17 milioane de lei pentru revitalizarea râului Cubolta din satul Plop, raionul Dondușeni

Ministerul Mediului va aloca peste 17 milioane de lei în din Fondul de Mediu, pentru curățarea și revitalizarea râului Cubolta în satul Plop, raionul Dondușeni. Suma alocată, va fi utilizată pentru curățarea a 4 km din albia râului, lucrări de adâncire a albiei, întărirea malurilor, plantarea de arbori și amenajarea zonei, informează unica.md cu referire la un comunicat al instituției.

În ultimii ani, râul Cubolta și izvoarele sale au suferit de înnămolire și creștere excesivă a vegetației, ceea ce a afectat calitatea și aspectul său natural. 

Această inițiativă nu doar că va îmbunătăți funcționalitatea râului, dar va oferi și locuitorilor din satul Plop o oportunitate de a redescoperi frumusețea acestui curs de apă, pe care mulți îl țin minte din copilărie.

40% din veniturile moldovenilor, risipite pe alimente neconsumate

Republica Moldova se confruntă cu o problemă gravă legată de risipa alimentară, care generează pierderi economice semnificative și amplifică inegalitățile sociale. Potrivit economistului Veaceslav Ioniță, mii de tone de produse alimentare sunt aruncate anual, în timp ce peste un milion de moldoveni trăiesc sub pragul sărăciei absolute, scrie bani.md.

„În prezent, observăm o tendință ușoară de reducere a risipei alimentare, dar problema rămâne majoră. Alimentele aruncate ar putea hrăni persoanele aflate în dificultate”, a declarat Ioniță în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, pe 20 decembrie.

În 2024, fiecare moldovean risipeste, în medie, 71 kg de alimente anual, iar pentru 2025 se estimează un nivel de 70 kg/persoană. În total, în acest an, circa 180.000 de tone de alimente – echivalentul a 3.000 de vagoane marfare – vor ajunge la gunoi.

Deși există inițiative precum Banca de Alimente, care recuperează o mică parte din alimentele aruncate (aproximativ 0,15% sau 260 de tone anual), acestea rămân insuficiente pentru a combate problema în mod eficient.

Între 2020 și 2024, prețurile alimentelor au crescut cu 76,5%, cea mai mare creștere din ultimele două decenii. Cu toate acestea, moldovenii continuă să arunce o cantitate semnificativă de alimente.

Statisticile arată că 39,7% din veniturile gospodăriilor moldovenești sunt alocate alimentelor, al doilea cel mai ridicat procent din Europa, după Ucraina (42%).

Categoriile cu venituri mai reduse din mediul rural cheltuie până la 56,1% din veniturile lor pe alimente, comparativ cu 53,1% în mediul urban. Această pondere arată gradul de sărăcie avansat al țării și necesitatea unor măsuri urgente pentru reducerea risipei și sprijinirea celor vulnerabili.

La nivel global, țările dezvoltate înregistrează nivele ridicate ale risipei alimentare: în America de Nord, risipa per capita este de 280-300 kg anual, în timp ce în Republica Moldova este de 71 kg.

„Creșterea bunăstării nu ar trebui să însemne o creștere a risipei alimentare”, a concluzionat Ioniță, subliniind necesitatea unor politici mai eficiente și a unei conștientizări sporite pentru reducerea pierderilor alimentare.

Valoarea estimată a produselor alimentare risipite va atinge 22,3 miliarde de lei în 2025, dintre care 7,6 miliarde vor reprezenta alimente cumpărate și aruncate de populație.

R. Moldova va putea exporta preparate din carne de pasăre în UE

Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) aduce la cunoștința agenților economici, producători de produse din carne de pasăre, despre modificările efectuate în legislația Uniunii Europene, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial

Astfel,  Republica Moldova a fost autorizată să exporte în Uniunea Europeană,  începând cu data de 01 ianuarie 2025, produse din carne de pasăre “care nu trebuie să fie supuse unui tratament specific de atenuare a riscurilor în conformitate cu anexa XXVI la Regulamentul delegat (UE) 2020/692 (spre exemplu  preparate din carne de pasăre)”.

ANSA îndeamnă mediul privat să depună, la sediile autorității, cererea pentru exportul categoriei date de produse din carne de pasăre.

Menționăm că, la producerea preparatelor din carne de pasăre se va permite utilizarea cărnii materie-primă de pasăre, provenită de la abatoare care sunt listate cu drept de export în Uniunea Europeană.

Amintim că, primele exporturi de carne de pasăre, din Republica Moldova în statele-membre ale Uniunii Europene, au fost lansate începând cu luna noiembrie 2024.

Din cauza crizei energetice, în stânga Nistrului se vor închide unele policlinici și spitale

Unele spitale și policlinici din Transnistria își vor suspenda activitatea, în cazul întreruperii livrărilor de gaze naturale. Despre asta anunță canalele TV locale. Acestea precizează că pacienții din instituțiile medicale care vor fi închise vor fi redirecționați spre cele care își vor continua activitatea. Lista lor va fi stabilită de așa-zisul minister al sănătății de la Tiraspol.

De asemenea, presa din regiune anunță că, de luni, în Transnistria vor fi suspendate examenele medicale programate. Decizia are la bază necesitatea eliberării paturilor pentru situații de urgență, în cazul în care va fi nevoie de acordarea asistenței în condiții de staționar.

Pe lângă apelurile obișnuite, ambulanțele vor transporta pacienții și la spitalele în care va exista încălzire centralizată, a declarat șefa așa-zisului minister al sănătății de la Tiraspol, Cristina Albul.

Mai multe instituții medicale din țară, dotate cu paturi multifuncționale în secțiile de terapie intensivă
Articolul anterior
Instrumente de zeci de mii de lei furate dintr-o mașină parcată la Ciocana. Individul a reușit să le vândă
Articolul următor