Oamenii de știință australieni spun că au descoperit un mucegai care poate descompune plasticul în 140 de zile, ceea ce dă speranță pentru criza reciclării.
Oamenii de știință de la Universitatea din Sydney au descoperit că pot folosi două tipuri de mucegai care se găsesc în mod obișnuit în plante și în sol – Aspergillus terreus și Engyodontium album – pentru a descompune plasticul „încăpățânat”, potrivit rezultatelor publicate în revista științifică NPJ Materials Degradation, scrie descopera.ro, conform Business Insider.
A fost nevoie de aproximativ 140 de zile pentru ca mucegaiul să descompună complet materialele plastice.
„Este cea mai mare rată de degradare raportată”
„Este cea mai mare rată de degradare raportată în literatura de specialitate pe care o cunoaștem în lume”, a declarat Ali Abbas, profesor de inginerie chimică la universitate, pentru Australian Broadcasting Corporation.
Vestea este optimistă, după ce un raport din 2022 al Greenpeace a constatat că marea majoritate a materialelor plastice care sunt reciclate în SUA ajung în ocean sau în depozitele de deșeuri, care emit poluanți periculoși în aer. Doar 5% din materialele plastice au fost, de fapt, reciclate.
Lisa Ramsden, un activist Greenpeace SUA, a declarat la acea vreme pentru NPR că industriile ar putea tripla producția de plastic până în 2050, ceea ce ar agrava problema.
„Se produce mai mult plastic, iar un procent și mai mic din acesta este reciclat”, a declarat Ramsden.
Reciclarea plasticului, o provocare majoră
Potrivit Columbia Climate School, reciclarea plasticului rămâne o provocare majoră în industria deșeurilor, deoarece acesta este adesea contaminat de alimente și alte obiecte.
SUA au generat 292,4 milioane de tone de deșeuri municipale solide în 2018 și doar 94 de milioane de tone – sau aproximativ 32% – au fost reciclate sau compostate, potrivit Agenției americane pentru protecția mediului. Între timp, aproximativ 146 de milioane de tone (sau 50%) de deșeuri au fost depozitate la groapa de gunoi, iar 35 de milioane de tone (sau aproximativ 12%) de deșeuri au fost arse, potrivit agenției.
Acum, cercetarea ar putea dura între trei și cinci ani, a declarat Abbas.
Toți comercianții, obligați să accepte plata cu cardul. Măsura a intrat în vigoare în România
Din 16 iunie toți comercianții sunt obligați să accepte plata cu cardul. Legea 406/2023 care intră în vigoare duminică, reglementează inclusiv avansul în numerar pe care clienții îl pot plăti în magazine, scrie evz.ro.
Astfel, agenților economici le revine obligativitatea să pună la dispoziția clienților cel puțin un instrument de plată fără numerar. „Persoanele fizice sau juridice, prevăzute la art. 4 alin. (1) din Legea nr. 265/2022 privind registrul comerţului şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative cu incidenţă asupra înregistrării în registrul comerţului (…).
Au obligația de a asigura implementarea și de a accepta cel puțin un instrument de plată fără numerar”, potrivit textului de lege. Prin urmare, entitățile juridice, persoanele fizice autorizate sau întreprinderile individuale ori familiale vor fi nevoite ca din 16 iunie să accepte și plățile prin card.
Plata cu cardul, acceptată de toți comercianții
„În scopul impulsionării utilizării mijloacelor moderne de plată, propunem ca pentru comercianții care operează pe teritoriul României să se instituie obligația de a accepta și cel puțin un instrument de plată fără numerar”, se arată în expunerea de motive.
Un alt amendament inclus în Legea 406/2023 prevede ca unitățile economice să accepte „serviciul de avans în numerar la terminalele de plată, conform contractelor încheiate cu instituțiile acceptante. Comercianții au obligativitatea să afișeze într-un loc vizibil semnul distinct care marchează acordarea serviciului respectiv, precum și informațiile despre costurile serviciului respectiv.
