,,Are 12 ani și nu a mers niciodată la școală. Îi este jenă să spună că nu știe să scrie și să citească, dar afirmă că nici nu crede că i-ar folosi la ceva acum, când tot viitorul lui se clădește în stradă. Mânâncă și doarme pe unde apucă – cel mai des în subsolurile și clădirile părăsite din Chișinău. Se îmbracă în haine găsite în tomberoane, iar în picioare nu are decât niște șlapi ponosiți”.
E vorba despre unul din zecile de copii excluși din statisticile oficiale și rămaşi în afara sistemului educațional înainte să termine gimnaziul, arată un reportaj, efectuat de către Centrul de Investigaţii Jurnalistice.
Mulți renunță la carte din cauza sărăciei, singura lor preocupare fiind cum să facă rost de o bucată de pâine. Există și dintre cei care nu au stat nicio zi în băncile școlii pentru că nu au acte sau sunt nevoiți să își ajute părinții.
Fără carte, hoinar pe străzile Capitalei
Singurul lui vis este să facă un ban din cerșit ca să-și potolească foamea. Adolescentul spune că acum ar fi ireal să schimbe statutul de hoinar pe cel de elev.
„Ar trebui să merg în clasa întâi, iar eu sunt mare, toți ar râde de mine”, spune băiatul.
Așa că își caută de viața lui, pe stradă, acolo unde e și mama sa, care cerșește în fața unei biserici din preajma circului. Mai are patru frați împrăștiați în lume și trei surori care își duc traiul la un centru de plasament.
Nu este trecut în nicio evidență școlară
Responsabilii de la Direcția pentru protecția drepturilor copilului din mun. Chișinău afirmă că sunt la curent cu problema băiatului și presupun că acesta ar fi făcut studii primare în satul Bulboaca, Anenii Noi.
„Acolo a învățat o soră de-a sa. Cel mai probabil a învățat și el acolo”, a declarat Ianîș Jitari, specialist în cadrul direcției.
Funcționarul este cel care de nenumărate ori l-a ridicat pe copil din stradă și l-a plasat temporar într-un centru, dar de fiecare dată adolescentul s-a întors acolo de unde a fost luat – în stradă.
,,Am mers la Bulboaca pentru a verifica din ce motiv copilul nu mai merge la școală. Acolo însă nimeni nu a auzit vreodată despre el. În localitate sunt două școli: un liceu și o școală auxiliară, dar băiatul nu a învățat acolo nici măcar o zi, potrivit managerilor instituțiilor de învățământ”.
Directorul liceului a verificat în prezența noastră toate listele de elevi și nu a găsit numele băiatului și nici al surorii sale.
„Nu am avut niciodată așa elev în școala noastră. De unde a apărut ideea cu Bulboaca? La noi în sat este un bloc părăsit unde ani la rând s-au adăpostit oameni rămași pe drumuri. Când sunt întrebați de autorități de unde sunt de baștină, cei care au locuit în acel bloc spun că sunt din Bulboaca, dar ei, de fapt nu au avut niciodată viză de reședință în satul nostru”, spune Igor Guzun, directorul liceului din Bulboaca.
Nici la școala auxiliară nu a auzit cineva de un copil cu așa nume.
„Eu lucrez de mulți ani aici și niciodată nu am avut așa copil în instituție”, a confirmat Eugeniu Buruian, directorul școlii auxiliare din Bulboaca.
Datele Ministerului Educației arată că, cel mai des, elevii abandonează școala pentru că se angajează în câmpul muncii sau părinții nu-i lasă să învețe.
În cazul fetelor abandonul școlar intervine și din cauza căsătoriilor sau a sarcinilor timpurii. Un alt motiv este sărăcia – copiii nu au cu ce se îmbrăca și încălța și atunci preferă să stea acasă, decât să devină subiect de discuție printre colegi. În plus, zeci de copii au fost scoși din școli de către părinții care au emigrat fără a depune o cerere de exmatriculare.
Potrivit Biroului Național de Statistică, numărul elevilor din instituţiile de învăţământ primar şi secundar general s-a redus esențial. La începutul anului de studii 2015-2016 numărul elevilor constituia 334,5 mii persoane, cu 35,6 la sută mai puțin decât între 2005 și 2006. Numărul s-a redus atât în orașe, cât și în sate.
