Pepe, tată de fetiţă, din nou! Cât a costat naşterea!

Pepe a devenit pentru a doua oară tătic. Soţia lui, Raluca Pascu, a adus ieri pe lume o fetiţă. Pentru ca s-a născut în ziua de Florii, părinţii au decis să îi dea micuţei un al doilea prenume, inspirat de o floare – Rose (n.r. „trandafir”, în limba engleză). Se pare că cei doi au plănuit din timp ca naşterea să aibă loc în asemenea zi sfântă.

separator
pepe-raluca-celule-stem

Raluca a născut într-o clinică privată, prin cezariană, fetiţa a avut la naştere 3,490 kilograme şi 51 de centimentri.

raluca-pascu-fetita-rose

Pepe a avut grijă ca soţia lui să aibă cele mai bune condiţii în clinica privată, astfel că a cumpărat un pachet VIP.
Conform Libertatea, operaţia, cazarea pentru trei nopţi în maternitate şi alte cheltuieli ce includ şi recoltarea celulelor stem, au costat 3000 de euro, per total.

pepe-fetita-rose

Andra, naşa micuţei, le-a vizitat pe Raluca şi pe Rose în maternitate şi a scris ulterior pe Facebook: “Astăzi s-a născut finuţa mea, Rosa Alexandra, fiica lui Pepe şi a frumoasei lui soţii, Raluca. Ei sunt finii noştri de cununie, copiii lor sunt o parte din viaţa noastră, fiindu-ne finuţi, la rândul lor. Şi ce nume putea purta fetiţa lor frumoasă ca un vis, dacă nu unul de floare, care să adune în el toata frumuseţea şi dragostea pământului?

andra-raluca-pascu-maternitate

A venit pe lume de Florii …Mi-au dat lacrimile de bucurie pentru ei… şi m-am emoţionat foarte tare când mi-au spus că au ales numele Alexandra pentru că aşa mă cheamă pe mine… Să le dea Dumnezeu norocul pe care-l merită, pe care-l aşteaptă, care să transforme acest pui de om într-o fiinţă sănătoasă şi minunată! Aştept cu mare dragoste primul zâmbet nevinovat şi superb al finuţei mele! Doamne-ajută!”, a scris Andra.

Studiu: tonul vocii profesorilor poate avea efecte negative asupra dezvoltării copilului

Oamenii de știință au ajuns recent la concluzia că tonul vocii pe care îl utilizează cadrele didactice este responsabil atât de modul în care acestea pot coopera cu elevii, cât și de starea de bine a copiilor și adolescenților. Parcurge cu atenție articolul de mai jos pentru a descoperi concluziile unui studiu britanic.

Scoala ca element al spiritualizării umane

Fiecare dintre noi își aduce aminte atât de vocea blândă a cadrelor didactice pe care le-am avut pe parcursul anilor de școală, cât și de tonalitatea mai dură pe care o utilizau în anumite momente. Astfel, tonul vocii are un impact mai mare decât credem asupra stării noastre psihice, cu atât mai mult în anii copilăriei.

Un studiu a analizat impactul tonului vocii cadrelor didactice asupra elevilor

Universitatea din Essex și Universitatea Reading au realizat un studiu prin care să se aducă în prim-plan următorul fapt: tonul vocii profesorilor influențează reacțiile elevilor și modul în care aceștia sunt dispuși sau nu să coopereze cu cadrele didactice. 

Studiul, publicat în „the British Journal of Educational Psychology”, a fost realizat prin participarea a 250 de elevi, cu vârsta cuprinsă între 10-16 ani. Aceștia au fost rugați să asculte înregistrările cu vocile unor profesori. Cadrele didactice spuneau aceleași lucruri, însă pe tonuri diferite ale vocii: severe (insistente, care puneau presiune), care sugerau susținerea (elevii erau invitați să aleagă) sau neutre. 

Ulterior, elevii implicați în studiu au răspuns la anumite întrebări pentru a se vedea impactul tonului vocii profesorilor asupra următoarelor aspecte:

Nevoia de autonomie

Ascultând înregistrările cu vocile profesorilor, elevii trebuiau să completeze un chestionar raportându-se la diverse situații. Spre exemplu, cum s-ar simți „dacă profesorii mei mi-ar cere să realizez o anumită sarcină la școală aș simți că acel profesor este dornic să mă asculte, că îi pasă de mine” sau „simt că profesorul meu mă forțează să fac un anumit lucru, să mă comport într-un anumit fel”. Pentru a putea completa chestionarele, elevii se raportau la o scară de la 1 la 5, de la „deloc” la „într-o foarte mare măsură”.

Nevoia de satisfacție

Elevii au avut de răspuns la următoarea întrebare: „imaginează-ți că stai o zi la școală cu un profesor care îți vorbește așa. Cât de mult te simți liber să fii tu însăți/însuți, să îți împărtășești opinia, cât de presat/ă te simți.” De asemenea, pentru completarea chestionarelor, elevii țineau seama și de modul în care se raportau la profesori, astfel: „simți că profesorului tău îi pasă de tine”, „te simți apropiat/ă de profesorul tău”, „nu te simți apropiat de profesorul tău”.

