Accident cumplit pe traseul Chișinău-Orhei! O mașină s-a răsturnat. Pompierii, sosiți la fața locului.
Pe rețețe de socializare au apărut imagini cu accidentul produs în această după-amiază. deocamdată nu este clar în ce circumstanțe s-a produs și dacă sunt victime.
Martorii au postat fotografii.
Lunea Mare este prima zi din Săptămâna Patimilor și aduce în prim-plan două momente semnificative: blestemarea smochinului neroditor (Matei 21, 19–20) și istoria lui Iosif cel Prea Frumos. Părintele Petroniu Tănase amintește că aceste episoade au două semnificații. Cea istorică este legată de poporul evreu, care aștepta venirea lui Mesia. Privind din perspectiva duhovnicească, acestea se referă la pregătirea pentru cea de-a doua venire a lui Hristos, scrie evz.ro.
Părintele explică faptul că încăperea pregătită de Mântuitorul pentru Israel, adică Biserica Sa, a rămas neocupată de acest popor, din cauza a două păcate grave. Acestea sunt pomenite de Hristos în slujba Utreniei din Vinerea Mare.
„Două lucruri și rele a făcut fiul Meu cel întâi-născut, Israel: pe Mine, Izvorul apei vieții, M-a răstignit pe lemn, iar pe Varava l-a cerut și l-a slobozit”, afirmă părintele.
Nerodirea și desfrânarea
Primul păcat este nerodirea, sterpiciunea. Poporul a părăsit izvorul vieții – cuvintele Evangheliei – și a ales în schimb interpretări greșite.
Pilda smochinului face referire directă la această stare a Sinagogii. Deși nu era încă vremea roadelor, iar Duhul Sfânt nu coborâse, smochinul era complet lipsit de semne de viață. Refuzul categoric al Evangheliei și înrădăcinarea în litera Legii au adus asupra lui blestemul uscăciunii: „Să nu mai rodești în veac”.
Al doilea păcat al lui Israel este desfrânarea. Mesia venise pentru a salva oile pierdute ale casei lui Israel și trebuia să intre mai întâi în cămară, fiind Mirele care venea pentru poporul Său. Însă Israel s-a lepădat de adevăratul Mire și l-a ales pe Baraba, un tâlhar. Din această pricină, Biserica îl numește astfel.
„Adunare vicleană și desfrânată care n-a păzit credința bărbatului său”.
Iosif este un exemplu de curăție și credință față de stăpânul său. Părintele amintește că el a preferat închisoarea în locul cedării la ispitele desfrânate ale egiptencei.
Cele două păcate ale lui Israel rămân, de-a lungul vremii, piedici în calea intrării în cămara de nuntă a Mirelui Hristos. Smochinul neroditor simbolizează sufletul care nu se adăpă din Izvorul vieții, Hristos, și nu aduce rodul duhovnicesc al Evangheliei.
Mântuitorul, mereu flămând de mântuirea noastră, caută rodul faptelor mântuitoare și, neaflându-l, ne blestemă cu uscarea, transformându-ne în materie pentru focul gheenei. De aceea, Vecernia de luni ne cheamă la reflecție și pocăință.
„Temându-ne fraților, de pedeapsa smochinului celui uscat pentru nerodire, să aducem roade de pocăință lui Hristos, Cel ce are mare mila”, mai spune părintele.
Rodnicia în fapte bune este o datorie, în acord cu harul primit la Sfântul Botez, așa cum ne învață și ne îndeamnă Marcu Pustnicul.
„Omule, care ai fost botezat în Hristos, dă numai lucrarea pentru care ai luat puterea”, adaugă slujitorul bisericii.
Aceasta este haina sufletească necesară pentru a intra în cămara vieții veșnice.
Prea Frumosul Iosif este pomenit, pe de o parte, pentru curăția sa, iar pe de altă parte, ca o icoană a Mântuitorului. Așa cum Iosif a fost vândut de frații săi cu intenții ucigașe, dar ulterior a devenit izbăvitorul lor, hrănindu-i cu pâine în timpul foametei, tot așa și Mântuitorul Hristos a fost vândut și dat la moarte de poporul Său, dar a devenit mântuire pentru Israel și pentru întreaga omenire, hrănindu-ne cu pâinea cea cerească a Trupului Său Preacurat.
