern. Conținutul unui plic se dizolvă într-un litru de apă fiartă și răcită la temperatura camerei. Soluția preparată se păstrează la frigider, timp de 24 de ore.
În caz de vomă este sistată alimentația copilului, iar rehidratarea cu SRP trebuie să continue până la încetarea vomei. Dacă voma a încetat copilul poate fi alimentat. În cazul copilului sugar, nu se întrerupe alimentația naturală, acesta trebuie pus la sân, frecvent, ori de câte ori copilul cere acest lucru. Copii alimentați artificial necesită formule de lapte cu cantități reduse de lactoză.
Cum se administrează HIDROREG?
În deshidratare de grad ușor (starea generală a copilului nu este alterată, este vioi, nu prezintă sete pronunțată), după fiecare scaun lichid, la copii cu vârsta până la doi ani, se administrează 50-100 ml din soluția preparată, iar la cei de peste doi ani – 100-200 ml după fiecare scaun lichid, în cantități mici și dese, cu o linguriță.
Dacă copilul se confruntă cu senzația de greață și vome repetate, soluția se administrează rece, frecvent, și în cantițăti mici, câte 1-2 lingurițe la fiecare 5-10 minute, eventual la 5-10 minute distanță de actul de vomă.
În diaree, rehidratarea trebuie începută cât mai precoce. De regulă, soluțiile se administrează 3-4 zile și se oprește administrarea odată ce diareea încetează.
În deshidratare medie sau pronunțată (dacă copilul este agitat, neliniștit, are ochii înfundați, sete pronunțată, mucoase uscate, pliu cutanat persistent), va crește cantitatea de lichid ce necesită administrată. Copilul cu greutatea de până la 6 kg va primi 200-400 ml de lichid, de la 6 kg la 10 kg – 400-700 ml pe zi, copilul de 10-12 kg (1 -2 ani) – 700-900 ml pe zi, 2-5 ani – 900-1400 ml/zi.
Administrea unor cantități mai mari de lichid deodată poate induce vomă, însă acest lucru nu este neapărat. Pentru a fi eficientă, rehidratarea copilului se face frecvent și în cantități mici, atât timp cât persistă voma și scaunele lichide.