Starea de bine

Pentru evaluarea stării de bine, elevii răspundeau la întrebări precum:

  • „Cât de mult te-ar face un profesor care îți vorbește astfel să te simți: fericit, interesat, mulțumit, speriat, rușinat”;
  • „Am multă stimă de sine” sau, dimpotrivă, „nu am deloc”.

Dorința de autodezvăluire

Intenția de autodezvăluire a elevilor a fost evaluată atât în raport cu experiențe pozitive, cât și cu unele negative: „imaginează-ți că îți petreci ziua la școală cu un profesor care îți vorbește astfel. Cât de mult intenționezi să-i dezvălui următoarele: dacă te-ai confruntat cu bullying-ul, ce interese ai, lucrurile de care ești mândru/mândră, să-i povestești despre o situație care te-a făcut să te rușinezi, dacă ești îngrijorat/ă de ceva.” Pentru a răspunde la această întrebare, elevii se raportau la criteriile: „foarte probabil” sau „foarte puțin probabil”. 

Intenția de a coopera

În acest sens, se ținea cont de situațiile de mai jos:

  • „Intenționez să procedez invers decât mi-a spus profesorul”;
  • „Vreau să procedez așa cum mi-a cerut profesorul și să mă implic în activitatea respectivă”;
  • „Mă interesează mult ceea ce mi-a spus profesorul”;
  • „Mi-am ascultat cu atenție profesorul”. 

Concluziile studiului au demonstrat cât de mult contează tonul vocii folosit de către cadrele didactice 

După analizarea chestionarelor elevilor, oamenii de știință au ajuns la concluzia că, dintre toate tonurile vocii folosite de un cadru didactic, cel sever, aspru, nu numai că este dăunător pentru relația profesor-elev, dar îl determina pe copil să nu se simtă în largul său în mediul de la școală. În același timp, utilizarea tonului aspru conduce și la consecințe negative precum:

  • Elevii nu se simt în largul lor;
  • Stima de sine a copiilor are de suferit;
  • Elevii nu mai sunt dornici de a împărtăși cu profesorii lor nici experiențele pozitive, dar nici pe cele negative.

Totodată, comparându-se impactul tonului sever cu cel al tonului neutru, s-a putut sesiza că profesorii care le vorbesc elevilor autoritar au mai puține șanse de a obține ceea ce își doresc de la aceștia. 

Nu în ultimul rând, elevii care au în preajmă profesori ce le vorbesc pe un ton prin care își arată susținerea, se bucură de următoarele beneficii:

  • Sunt mai motivați și mai implicați la școală;
  • Sunt mai energici;
  • Au mai multe satisfacții.

Potrivit „Science Daily”, unul dintre profesorii care a coordonat studiul prezentat, după analizarea concluziilor, a venit cu această precizare: „Tonul vocii reprezintă un instrument puternic prin care cadrele didactice își exprimă grija, înțelegerea sau deschiderea. Este ușor să neglijăm toate acestea când suntem obosiți sau stresați, însă profesorii trebuie să știe că pot asigura un mediu pozitiv de învățare când sunt atenți și la tonul vocii pe care îl folosesc.”

sursa: www.qbebe.ro

Octupleții născuți de Nadya Suleman au împlinit 14 ani. Cum se descurcă la 47 de ani femeia care are 14 copii în total

În 2009, Nadya Suleman a șocat o lume întreagă: a adus pe lume, prin cezariană, 8 copii. Nu i-a fost tocmai ușor să îi crească și, de-a lungul timpului, a avut mari probleme financiare, în condițiile în care “octomama” mai are încă 6 copii, pe lângă octupleți. A trecut însă cu bine peste momentele dificile, iar acum i-a sărbătorit pe octupleți la împlinirea a 14 ani.

Octupleții născuți de Nadya Suleman au împlinit 14 ani. Cum se descurcă la 47 de ani femeia care are 14 copii în total

În urmă cu 10 ani, Nadya Suleman își declara falimentul – avea datorie la întreținere de 30.000 de dolari, plus alte datorii de un milion de dolari. Octomama a apărut chiar și în filme pentru adulți ca să își plătească datoriile uriașe.

Ca să întreții 14 copii costă o avere, așa că Nadya a profitat de ziua ocupletilor ca să mai facă un ban. Aceasta a realizat un pictorial plătit cu copiii, care a fost publicat în Daily Mail. De ziua lor, Nadya și-a dus octupleții la karting, apoi i-a scos la masă la o pizzerie.

Cine e Nadya Suleman și cum a ajuns să nască octupleți

În 2008, medicul Michael Kamrava, specialist în fertilitate, i-a implantat Nadyei Suleman 12 embrioni, deși numărul maxim recomandat pentru vârsta ei era de 3. Declarațiile privind sarcina sunt destul de controversate: Nadya a susținut că ea și-ar fi dorit doar gemeni și că medicul nu i-ar fi spus că urmează să nască 8 copii. Ceea ce e însă destul de greu de crezut. Nadya însăși i-a cerut medicului să îi implanteze 6 embrioni. În condițiile în care femeia mai avea încă 6 copii acasă. Concepuți tot prin fertilizare în vitro.