Potrivit părintelui, Iosif este „preafrumos” nu prin frumusețea trupească, ci prin frumusețea curăției sale. Curăția, considerată de Părinți ca fiind întreaga înțelepciune, reprezintă o sumă a tuturor virtuților, semn al credincioșiei statornice față de Dumnezeu.
Astfel, orice păcat este o întinare, o necurăție, o desfrânare, iar omul părăsește adevăratul Mire și se diavolului.
„A doua Eva aflând șarpele pe egipteancă, se nevoia să vâneze pe Iosif prin cuvinte de momeli. Iar el, lăsându-și haina, a fugit și a scăpat de păcat. Și gol fiind, nu s-a rușinat, ca și cel dintâi-zidit mai înainte de cădere…”, explică părintele Tănase.
Goliciunea lui Adam, explică Sf. Maxim, era semnul unei vieți simple și naturale, fără nevoia de îmbrăcăminte, deoarece, din cauza nepătimirii sale, acesta nu experimenta rușinea. Înainte de cădere, omul nu era stăpânit de impulsuri păcătoase sau de dorințe trupești contrare naturii sale, ci trăia într-o stare de libertate și armonie, fiind simplu și neatins de conflicte interioare (Ambigua).
După căderea în păcat, ochii lor s-au deschis și au realizat că erau goi, s-au rușinat, și-au făcut îmbrăcăminte din frunze și s-au ascuns (Facere 3, 7-10).
După blestem, Dumnezeu i-a izgonit din Rai. De atunci, goliciunea trupească a devenit un motiv de rușine, asociată cu păcatul.
„Iosif, gol fiind, nu s-a rușinat ca și Adam înainte de cădere”.
Mulți pustnici și oameni ai lui Dumnezeu, cum a fost Sf. Maria Egipteanca, au trăit goi și nu se rușinau, goliciunea lor fiind un semn al nepătimirii și un prilej de laudă. În realitate, omul din Rai nu era complet gol; era îmbrăcat în veșmântul harului nepătimirii, iar goliciunea exterioară nu avea niciun înțeles pentru el. La fel, omul duhovnicesc, chiar dacă trupul său este gol, este îmbrăcat cu haina virtuții și poate purta cu ușurință goliciunea trupească.
Nerodnicia virtuții și necurăția sunt păcatele majore, care ne împiedică să intrăm în cămara împodobită a Mântuitorului, mai spune părintele. De aceea, cererea celor doi fii ai lui Zevedei, de a sta de-a dreapta și de-a stânga Mântuitorului, este un subiect care se regăsește în Sfânta și Marea Luni.
„Doamne, nepricepându-se mama fiilor lor Zevedei, pentru taina cea nespusă a rânduielii Tale, a cerut de la Tine ca să dăruiești fiilor ei cinstea împărăției celei vremelnice…”, se arată în slujba Utreniei.
Dacă cele două păcate menționate anterior au fost o primejdie pentru sinagogă, acest al treilea păcat a fost o primejdie chiar pentru cei mai apropiați ai Domnului, ucenicii și Biserica Sa. Totuși, Mântuitorul ne arată că o astfel de înțelegere este străină de El:
„Ci Tu, învățând pe ucenicii Tăi, le-ai zis să nu se asemene păgânilor, ca să stăpânească pe cei mai mici… Că nu va fi așa între voi, ucenicii mei…; ci cel mai mare dintre voi să fie slujitor tuturor. Că și Eu Însumi am venit ca să slujesc lui Adam celui ce sărăcise și să-Mi dau sufletul răscumpărare pentru mulți…”, a rostit Domnul.
Părintele Tănase arată că sărăcia și smerenia în slujirea aproapelui sunt înțelese abia acum de Biserică.
