De sărbători, cu toții „VIN la fapte bune”

24/12/2020

News

Sărbătorile de iarnă sunt perioada în care fiecare dintre noi devine mai bun și mai generos. Cu toții ne dorim să ne implicăm și să contribuim pentru o cauză nobilă, să-i ajutăm pe cei care au cel mai mult nevoie de sprijinul nostru, să facem lumea din jur mai frumoasă și mai luminoasă.

Astfel, în perioada 28 decembrie, 2020 – 10 ianuarie, 2021, Asociația Micilor Producători de Vinuri din Moldova cu suportul Proiectului de Competitivitate din Moldova finanțat de USAID și Guvernul Suediei, alături de Misiunea Socială „Diaconia”, echipa AgroTV Moldova și comunitatea #VinulMeu lansează campania de caritate „VIN la fapte bune”.

Campania are drept scop oferirea suportului financiar Centrului Comunitar din satul Săseni, raionul Călărași.

În cadrul campaniei „VIN la fapte bune” vor fi scoase la licitație online (pe platforma Facebook) mai multe sticle rare de vin sau din colecțiile personale ale vinificatorilor mici, membri ai Asociației Micilor Producători de Vinuri din Moldova. Loturile participante la licitație vor fi publicate pe parcursul campaniei, pe pagina de Facebook a Asociației Micilor Producători de Vinuri din Moldova. Suma colectată în cadrul licitației va fi donată Centrului Comunitar din Săseni, prin intermediul Misiunii Sociale „Diaconia”.

Vinurile scoase la licitație sunt adevărate bijuterii pentru colecția pasionaților de vinuri. Sunt vinuri exclusive, lansate în ediții limitate, unele dintre ele fiind disponibile doar într-un singur exemplar. În perioada campaniei „VIN la fapte bune”, la licitație vor fi scoase următoarele sticle de vinuri:

Leuntea-Vin Cabernet Sauvignon, roada anului 1999. ( Leuntea-Vin);
Poiana Magnum Cabernet Sauvignon, roada anului 2012. (Vinăria Poiana);
Crama Mircești Riesling, roada anului 2019 (Crama Mircești);
Cronolog Merlot, roada anului 2017 ( Vinăria Lupașcu);
Carpe Diem Bad Boys, roada anului 2016. (vinăria Carpe Diem Wines);
Temelia Cabernet Sauvignon/Merlot, roada anului 2019 (Pomușoara Dulcișoara);
Mihai Sava Muscat Ottonel Desert, roada anului 2019 ( Sava Winery);
Vinăria DAC Rezerv, roada anului 2013. (Vinăria DAC);
KaraGani Cabernet Sauvignon/Merlot, roada anului 2016. (KaraGani Winery);
Novak Muscat de Hamburg, roada anului 2012. (Novak Winery);
Domeniile Pripa Feteasca Neagră, roada anului 2016 (Domeniile Pripa);
Unicorn Estate Symbioz Pinot Noir, roada anului 2011. (Unicorn Winery Moldova);
GOGU Winery Metafora, roada anului 2016. (GOGU Winery).

Arcadie Foșnea, Director Executiv Asociația Micilor Producători: „Când au intrat în vigoare restricțiile legate de pandemie, noi, micii producători ne-am pomenit izolați de principalele canale de distribuție dar și de consumatorii noștri. Am fost surprinși când comunitatea ne-a sărit în ajutor și a organizat o amplă campanie de promovare. Acum simțim nevoia de a continua seria faptelor bune și de a răsplăti comunitatea pentru implicare, dând înapoi tot ce avem mai bun. Spre regret, cramele mici nu dispun de resurse financiare precum producătorii mari, însă ne-am gândit că putem contribui cu cel mai bun ce avem – cu vinurile noastre unice. Respectiv, fiecare membru ce s-a alăturat campaniei a donat vinuri rare, exclusiviste, care au o însemnătate pentru noi și pentru public.

De ce Centrul Comunitar din Săseni?