Între timp, medicul și-a pierdut licența și a fost nevoit să părăsească SUA.O echipă de 46 de medici și asistente au luat parte la nașterea octupleților. Șase băieți și două fete. Este un record mondial până în prezent, pentru că nu s-a mai întâmplat să supraviețuiască 8 copii la o naștere.

În prezent copiii Nadiei au crescut și “octomama” se mândrește cu ei pe rețelele de socializare. “Octuplețîi sunt mici pentru vârsta lor, dar sunt politicoși, gătesc, sunt vegani, citesc două cărți pe lună și își fac temele fără să fie obligați. În ciuda a ceea ce a spus presa despre ei, sunt copii model”, au scris cei de la New York Times într-un reportaj. Din păcate, unul dintre copiii Nadyei a fost diagnosticat cu afecțiuni din spectrul autist.

sursa

Cazul fetiței care cântărește aproape 45 de kilograme la doar 5 ani. Mama sa este învinuită

O fetiță de numai cinci ani cântărește aproape 45 de kilograme. Mama sa este învinuită pentru că nu i-a ascuns mâncarea, iar fetița a mâncat mereu tot ce i-a căzut sub mână.

Fiica lui Holly Williams, Harlow, a fost diagnosticată cu sindromul Prader Willi, o condiție genetică rară. Astfel, fetiței îi lipsește cromozomul 15 responsabil cu controlul foamei și, prin urmare, nu simte senzația de sațietate.

Holly, în vârstă de 25 de ani, din Newport, Țara Galilor, a fost nevoită să-și țină mâncarea departe de fiica sa și se gândește serios să pună încuietori la dulapurile din bucătărie pe măsură ce Harlow crește, scrie publicația The Sun.

„Dacă ar fi să las o farfurie cu prăjituri deoparte și nu aș fi prin preajmă, Harlow le-ar mânca cu ușurință pe toate. S-a mai întâmplat de multe ori înainte”, a spus femeia.

Ca urmare a afecțiunii, Harlow, care cântărește în jur de 45 de kilograme, este cu aproximativ 20 de kilograme mai grea decât în mod normal, pentru un copil de vârsta ei.

„Ea mănâncă tot la masă și apoi spune că îi este din nou foame, imediat. Este foarte greu pentru că vrea să mănânce mereu și trebuie să mă asigur că nu se întâmplă asta”, a mai continuat mămica.

Înainte de a o avea pe Harlow, Holly nu știa ce este sindromul Prader Willi, dar spune că era evident că fiica ei nu se dezvolta în mod obișnuit.

„Era micuță și cântărea doar două kilograme. Era slăbită, nu plângea și nu se hrănea normal când îi dădeam biberonul. Medicii au presupus că este sindromul Prader Willi, pentru că și-au dat seama și din trăsăturile ei, cum ar fi ochii, nasul și gura”, a spus ea.

Fetița nu-și putea ține capul sus până la vârsta de opt luni și nu a mers până la vârsta de doi ani și jumătate.

„Acum are cinci ani, suferă de niște probleme de mobilitate. Nu se deplasează prea departe, iar faptul că este supraponderală nu ajută. Suferă și de apnee în somn”, a transmis femeia.

Micuța Harlow are, de asemenea, unele probleme de comportament, care sunt comune în rândul copiilor cu această afecțiune.

„Trebuie să fiu destul de strictă, altfel ea mi-ar conduce propria viață”, a spus Holly.

Harlow se poate comporta de parcă ar avea 15 ani, nu cinci, a explicat mămica.

„Harlow face uneori o criză de furie dacă nu poate să aibă ce vrea, de exemplu dacă îi spun nu când vrea mai multă mâncare. Își aruncă iPad-ul, lovește cu picioarele, țipă, plânge”, a explicat ea.

În ciuda atitudinii ei, Harlow este o „fiică fericită”, a spus mama ei.

„Este la școală și se descurcă foarte bine”.

Asociația Sindromului Prader-Will din Marea Britanie descrie următoarele simptome ale afecțiunii rare, cum ar fi:

• Hipotonie: tonus muscular slab la naștere.

• Hipogonadism: dezvoltarea imatură a organelor sexuale și a altor caracteristici sexuale.

• Obezitatea

• Disfuncția sistemului nervos central și a glandei endocrine: provoacă diferite grade de dificultăți de învățare, statură mică, hiperfagie (sau bulimia nervoasă), somnolență (somnolență excesivă) și dezvoltare emoțională și socială slabă.

Așa cum este în prezent, nu există un tratament pentru sindromul Prader Willi.

Cei care au fost diagnosticați cu afecțiunea rară sunt încurajați să ia măsuri pentru a reduce severitatea simptomelor și a problemelor asociate.

Părinții copiilor bolnavi sunt rugați să monitorizeze orice alimentație excesivă și să încerce să mențină mese echilibrate și sănătoase.

sursa

Lilia Melenciuc a ales o ţinută chic-office într-o singură nuanţă!
Articolul anterior
Iana Rudkovskaia a dat jumătate de milion pe o rochie!
Articolul următor