„Cuvioase Părinte, glasul Evangheliei auzind… bogăția și slava întru nimic le-ai socotit și tuturor ai strigat: iubiți pe Dumnezeu și veți avea dar veșnic. Nimic să nu cinstiți mai mult decât dragostea Lui și atunci când va veni întru slava Sa, veți avea odihnă cu toți sfinții…”, arată mărturieathonită.ro.
Sărăcia, smerenia și dragostea față de Dumnezeu sunt virtuțile care ne deschid larg ușa cămării împodobite a Mântuitorului.
Doi inspectori de patrulare și un intermediar au fost reținuți cu puțin timp în urmă de ofițerii Centrului Național Anticorupție (CNA) într-un dosar de corupere pasivă. Aceștia sunt bănuiți de pretinderea și acceptarea remunerațiilor ilicite pentru a nu documenta un caz de conducere a mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică și fără permis.
Astăzi, 14 aprilie curent, au fost efectuate percheziții la birourile de serviciu și în automobilele bănuiților, toți 3 fiind reținuți pentru 72 de ore și plasați în izolatorul CNA.
„Potrivit materialelor cauzei, cei doi polițiști, în timp ce se aflau în exercitarea funcției, ar fi stopat un cetățean străin în localitatea Anenii Noi la volanul unui mijloc de transport de model Dacia Duster. În urma verificării șoferului și a actelor automobilului s-a constatat că acesta nu deținea dreptul de a conduce autovehicule și s-ar fi aflat în stare de ebrietate alcoolică. Pentru a nu întocmi proces-verbal de documentare a infracțiunii, bănuiții ar fi pretins 60 de mii de lei – bani care ulterior au fost transmiși și primiți, printr-un intermediar, sub controlul CNA”, se arată în comunicatul emis de CNA.
Acțiunile au avut loc sub conducerea procesuală a procurorilor municipiului Chișinău. Orice persoană se prezumă a fi nevinovată până la pronunțarea unei decizii definitive și irevocabile de judecată.
Președintele american Donald Trump a propus o ofertă financiară de 10.000 de dolari anual pentru fiecare locuitor al Groenlandei, în încercarea de a-i convinge să devină parte a Statelor Unite, scrie evz.ro.
Această sumă ar urma să înlocuiască subvenția de 600 de milioane de dolari pe care Danemarca o alocă anual insulei.
Potrivit unei surse citate de The New York Times, planul a fost discutat în cadrul Consiliului Securității Naționale al SUA, iar guvernul american speră că această sumă va fi mai atrăgătoare decât ajutorul oferit de Danemarca. Totuși, până acum, planul lui Trump nu a atras interesul populației locale, care nu este dispusă să accepte ideea anexării.
Miliardarul republican a manifestat un interes de lungă durată pentru Groenlanda, atrăgându-l atât profitul economic pe care l-ar putea aduce insula prin resursele sale naturale (uraniu, aur, cupru și petrol), cât și poziția sa geostrategică.
„Din motive de securitate națională și de libertate în lume, Statele Unite ale Americii estimează că proprietatea și controlul Groenlandei sunt o necesitate absolută”, a scris Trump pe platforma X.
De asemenea, deținerea Groenlandei ar oferi SUA control asupra unei rute importante care leagă oceanele Pacific și Atlantic pe la Polul Nord, rută folosită de Statele Unite, China și Rusia. De asemenea, Trump consideră că această anexare ar putea contribui la consolidarea prezenței militare a Statelor Unite în regiune.
În ciuda interesului manifestat de Donald Trump pentru anexarea Groenlandei, oficialii americani subliniază că, deși președintele a exprimat dorința de a obține acest teritoriu „într-un fel sau altul”, nu a fost niciodată vorba despre o acțiune militară.
În martie, vicepreședintele american J. D. Vance a acuzat Danemarca de neimplicare suficientă în dezvoltarea insulei, menționând că Acordul de Apărare din 1951 le permite Statelor Unite să aibă o prezență militară mai puternică în Groenlanda.
În replică, șeful diplomației daneze a sugerat că acest acord permite discuții mai ample despre prezența militară americană. Totuși, conform unui oficial al Casei Albe, Trump nu a luat în considerare utilizarea forței pentru a obține Groenlanda.