Avansul numerar nu trebuie să fie mai mare de 500 de lei
În privința avansului care poate fi acordat în numerar, suma nu trebuie să depășească pragul de 500 de lei. Tranzacțiile numerare vor fi evidențiate pe bonul fiscal. De asemenea, vor fi asimilate conform retragerilor de cash de la bancomate.
De menționat este faptul că, operatorii economici pot percepe de la titularul cardului un comision de cel mult 1% din valoarea avansului acordat, iar comisioanele se stabilesc în funcție de contractele în vigoare.
Moldovenii vor simți beneficiile aderării la UE mai repede
Procesul de negociere cu UE, în sine, este un lucru foarte bun pentru Republica Moldova, pentru că va accelera integrarea țării în Uniunea Europeană, spune europarlamentarul român Siegfried Mureșan, scrie evz.ro.
Populația din Republica Moldova va resimți beneficiile concrete ale integrării în UE pe tot parcursul procesului de negociere, nu doar la momentul aderării propriu-zise, considerp europarlamentarul.
Acesta a salutat acordul ambasadorilor Uniunii Europene privind calendarul și cadrul negocierilor de aderare cu Republica Moldova și Ucraina. Negocierile urmează să înceapă de 25 iunie.
„Faptul că, în doar doi ani de la acordarea statutului de țări candidate, avem un acord și pe cadrul de negociere arată importanța pe care o au Moldova și Ucraina pentru întreaga Uniune Europeană.
Noi, Parlamentul European, am insistat ca acest cadru să fie adoptat până la finalul lunii iunie astfel încât prima conferință interguvernamentală să aibă loc înainte de toamnă și să începem munca efectivă pe capitolele de negociere”, a declarat Siegfried Mureșan.
Acesta, în calitate de președinte al Delegației Parlamentului European pentru relațiile cu Republica Moldova, i-a asigurat pe oamenii din Republica Moldova de tot sprijinul legislativului european pentru procesul de aderare.
„Am fost recent la Chișinău, m-am întâlnit cu președinta Maia Sandu, cu prim-ministrul Dorin Recean, cu viceprim-miniștrii Cristina Gherasimov și Mihai Popșoi și pot spune foarte clar: oamenii de acolo sunt foarte bine pregătiți pentru negocieri”, a mai spus Siegfried Mureșan.
Reamintim că ambasadorii țărilor membre ale Uniunii Europene au agreat, de principiu, cadrul pentru deschiderea oficială a negocierilor de aderare cu Republica Moldova și Ucraina.
Pe data de 25 iunie, Președinția belgiană a Uniunii Europene va convoca primele conferințe interguvernamentale cu Republica Moldova și Ucraina.
Chișinăul a depus cererea de aderare la UE în luna martie a anului 2022. Câteva luni mai târziu, în martie, i s-a acordat statutul de țară candidată. Iar în aprilie 2023, Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care solicită Comisiei Europene și Consiliului European să înceapă negocierile de aderare la Uniunea Europeană cu Republica Moldova, în urma îndeplinirii celor nouă etape.
Probabilitatea ca AI să distrugă umanitatea este 99,9% – Scenariul pesimist lansat de un cercetător. Ce spune Chat GPT despre riscurile Inteligenței Artificiale
Pe măsură ce Inteligența Artificială avansează, apar și contestatarii ei. Unii cercetători ai subiectului lansează avertismente alarmante, alții o consideră un simplu instrument.
Realizatorul de podcasturi Lex Fridman a declarat într-un episod recent că majoritatea specialiștilor în domeniul AI cu care vorbește estimează că probabilitatea ca inteligența generală artificială să distrugă în cele din urmă umanitatea este între 1 și 20%.
Predicția variază în funcție de modul în care întrebi, spune el. De exemplu, un studiu recent realizat cu 2.700 de cercetători în domeniul inteligenței artificiale a indicat că există doar 5% șanse ca inteligența artificială să ducă la dispariția oamenilor.
Dar Fridman a spus că este important să discutăm cu oamenii care estimează o probabilitate mult mai mare ca AI să elimine oamenii, scrie Business Insider.
Astfel l-a invitat la podcastul său pe cercetătorul în domeniul AI Roman Yampolskiy, care i-a oferit cel mai pesimist scenariu: 99,9% ca AI să distrugă umanitatea în următoarea sută de ani.