Centrul Comunitar din satul Săseni este o instituție socială inaugurată în 2019, grație donațiilor partenerilor străini, dar și unei colectări de fonduri realizate de Misiunea Socială „Diaconia”. Centrul activează 5 zile pe săptămână și are drept scop educația non-formală a copiilor din familii nevoiașe. Aici, copiii au posibilitatea să participe la diverse activități de educație non-formală și sunt asistați în pregătirea temelor de acasă pentru îmbunătățirea reușitei școlare.

Deși Centrul a fost creat pentru circa 20-25 de copii nevoiași din sat, spațiul prietenos, plin de jocuri și activități, este unul în care îi găsim la prânz și pe copiii cu situație materială bună, dar și pe elevii claselor mari, care fac voluntariat aici.

Echipa Centrului realizează activități și cu un grup de părinți, cum ar fi atelierele de educație pozitivă pentru o relaționare mai bună cu copiii, dar și activitățile de mobilizare comunitară.

Fondurile bănești ce vor fi colectate în cadrul campaniei „VIN la fapte bune”, vor fi utilizate pentru activitățile Centrului și asigurarea beneficiarilor Centrului cu gustările de prânz zilnice, materiale didactice pentru activități, amenajarea spațiilor din interiorul și exteriorul Centrului ș.a.m.d.

Igor Belei, Director Executiv „Diaconia”: Copiii din mediul rural au acces redus la serviciile de educație non-formală, atât din motive economice, dar și din motive sociale. Ne-am propus ca Centrul Comunitar de la Săseni să devină un model în rândul Centrelor Comunitare, un serviciu care să aducă mai aproape de copiii din sat metodele inovative de joc și învățare, un spațiu dotat special pentru ei: cu jocuri, activități educative, activități care să-i încurajeze să-și urmeze pasiunile, să creeze, să se exprime.

Cum se poate implica fiecare din noi?

Fiecare dintre noi poate contribui și participa la licitație, având șansa de a deveni proprietarul unor vinuri rare, de colecție.

Licitația se va desfășura online, pe pagina de facebook a Asociației Micilor Producători de Vinuri din Moldova. La licitație pot participa cetățenii Republicii Moldova care au atins vârsta majoratului, atât de pe teritoriul țării cât și din străinătate. Loturile licitate vor fi plasate pe pagina Asociației, peste o zi, la aceeași oră. Timp de 3 zile participanții la licitație pot scrie în comentarii suma pe care sunt gata să o ofere pentru lotul propus. Licitația lotului publicat se va încheia în cea de-a treia zi, la orele 00:00. Participantul care va oferi cea mai mare sumă de bani, va câștiga lotul licitat. La fel, fiecare doritor poate dona o anumită sumă de bani și fără a participa la licitație. Donațiile pot fi realizate prin transfer pe contul bancar al Misiunii Sociale „Diaconia”, prin transfer web sau prin intermediul platformei PayPal.

Mai multe detalii despre Regulamentul campaniei „VIN la fapte bune” și posibilitățile de participare și donare găsiți aici.

Despre comunitatea VinulMeu.

VinulMeu este o comunitate de iubitori de vin de diferite profesii ce s-au reunit pentru a acorda suport micilor producători de vin să treacă peste criză, prin crearea unei campanii de sensibilizare la care s-a alăturat partenerul strategic al sectorului vitivinicol: Proiectul de Competitivitate din Moldova, finanțat de USAID și Guvernul Suediei. Fiecare membru a comunității și-a adus aportul în ce era mai bun, designeri, copywriteri, videografi etc. Iar oamenii simpli și-au adus aportul elementar, prin procurarea vinului de la micii producători. În scurt timp comunitatea a devenit cel mai mare grup pe Facebook dedicat culturii vinurilor din Moldova, ajungând la peste 5000 de membri, iar campania de comunicare cu același nume a contribuit la securizarea vânzărilor pe piața internă a vinurilor membrilor Asociației.

Cine sunt micii producători?

