39 de oameni au decedat astăzi din cauza infecției Covid-19

Sfântul Ioan Botezătorul este considerat cel mai mare și important între sfinți, după Fecioara Maria și este  cel care a anunțat și pregătit venirea Mântuitorului pe pământ. Astfel, din acest motiv, este considerat și numit în religie Înaintemergătorul Domnului, iar sărbătoarea în sine este cunoscută și sub denumirea de “Sânt-Ion” sau “Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul”, informează unica.md.

Sfântul Ioan Botezătorul se sărbătorește în fiecare an pe data de 20 ianuarie, sărbătoarea fiind cunoscut și sub denumirea simplă de Sfântul Ion. Cu această ocazie, tradiția populară consideră că s-au încheiat în mod oficial sărbătorile de iarnă începute de Sfântului Nicolae. Sfântul Ion este precedat de Bobotează, o sărbătoare extrem de importantă care simbolizează botezul Domnului Iisus Hristos.

Se crede că în ziua se Sfântul Ion este bine să te speli pe față cu agheasmă luată de la Bobotează, denumită și agheasmă mare, pentru a fi ferit tot anul de boli și necazuri.

Tradiția spune ca de Sfântul Ion să zâmbim mai mult ca niciodată, deoarece persoanele care sunt triste în ziua de Sfântul Ion atrag ghinion și nu vor fi fericite nici în restul anului.

Sfântul Ioan Botezătorul este ocrotitorul pruncilor și credința străveche spune că femeile care-și doresc să devină mame trebuie să se roage la Sfântul Ion pentru a naște copii sănătoși.

Se spune conform tradiției populare că după Sfântul Ion se botează gerul, adică se înmoaie frigul și începe să se facă mai cald.

Biserica Creştină de rit vechi a fixat mai multe sărbători pentru prăznuirea sa, între care zămislirea (5 octombrie), ca botezător (20 ianuarie), ziua naşterii (7 iulie) şi ziua morţii sale (11 septembrie).

În timp ce amintirile se află în centrul unui proces foarte complex, posibilitatea de a șterge unele dintre ele prezintă un mare interes pentru știință. Evident, unii oameni ar putea fi seduşi de posibilitatea de a da uitării unele momente traumatizante din trecutul lor. Dar nimic nu este cu adevărat simplu în acest domeniu, scrie evz.ro.

Să ne amintim mai întâi originea amintirilor. Ele sunt create de memorie, un proces foarte complex în care mai multe zone ale creierului joacă un rol, inclusiv amigdala și hipocampul.

Rețelele neuronale sunt responsabile pentru stocarea și consolidarea experiențelor semnificative care devin apoi stigmate de durată.

De asemenea, trebuie subliniat că creierul ia în considerare în primul rând evenimentele care fac obiectul unei încărcături emoționale semnificative, fie că sunt pozitive sau negative.

Cu toate acestea, știința a descoperit de-a lungul timpului că, odată reactivate, unele dintre ele pot fi modificate sau chiar șterse. Trebuie spus că creierul beneficiază de o formă de memorie selectivă care favorizează uitarea.

Acest lucru se face de obicei în funcţie de importanța acestor amintiri. Totuşi, anumite tulburări pot afecta această memorie selectivă.

Să citam de exemplu stresul post-traumatic (PTSD), capabil să facă să persiste amintiri negative a căror uitare naturală este aproape imposibilă. Dimpotrivă, anumite mecanisme legate de amnezie, pe care le asociem adesea cu amintiri dureroase, pot provoca o ștergere temporară pentru autoprotecţie. De asemenea, anumite boli degenerative, precum boala Alzheimer, șterg unele dintre ele aleatoriu, fără a ține cont de natura lor.

Se va reduce povara emoțională a unei amintiri neplăcute

Posibilitatea de a șterge amintirile traumatice este o cale explorată pe scară largă în neuroștiință. De exemplu, cercetătorii testează în prezent stimularea cu lumină și sunet pentru a înțelege dacă este sau nu posibilă suprimarea amintirilor negative în timpul somnului.

Pe de altă parte, la modul general, realitatea tinde mai degrabă spre o reducere a impactului lor decât spre o ștergere completă. S-a demonstrat deja că unele medicamente, cum ar fi propranololul, un medicament antihipertensiv, reduc povara emoțională a unei amintiri neplăcute.