Cercetătorul în domeniul AI predă informatică la Universitatea din Louisville și tocmai a publicat o carte intitulată „AI: Unexplainable, Unpredictable, Uncontrollable”.
Podcastul a strâns în câteva zile peste o jumătate de milion de vizualizări.
El a discutat despre riscurile inteligenței artificiale timp de peste două ore în cadrul podcastului lui Fridman – iar previziunile sale au fost destul de sumbre.
El a spus că șansele ca AI să elimine omenirea depind de capacitatea oamenilor de a crea software extrem de complex, fără erori, în următorii 100 de ani.
Yampolskiy a spus că i se pare puțin probabil, deoarece niciun model de inteligență artificială nu a fost complet sigur.
„Au făcut deja greșeli”, a spus Yampolskiy.
Ce spune Chat GPT 4.0 despre probabilitatea ca AI să distrugă lumea
G4Media a adresat întrebarea ”Care este probabilitatea ca AI să distrugă umanitatea?” versiunii 4.0 a ChatGPT, considerat mai avansat decât versiunea sa anterioară. Iată și răspunsul: 1. Stadiul Actual al Tehnologiei AI – AI nu este suficient dezvoltată în prezent. Tehnologiile AI disponibile astăzi sunt de obicei specializate pentru sarcini specifice (de exemplu, recunoașterea imaginilor, traducerea limbilor).
Aceste sisteme nu posedă inteligență generală sau capacități autonome de luare a deciziilor care ar putea duce la rezultate catastrofale de unele singure. AGI (Inteligență Artificială Generală): AGI se referă la sisteme AI cu capacitatea de a înțelege, învăța și aplica inteligența în diverse sarcini, similar cu inteligența umană. Acest nivel de AI nu există încă și există provocări tehnice semnificative care trebuie depășite înainte de a putea fi realizat.
2. Scenarii de Risc ” Utilizarea Abuzivă de Către Oameni: Unul dintre riscurile mai imediate este utilizarea abuzivă a AI de către oameni. De exemplu, AI ar putea fi folosită pentru a crea arme autonome, a efectua atacuri cibernetice sau a manipula informații și economii. Această utilizare abuzivă ar putea duce la daune semnificative și instabilitate.
Problema Controlului: Dacă AGI este dezvoltată, asigurarea faptului că acționează în conformitate cu valorile umane și că nu urmărește obiective dăunătoare pentru umanitate este crucială. Problema controlului implică proiectarea sistemelor AGI care sunt sigure și ale căror obiective rămân aliniate cu interesele umane. Consecințe Neintenționate: Chiar și sistemele AI bine intenționate ar putea avea consecințe neintenționate dacă nu sunt controlate și înțelese corespunzător. De exemplu, un AI însărcinat cu optimizarea unui obiectiv specific ar putea lua măsuri extreme pentru a-l atinge, fără a ține cont de daunele colaterale.
3. Opiniile Experților. Optimiști: Unii experți cred că, prin dezvoltare atentă, reglementare și considerații etice, AI poate fi benefică și riscurile sale pot fi gestionate. Ei pledează pentru o guvernanță puternică, transparență și cooperare internațională. Pesimiști: Alții avertizează că riscurile sunt prea mari, în special în cazul AGI. Figuri proeminente, cum ar fi Stephen Hawking și Elon Musk, și-au exprimat preocupările cu privire la riscurile existențiale pe care le prezintă AI, solicitând cercetări urgente în siguranța AI și cadre de reglementare robuste.
Concluzie: Șansele ca AI să distrugă lumea depind de mai mulți factori, inclusiv modul în care tehnologiile AI sunt dezvoltate, guvernate și controlate.
Deși riscul ca AI să cauzeze daune catastrofale nu este zero, este un risc care poate fi potențial atenuat prin măsuri proactive în cercetare, etică și politică.
Asigurarea dezvoltării și implementării sigure a AI este o responsabilitate colectivă care necesită cooperarea tehnologiștilor, factorilor de decizie politică și societății în ansamblu.