Statutul este stabilit prin legislație și se atribuie cramelor ce produc pînă la 100000 litri de vin anual, deţin cel puţin 1 ha şi cel mult 20 ha de viţă-de-vie şi sunt independente, din punct de vedere juridic, de orice altă unitate vinicolă. Micii producători de vin ce activează în cadrul legal, excluzând producătorii casnici de vin, sunt mai degrabă o raritate pentru țara noastră. Moldova a moștenit „uzine” de vin din perioada sovietică, iar legislația de până la 2010 făcea practic imposibilă existența micilor producători de vin. Micii producători sunt adevărați artizani ai vinului, pentru că vinificatorul-autor personal monitorizează întreg lanțul de producere, iar produsul finit este o întruchipare a măiestriei și concepției lui despre vin. De asemenea, micile crame sunt atracții majore a turismului vinicol pentru că, cel mai des producerea se află în perimetrul gospodăriilor lor, iar vizitatorii au contact direct cu proprietarii.

Despre Asociația Micilor Producători.

Asociația Micilor Producători „Dionysos” este o uniune non-profit de crame mici, ce produc și comercializeaza vinul conform statutului sau prevăzut prin legislația în vigoare. Este o asociație tânără, dar care a realizat mari progrese cu ajutorul Oficiului Național al Viei și Vinului, și partenerilor de dezvoltare, în special USAID, reușind să liberalizeze cadrul legislativ, dar și să implementeze un amplu program de Mentorat pentru producătorii artizanali și start-up-uri, reușind, astfel să mărească numărul de membri de la 7 in 2010 la 31 în anul curent.

Înmormântările nu vor mai fi la fel. Sicriul ar putea fi interzis

Creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră îngrijorează tot mai mult oamenii de știință. Motivele sunt multiple. Dar unul dintre ele se reflectă strict la individul uman, la viața, dar și la moartea lui. Spre exemplu, o incinerare cu gaz produce emisii de dioxid de carbon echivalente unui zbor dus-întors de la Londra la Paris, scrie evz.ro.

Aproximativ 80% dintre cei care mor în Marea Britanie sunt incinerați în fiecare an, potrivit unui raport al firmei de consultanță pentru carbon, Planet Mark. Dar și înmormântările tradiționale pot polua.

Sicriele nebiodegradabile sunt adesea făcute cu substanțe chimice nocive, iar cadavrele sunt îmbălsămate folosind formaldehidă: o substanță care este toxică și care se poate scurge în sol.

Într-un sondaj recent al Co-op Funeralcare, realizat de YouGov, o persoană din 10 a declarat că ar dori o înmormântare mai „ecologică”.

Giulgiu în loc de sicriu

„Nu vreau ca ultimul meu act pe această planetă să fie un act poluant”, explică Rachel Hawthorn, o rezidentă din Hebden Bridge, West Yorkshire, Marea Britanie.

Se pregătește să își facă propriul giulgiu de înmormântare pentru că este îngrijorată de impactul pe care îl au asupra mediului înmormântările și incinerările tradiționale.

„Încerc din greu în viața mea să reciclez, să consum mai puțin și să trăiesc într-un mod prietenos cu mediul, așa că vreau ca și moartea mea să fie la fel”, adaugă ea.

Femeia în vârstă de 50 de ani consideră că giulgiul poate să elimine necesitatea unui sicriu.

Morminte mai puțin adânci

De asemenea, Rachel se ocupă cu sprijinirea persoanelor aflate pe moarte, precum și a celor dragi acestora, pentru a face alegeri informate în ceea ce privește îngrijirea funerară.

„Vreau ca mai mulți oameni să știe că există opțiuni și că nu trebuie să ajungem într-o cutie”, spune ea, potrivit BBC.

Practica de a săpa morminte la o adâncime de 2 m datează cel puțin din secolul al XVI-lea și se crede că a fost o măsură de precauție împotriva ciumei.

