3 persoane au decedat și 3 au fost traumatizate într-un grav accident rutier produs astăzi dimineață, 8 iulie, în urmă pe traseul R-20, între localitățile Step-Soci și Chiperceni din raionul Orhei.
Preliminar, un bărbat de 53 de ani conducând automobilul de marca Renault, având ca pasageri o femeie de 30 de ani, și trei minori, nu a ținut cont de viteza de deplasare în curbă și carosabil umed, ieșind pe contrasens și tamponându-se frontal cu un Lexus condus de un bărbat 45 de ani.
În urma impactului, șoferul, femeia și un minor de 13 ani din Renault au decedat la fața locului, iar pasagera din Lexus și alți doi minori din Renault au fost transportați la spitalul raional Orhei cu diverse traumatisme.
Ceilalți doi minori din Renault, care au fost transportați la spital pentru îngrijiri medicale, au vârstele de 3 și 8 ani.
Poliția se află la fața locului pentru a stabili toate circumstanțele.
Oamenii legii vin cu un apel către conducătorii auto: ,,Fiți prudenți la drum. Ajustați viteza în funcție de drum și condiții meteo”
12 ani de închisoare în Rusia pentru o ucraineancă ce a protestat lansând baloane alb-albastre pe cerul Moscovei
Un tribunal militar rus a condamnat-o vineri pe o ucraineancă la 12 ani de închisoare pentru că anul trecut a lansat baloane colorate în albastru-alb-albastru, culorile opoziției față de ofensiva militară rusă din Ucraina, deasupra Moscovei, informează AFP.
Cetățeanca ucraineană Kristina Liubașenko, în vârstă de 35 de ani, a fost găsită vinovată de participare la un grup „terorist” și de răspândirea de „informații false” despre forțele armate ruse, a relatat agenția de presă de stat TASS, scrie Hotnews.
Procurorii au afirmat că ea a acționat la ordinele Legiunii Libertatea Rusiei, o grupare armată anti-Kremlin care este interzisă în Rusia.
Legiunea, alcătuită din cetățeni ruși care sunt de partea Kievului și se opun invaziei ruse din Ucraina, a lansat mai multe incursiuni armate pe teritoriul Rusiei.
Acuzarea a spus că Liubașenko a lansat baloane pe cerul capitalei ruse și a instalat difuzoare la o fereastră dintr-o clădire rezidențială care transmiteau „informații false” despre ofensiva Moscovei în Ucraina.
Site-ul de știri independent rus Mediazona a citat-o pe avocata Kristinei Liubașenko, care a declarat că aceasta a fugit din Ucraina în Elveția în 2022 – la începutul ofensivei militare pe scară largă a Rusiei împotriva țării sale – și că a primit statutul de refugiat acolo.
Femeia a locuit în Elveția împreună cu mama ei bolnavă, bunicul ei și cele două fiice și a întâmpinat dificultăți financiare, a declarat avocata Liudmila Posmitnaia, potrivit Mediazona.
În Elveția, ea a întâlnit un bărbat care s-a prezentat ca fiind un alt refugiat ucrainean și care i-a împrumutat bani, pentru ca apoi să-i ceară să meargă la Moscova, a precizat Posmitnaia.
Bărbatul i-ar fi spus inițial să lanseze baloane galbene și albastre, în culoarea steagului ucrainean.
Liubașenko a refuzat inițial să instaleze difuzoarele, dar bărbatul a devenit amenințător și i-a spus că își va pierde custodia asupra fiicelor ei, conform avocatei.
Mediazona a mai scris că Liubașenko a declarat în fața instanței, în limba ucraineană: „Cred că înțelegeți cu toții cum s-a ajuns la acest caz”.
După începutul ofensivei militare, Rusia a reprimat masiv disidența, iau autoritățile judiciare au pronunțat sentințe dure pentru persoanele acuzate de comiterea unor acte de „sabotaj” în interiorul țării.
Un nou val de praf saharian traversează sud-estul Europei
O masă de praf saharian se va afla deasupra României de sâmbătă, de la prânz, până în a doua parte a zilei de luni, deplasându-se dinspre vest-nord-vest către est-sud-est, anunță meteorologii.
Praf saharian in Bucuresti, Foto: HotNews.ro / Victor Cozmei
În perioada 22 iunie ora 12 – 24 iunie ora 12, circulaţia aerului, predominant sud-vestică, va favoriza avansul dinspre nordul Africii a unei mase de aer încărcată cu particule de praf de origine sahariană, către sud-estul Europei şi deasupra României, anunţă ANM, scrie News.ro.
Depunerile de praf vor putea fi observate în special în zonele şi în intervalele în care va ploua.
Pe parcursul zilelor de sâmbătă, duminică şi luni (22 – 24 iunie), masa de aer încărcată cu particule de praf saharian se va deplasa dinspre vest-nord-vest către est-sud-est.
Din a doua parte a zilei de luni, aceasta se va îndepărta de ţară, precizează ANM.
În Grecia se introduce săptămâna de lucru de şase zile
Lipsa forţei de muncă pune Grecia în faţa unor probleme. Peste tot lipseşte forţa de muncă. Şi turismul suferă din pricina asta. Soluţia? Programul de lucru va fi prelungit de la 1 iulie cu încă o zi.
După 15 ani de criză şi trei „pachete de salvare” cu măsuri severe de austeritate, în Grecia programul de lucru nu mai este strict reglementat, transmite dw.com.
