A plecat la ceruri un ilustru savant cu renume mondial, academicianul Sveatoslav Moscalenco

S-a stins din viață academicianul Sveatoslav Moscalenco, ilustru savant cu renume mondial, profesor universitar, doctor habilitat în științe fizico-matematice. Realizările de pionierat ale academicianului Sveatoslav Moscalenco au contribuit la promovarea imaginii țării noastre în lume.

În plus, el a creat o adevărată școală științifică, având numeroși discipoli. Pentru munca sa, i-au fost conferite cele mai înalte distincții de stat și titluri onorifice: „Ordinul Republicii”, „Om emerit”, Laureat al Premiului de Stat, medaliile AȘM „Dimitrie Cantemir” și „Meritul Științific”, scrie unimedia.info.

„În aceste momente de mare tristețe, ne exprimăm respectul pentru personalitatea notorie a academicianului Sveatoslav Moscalenco, omul care și-a consacrat viața cunoașterii științifice, în beneficiul societății Republicii Moldova. Transmitem condoleanțe și compasiune familiei îndurerate, colegilor și tuturor celor apropiați”, se arată într-un mesaj publicat de Președinție.

Academicianul Sveatoslav Moscalenco s-a născut pe 26 septembrie 1928 în satul Bravicea, raionul Călărași. După absolvirea, în 1946, a școlii medii din orașul Orhei, a fost admis la Facultatea de Fizică și Matematică a Universității de Stat din Moldova, pe care a absolvit-o cu mențiune.

În 1956 a fost admis la doctorat la Institutul de Fizică al Academiei de Științe a RSS Ucrainene. După susținerea tezei, în 1960, revine la Chișinău, unde lucrează ca cercetător științific stagiar al Institutului de Fizică și Matematică al AŞM.

Din anul 1964, când s-a format Institutul de Fizică Aplicată și până la sfârșitul vieții, a fost șef al Secției Teoria Semiconductorilor și Electronica Cuantică, iar ulterior, al Laboratorului format în baza ei.

În 1971, obține titlul de doctor habilitat, iar în 1992 devine membru titular al Academiei de Științe. În activitatea sa, academicianul Sveatoslav Moscalenco s-a remarcat prin elaborări teoretice în domeniul fizicii mediilor solide, a opticii neliniare și a opticii cuantice.

Acum 60 de ani el a prezis, în premieră, fenomenul condensării Bose-Einstein, iar astfel a deschis o direcție nouă în fizica corpului solid. Această direcție a atras un număr impunător de cercetători în diverse centre științifice ale lumii, care nu doar au confirmat experimental fenomenul prezis de conaționalul nostru, dar și au demonstrat importanța lui pentru aplicații practice. În particular, acesta a stat la baza elaborării unui nou tip de laser – laserului polaritonic, cu performanțe de unicat pentru medicină.

În cinci ani, Republica Moldova ar urma să aibă un stadion național

În cinci ani, Republica Moldova ar urma să aibă un stadion național. Anunțul a fost făcut de prim-ministrul țării, Dorin Recean, care s-a întâlnit cu jucătorii naționalei de fotbal la Centrul de Pregătire de la Vadul lui Vodă, scrie tvrmoldova.md.

DORIN RECEAN, prim-ministru, Republica Moldova: „În cinci ani, vom avea un stadion de categoria patru UEFA, cu o capacitate de 20-25 mii de spectatori. Realist vorbind, din punct de vedere tehnic, toate etapele pe care trebuie să le realizăm, în cinci ani vom avea stadionul conform standardelor UEFA.”Totuși, Dorin Recean nu a oferit alte detalii, iar pe rețelele sociale a notat că săptămâna viitoare, Dan Perciun, ministrul Educației, și Andrei Spînu, ministrul Infrastructurii, vor prezenta mai multe informații despre acest proiect.Acum, naționala de fotbal a Republicii Moldova își desfășoară meciurile de acasă pe stadionul „Zimbru” din Chișinău, pe care Federația îl administrează din 2016. Contractul de chirie ar urma să expire peste doi ani.Arena „Zimbru”, cu o capacitate de aproximativ zece mii de spectatori, va fi gadza și următoarelor două partide ale „tricolorilor”. Pe 8 și 11 iunie, echipa pregătită de Serghei Cleșcenco va juca cu Cipru și Ucraina. Ambele dueluri sunt amicale și reprezintă o etapă de pregătire înainte de campania din Liga Națiunilor.Reprezentativa Republicii Moldova se află în ultima divizie valorică a turneului continental, alături de Malta și Andorra. Pentru a promova în eșalonul următor, „tricolorii” trebuie să ocupe fotoliul de lider sau să se claseze pe treapta secundă, dar într-un astfel de scenariu va trebui să treacă de partida de baraj cu una dintre ultimele echipe din a treia divizie.