Atenuarea efectelor lor adverse ar putea fi realizată și prin tehnici non-medicale. Cu toate acestea, nu se pune problema de a le elimina. Exemplele includ desensibilizarea și reprocesarea mișcării oculare (EMDR), o metodă care a folosit ghidarea mișcărilor oculare care poate ajuta la reorganizarea amintirilor traumatice din creier.

Tot în categoria tehnicilor non-medicale, hipnoza este şi ea o posibilitate. Determinând oamenii să exploreze amintirile traumatizante într-un cadru mai puțin emoțional, această metodă poate ajuta la gestionarea durerii pe care o simt. Revizuirea acestor momente proaste se poate face și folosind alte tehnici precum terapia de expunere sau terapia cognitivă.

Sunt joburi atât de periculoase, încât fiecare zi petrecută la respectivele locuri de muncă pun viața în pericol. Datele reci arată că mortalitatea este extrem de ridicată, iar asta nu poate fi compensată nici măcare de salariile ofertante. Unii se aventurează, dar nu fac față și renunță, alții își pierd viața în timpul muncii, iar pentru alți angajați, fiecare zi înseamnă stres și un nivel de adrenalină mult peste medie, scrie evz.ro.

Muncitorii care au cele mai periculoase joburi

1. Lucrătorii care exploatează bușteni

Exploatarea forestieră este una dintre cele mai periculoase ocupații la nivel mondial. Lucrând printre copaci impunători și utilaje grele, muncitorii forestieri se confruntă cu numeroase pericole, inclusiv căderea copacilor, accidente ale echipamentelor și pericole de mediu, cum ar fi condițiile meteorologice extreme. Potrivit Biroului de Statistică a Muncii din SUA, rata de mortalitate pentru lucrătorii din domeniul exploatării forestiere este de aproximativ 97,6 decese la 100.000 de lucrători, ceea ce o face una dintre cele mai mortale profesii.

2. Pescarii

Viața de pescar este sinonimă cu pericolul, în special pentru cei care se aventurează adânc în largul mării. Pescuitul la mare adâncime îi expune pe lucrători la condiții meteorologice imprevizibile, la ape înșelătoare și la riscul de răsturnare a navelor. La acest cadru se adaugă orele lungi și sarcinile solicitante din punct de vedere fizic. Așa că nu este surprinzător faptul că pescuitul se numără printre cele mai periculoase ocupații din lume. Centrele pentru controlul și prevenirea bolilor (CDC) raportează că pescuitul comercial are o rată de mortalitate de 100 de decese la 100. 000 de lucrători.

3. Piloți de aeronave și instructorii de zbor

În timp ce călătoriile cu avionul sunt în general considerate sigure pentru pasageri, nu același lucru se poate spune despre cei care operează aeronave. Piloții și instructorii de zbor navighează pe cer, confruntându-se cu pericole potențiale precum defecțiuni ale echipamentelor, vreme nefavorabilă și coliziuni în aer. În plus, piloții suportă adesea ore lungi și programe neregulate, ceea ce duce la oboseală și tulburări de judecată. Conform Organizației Internaționale a Muncii (OIM), rata mortalității pentru piloții de aeronave și instructorii de zbor este de aproximativ 58,4 decese la 100 000 de lucrători.

4. Muncitorii din industria construcțiilor metalice și a oțelului

Industria construcțiilor este plină de pericole. Dar, de departe cu cele mai mari se confruntă muncitorii din domeniul construcțiilor metalice. Însărcinați cu ridicarea clădirilor și a podurilor, acești angajați operează la înălțimi mari, adesea fără protecție adecvată împotriva căderilor. De asemenea, ei manipulează materiale și utilaje de mare tonaj, ceea ce crește probabilitatea accidentelor și a rănilor. Biroul de Statistică a Muncii raportează o rată a deceselor de aproximativ 41,5 decese la 100 000 de lucrători pentru lucrătorii din industria siderurgică.

5. Minerii

Forează la marie adâncime și extrag minerale valoroase și resurse esențiale pentru societatea modernă. Profesia lor este periculoasă, deoarece se confruntă cu prăbușiri subterane, explozii și gaze toxice. Expunerea pe termen lung la praf și la alți poluanți aeropurtați poate duce, de asemenea, la afecțiuni respiratorii cronice. Administrația pentru Sănătate și Siguranța Minelor (MSHA) raportează o rată de deces de aproximativ 25,7 decese la 100 000 de lucrători pentru mineri.