Când va veni vremea lui Rachel, aceasta dorește o înmormântare naturală, ceea ce înseamnă utilizarea unui sicriu sau a unui giulgiu biodegradabil într-un mormânt mai puțin adânc.

Straturile superioare ale solului conțin microbi mai activi, astfel încât cadavrele se pot descompune în aproximativ 20-30 de ani, în loc de până la 100 într-un mormânt tradițional.

Lista celor mai slabe parole. Pot fi sparte într-o secundă

Oamenii continuă să se confrunte cu o problemă majoră de securitate cibernetică, utilizând parolele extrem de slabe, care pot fi sparte în câteva milisecunde. Lista anuală publicată de NordPass, un manager de parole, dezvăluie că lipsa creativității și a educației digitale plasează România în rândul țărilor unde siguranța conturilor online este minimă, scrie evz.ro.

„123456” – vedeta nefericită a parolelor

Cea mai comună parolă în 2024 în România rămâne „123456”, urmată de variante similare precum „123456789” și „12345”. Aceste combinații simple de cifre sunt atât de populare încât hackerilor le ia mai puțin de o secundă să le spargă, utilizând tehnici automate de tip „brute force”.

Mai surprinzătoare este apariția în top a parolelor personalizate, cum ar fi „andreea” (locul 9), cu o „rezistență” de doar 17 secunde, și „steaua” (locul 10). Tot pe listă regăsim „parola”, „qwerty123” și „dinamo”. Aceste opțiuni, aparent inofensive, expun utilizatorii la riscuri serioase în fața atacurilor cibernetice.

De altfel, o combinație des întâlnită, „teiubesc” (locul 16), este singura care le creează hackerilor dificultăți mai mari, necesitând aproximativ trei ore pentru a fi spartă.

Top 10 cele mai comune parole alese de români în 2024

123456 – Timp de spargere: <1 secundă
123456789 – Timp de spargere: <1 secundă
qwerty123 – Timp de spargere: <1 secundă
parola – Timp de spargere: <1 secundă
12345678 – Timp de spargere: <1 secundă
12345 – Timp de spargere: <1 secundă
1234567890 – Timp de spargere: <1 secundă
andreea – Timp de spargere: 17 secunde
steaua – Timp de spargere: <1 secundă
dinamo – Timp de spargere: <1 secundă

Parolele slabe și consecințele utilizării lor

Într-o lume digitalizată, parolele slabe reprezintă o invitație deschisă pentru hackeri. În 2023, o grupare de hackeri a reușit să fure peste 100 de milioane de euro în doar doi ani, demonstrând cât de vulnerabile sunt conturile protejate insuficient.

Cezar Bărbuceanu, expert în securitate cibernetică la DNSC, explica pentru libertatea.ro că: „Parolele simple sunt extrem de ușor de spart. Recomandăm utilizarea unui manager de parole care să genereze și să stocheze combinații complexe. Dacă nu se folosește un astfel de instrument, parola ar trebui să includă caractere speciale, majuscule, cifre și să fie cât mai lungă.”

Cum să-ți protejezi conturile mai bine?

Specialiștii în securitate cibernetică recomandă mai multe măsuri pentru a evita situațiile neplăcute:

Folosirea unui manager de parole: Aceste aplicații pot genera și stoca parole complexe, iar un utilizator obișnuit, cu peste 100 de conturi online, poate beneficia enorm de pe urma lor.
Activarea autentificării multifactoriale (MFA): Adăugarea unui strat suplimentar de protecție, cum ar fi un cod unic trimis pe telefon, crește semnificativ siguranța.
Evitarea datelor evidente: Parolele care includ numele utilizatorului, date de naștere sau alte informații personale sunt ușor de ghicit.

Parolele slabe, o problema globală

România nu este singura țară afectată. În clasamentul global, „123456” domină pentru al șaselea an consecutiv, fiind urmată de alte combinații evidente precum „123456789” sau „parola”. De asemenea, nume populare, cum ar fi „andrei” sau „michelle”, și termeni cunoscuți din cultura pop, precum „pokemon” sau „minecraft”, sunt frecvent utilizate.