Acordurile tarifare încheiate între patronat şi sindicate sunt îngheţate de ani buni şi în numeroase întreprinderi angajaţii lucrează în baza unor contracte individuale de muncă. În continuare este valabilă săptămâna cu 40 de ore de muncă, dar angajatorii pot pretinde pentru un timp limitat până la două ore suplimentare de muncă pe zi neremunerate, oferind în schimb mai mult timp liber.
Teoretic acest lucru este benevol dar în practică angajaţii sunt siliţi în numeroase întreprinderi să muncească mai mult timp fără a fi răsplătiţi cumva. Respectarea legislaţiei muncii este rar controlată de autorităţi, care se confruntă şi ele cu o acută lipsă de personal. Munca organismelor de control nu are prioritate pentru guvernul conservator condus de premierul Kyriakos Mitsotakis.
Grecii sunt campioni europeni
Înainte ca legea privind săptămâna de lucru de şase zile să intre în vigoare, grecii sunt „eroi ai muncii” în Europa. Ei lucrează în medie 41 de ore pe săptămână, mai mult decât în restul Europei, potrivit statisticii Eurostat. Şi pentru asta sunt destul de prost plătiţi. Cu un salariu minim de 830 de euro Grecia se află pe locul 15 între ţările UE. Iar raportat la puterea de cumpărare, Grecia ocupă chiar penultimul loc în Europa, înaintea Bulgariei.
Dreptul angajatorului
Iar viitorul nu se arată prea promiţător. Începând cu 1 iulie mulţi lucrători din industrie, comerţul cu amănuntul, agricultură şi prestări de servicii vor lucra şase zile pe săptămână, dacă angajatorul ia această decizie. Pentru cea de-a şasea zi se va plăti în plus un spor de 40 la sută din plata zilnică.
În turism şi gastronomie această regulă nu va fi valabilă fiindcă în aceste branşe săptămâna de lucru de cinci zile nu mai este valabilă din 2023.
„Prin legea 5053/2023 săptămâna de lucru de cinci zile a murit definitiv”, a declarat Aris Kazakos, fost profesor de dreptul muncii la Universitatea din Salonic. Renumitul jurist avertizează că angajatorul va avea puteri depline în raport cu angajaţii. Dat fiind că munca din cea de-a şasea zi de lucru depinde de bunul plac al angajatorului , angajaţii nu dispun de niciun mijloc de apărare.
Kazakos se implică în favoarea contractelor de muncă colective, desfiinţate treptat prin legile impuse de guvernul conservator. „În cadrul negocierilor individuale angajatorul este suveranul absolut, care dictează practic toate condiţiile pe care le vrea, cu excepţia drepturilor minime, garantate de legislaţia muncii. Dacă legile vor fi relaxate chiar şi acest cadru minim de protecţie va dispărea. Dat fiind că angajatorul poate dicta condiţiile de muncă avantajoase pentru el, aceasta înseamnă automat că relaţiile de muncă reprezintă un regim de nedreptate fiindcă ce slujeşte doar unei părţi într-o relaţie de muncă nu poate fi niciodată echitabil”, a explicat el.
Oficial săptămâna de lucru de şase zile se introduce fiindcă pe piaţa elenă a muncii lipseşte personalul calificat. Dar în cele din urmă prin asta orele suplimentare de muncă devin pentru angajator mai ieftine, el nefiind obligat să angajeze personal suplimentar.
Riscuri sporite de securitate
În majoritatea ţărilor europene, sindicatele luptă pentru scurtarea programului de lucru fără pierderi salariale. Scopul este între altele ocuparea forţei de muncă. Fiindcă săptămâna de lucru de 35 de ore sau săptămâna de lucru de patru zile limitează numărul orelor suplimentare şi obligă patronatul să angajeze personal suplimentar. Concomitent, sunt studii care dovedesc că astfel creşte şi productivitatea muncii. Noua lege din Grecia privind săptămâna de lucru de şase zile dă ceasul înapoi, după cum a subliniat Kazakos pentru DW.
El avertizează că efortul presupus de o a şasea zi lucrătoare pe săptămână sporeşte şi riscul unor accidente de muncă pentru angajaţii din industrie. În 2023 în Grecia au suferit accidente mortale de muncă 179 de angajaţi. În anul precedent au fost 104 cazuri de deces. Este vorba de o creştere dramatică.
Sclavie modernă?
Salariile mici, posibilităţile reduse de a face carieră şi timpul de lucru tot mai lung fără sporuri salariale notabile îi silesc pe numeroşi greci să plece în străinătate. Şi tot mai mulţi refuză să lucreze în turism fiindcă condiţiile de muncă de acolo aduc a sclavie modernă. Pe îndrăgite insule de vacanţă cum ar fi Mykonos şi Santorini, muncitorii sezonieri trebuie să trudească şapte zile pe săptămână. În plus, adesea sunt cazaţi în spaţii supraaglomerate, trăind şi dormind câte 10 în aceeaşi încăpere.
Dar măcar pe Mykonos sunt bine plătiţi, ceea ce nu se întâmplă şi în locuri de vacanță mai puțin cunoscute. De aceea patronii de hoteluri din regiuni cum ar fi Chalkidiki din nordul Greciei nu găsesc personal suficient, deși zona este îndrăgită de turiști. Mulţi din ei nu-şi pot deschide vara aceasta hotelurile şi restaurantele decât cu întârziere. Ideea de a-şi plăti mai bine angajaţii şi de a le oferi condiţii de muncă mai bune le-a venit doar câtorva dintre ei.