Moldova, în statistica penitenciarelor din Europa

Republica Moldova face parte din grupul de țări cu cea mai mare rată de încarcerare la 100.000 de locuitori – 242 (conform datelor din 31 ianuarie 2023).

Cele mai multe persoane în detenție sunt în Turcia (408), Georgia (256) și Azerbaidjan (244), după care vine și Republica Moldova, citează IPN un comunicat al Consiliului Europei întocmit în baza Anuarului statisticii populației din penitenciare.

Fără a ține cont de țările cu o populație mai mică de 500.000 de locuitori, cele mai scăzute rate de încarcerare s-au înregistrat în:

  • Finlanda (52), 
  • Țările de Jos (52), 
  • Norvegia (55), 
  • Germania (69), 
  • Slovenia (68), 
  • Danemarca (71), 
  • Elveția (73), 
  • Armenia (79), 
  • Suedia (80),
  • Irlanda (85).

Republica Moldova este cap de listă în statistica țărilor cu o populație mai mare de 500.000 de locuitori, unde rata încarcerării a crescut cel mai mult: +52,1% față de anul trecut. Moldova e urmată de:

  • Macedonia de Nord (+25,5%), 
  • Cipru (+24,8%), 
  • Turcia (+15%), 
  • Azerbaidjan (+12,5%), 
  • Irlanda (+11,7%), 
  • Muntenegru (+11,3%), 
  • Armenia (+10,6%), 
  • Croația (+10,4%), 
  • Ungaria (+8,7%), 
  • Irlanda de Nord (Marea Britanie) (+8,3%),
  • Georgia (+8,2%), 
  • Bulgaria (+8,1%), 
  • Austria (+6,8%), 
  • Italia (+5,7%),
  • Suedia (5,1%).

Doar administrațiile penitenciare din Lituania, Estonia și Grecia au raportat o scădere a ratelor de încarcerare (-8,9%), (-8,8%) și, respectiv, (-5,2%).

Cât privește vârsta medie a deținuților, Moldova face parte din țările cu deținuți relativ tineri (35 de ani), alături de Bulgaria (33), Suedia (34), Danemarca (35), Macedonia de Nord (35) și Franța (35). 

Numai 1,5% dintre aceștia sunt cetățeni ai altor state, în timp ce per total, în Europa, la 31 ianuarie 2023, 27% din populația penitenciarelor era străină.

Companiile japoneze, invitate să investească în Moldova

Valorificarea oportunităților economice și investiționale, ultimele evoluții din regiune și consolidarea relațiilor apropiate cu Japonia au fost discutate la întrevederea prim-ministrului Dorin Recean cu viceministrul pentru Afaceri Internaționale în cadrul Ministerului Finanțelor din Japonia, Masato Kanda, aflat într-o vizită de lucru la Chișinău, în perioada 5-6 iunie.

Șeful Executivului a apreciat susținerea consecventă pe care Japonia o acordă țării noastre de-a lungul anilor, ceea ce ajută Republica Moldova să realizeze obiectivele de creștere a calității vieții oamenilor. În acest sens, premierul a accentuat cooperarea în domeniul agricol, cel al sănătății, dar și alte sectoare cheie pentru modernizarea țării. În același timp, premierul Dorin Recean s-a referit la importanța valorificării potențialului de cooperare economică dintre cele două state, reiterând interesul țării noastre pentru atragerea de noi investiții nipone în sectorul IT și industria creativă, industria auto, energia regenerabilă, producerea și prelucrarea produselor agricole, medicină și electronică. „Guvernul construiește infrastructura și condițiile necesare pentru antreprenorii care vin să investească în Republica Moldova. Suntem o țară sigură pentru dezvoltarea unor afaceri prospere, oferim acces la piața Uniunii Europene și muncim pentru a face activitatea de afaceri cât mai simplă și profitabilă”, a spus prim-ministrul Dorin Recean. Oficialii s-au mai referit la cooperarea în domeniul turismului și la succesele înregistrate în domeniul comercial. În anul 2023, volumul comerțului bilateral moldo-nipon a crescut, iar exporturile de produse moldovenești pe piața japoneză s-au majorat cu 27%. Printre mărfurile exportate se regăsesc articolele textile, vinurile, iar din cele importate fac parte autoturismele pentru transportul persoanelor, echipamentul agricol și medical. 

Potrivit premierului Dorin Recean, participarea Republicii Moldova la Expo Osaka 2025 va impulsiona promovarea produselor „Made in Moldova” pe piața japoneză și va face mai cunoscute oportunitățile de afaceri din Moldova pentru mediul de afaceri nipon.

Doi polițiști au fost uciși în urma unui control în trafic, în Germania
Articolul anterior
Schimbare importantă pe serviciul de mesagerie Messenger. Ce trebuie să faci chiar azi
Articolul următor