Educația digitală, o soluție pe termen lung

Soluția pentru reducerea vulnerabilităților online începe cu educația digitală. Într-o epocă în care tehnologia avansează rapid, utilizatorii trebuie să înțeleagă importanța unei parole complexe și să adopte instrumente moderne pentru protecția datelor.

Oamenii sunt îndemnați să-și revizuiască parolele și să adopte obiceiuri digitale mai sigure, protejându-și astfel identitatea și resursele financiare.

Ce se va întâmpla dacă inteligența artificială devine conștientă. Planul cercetătorilor pentru a evita scenariul „Frankenstein”

Evoluția rapidă a inteligenței artificiale a adus în discuție întrebări de etică ce până nu demult apăreau doar în literatura științifico-fantastică: dacă sistemele AI vor putea într-o zi să „gândească” la fel ca oamenii, spre exemplu, vor putea ele să trăiască experiențele noastre subiective? Dacă roboții vor știi ce înseamnă suferința, este omenirea pregătită pentru tratarea lor?

Un grup de filozofi și informaticieni susțin că omenirea trebuie trateze cu seriozitate problema îngrijirii acestor sisteme AI, scrie digi24.ro. Într-un raport publicat luna trecută și citat în revista Nature, ei cer ca firmele de tehnologie AI să nu se preocupe doar de evaluarea sistemelor lor pentru a descoperi dacă au dobândit conștiință de sine și capacitatea de a lua decizii independent, ci să vină și cu politici pentru tratarea AI-ului, dacă aceste scenarii devin realitate. Oamenii de știință spun că dacă nu vom recunoaște că un sistem AI a devenit conștient, acest lucru ar putea duce la neglijarea sa, la vătămare și la suferință. Unii cred că această idee este inutilă, mai ales în condițiile în care inteligența artificială conștientă pare atât de departe și s-ar putea dovedi o realizare imposibilă.

Totuși, „consecințele manifestării [conștiinței] sunt destul de profunde încât nu trebuie să ignorăm această posibilitate”, a scris cercetătoarea Anil Seth de la Universitatea din Sussex, Brighton, Marea Britanie, pentru revista de știință Nautilius. „Problema cu creatura lui Frankenstein nu a fost că a prins viață, ci că era conștientă și putea simți.” Miza este cu atât mai mare cu cât omenirea depinde tot mai mult de aceste tehnologii, a spus și Jonathan Mason, un matematician din Oxford. El susține că găsirea unor metode de evaluare a sistemelor AI pentru a determina dacă au dezvoltat o conștiință ar trebui să fie o prioritate. Oamenii ar putea avea de suferit dacă sistemele AI nu sunt testate corect pentru evaluarea conștiinței, a spus și Jeff Sebo, filozof de la Universitatea New York. Dacă presupunem greșit că un sistem este conștient, ar putea fi alocate fonduri pentru bunăstarea sa care puteau fi folosite mai bine pentru oamenii și animalele ce au nevoie de îngrijire.

În luna septembrie, Organismul consultativ la nivel înalt al Națiunilor Unite privind inteligența artificială a emis un raport legat de felul în care lumea ar trebui să gestioneze tehnologia AI. În document nu se menționează nimic despre conștiința inteligenței artificiale, în ciuda faptului că mai mulți oameni de știință au cerut ca grupul să susțină cercetarea în privința evaluării conștiinței în cazul roboților. Cu toate că nu se știe dacă sistemele AI vor căpăta vreodată conștiință de sine – o stare care este greu de evaluat chiar și la oameni și animale – incertitudinea nu ar trebui să descurajeze eforturile de dezvoltare a unor protocoale pentru evaluarea situației, potrivit lui Sebo. Oamenii de știință au propus o listă de criterii care ne pot ajuta să identificăm sisteme ce au șanse mari de a fi conștiente. Criteriile se bazează pe teorii ale conștiinței din domeniul neuroștiinței.