Alertă mondială: numărul cazurilor de Covid-19 a depășit 9,2 milioane. Ne apropiem de jumătate de milion de decese

Guvernul a aprobat proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative, prin care va fi îmbunătățit mecanismul de confiscare a bunurilor provenite din infracțiuni. Această inițiativă legislativă va consolida cadrul legal în domeniul urmăririi, identificării, confiscării și gestionării bunurilor infracționale, precum și responsabilitățile instituțiilor competente, așa cum stabilește Directiva (UE) 2024/1260 privind recuperarea și confiscarea activelor, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Astfel, în premieră, va fi permisă confiscarea unor bunuri echivalente sau a valorii acestora în cazul în care bunurile vizate nu pot fi confiscate, inclusiv a beneficiilor obținute, chiar dacă persoana implicată nu mai poate fi trasă la răspundere penală. Totodată, în cazul infracțiunilor economice, de mediu, de terorism și abuz sexual asupra copiilor, vor fi analizate bunurile dobândite cu cinci ani înainte sau după săvârșirea faptei, deduse judecării pentru a fi supuse confiscării. Prevederea se va aplica inclusiv în situațiile în care persoana nu poate fi trasă la răspundere penală din cauza decesului, liberării de răspundere sau de pedeapsă penală. Un aspect important este și faptul că va fi permisă confiscarea bunurilor transferate către terți, dacă terțul cunoștea că scopul transferului era de a evita măsurile de confiscare, inclusiv atunci când persoana urmărită penal păstrează controlul asupra acestora.

În faza de urmărire penală, în situația în care bunurile imobile sechestrate pot fi abandonate intenționat de către persoana care le posedă, instanța, la solicitarea procurorului, le va transmite Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI) pentru administrare. Totuși, când urmărirea penală se încetează, dar sunt bunuri ce urmează a fi confiscate, procurorul va solicita instanței acest lucru. 

În etapa de judecare a cauzei, printre elementele noi este și faptul că procurorul poate solicita ARBI investigații suplimentare pentru identificarea bunurilor infracționale, atât înainte de transmiterea cauzei în instanța, cât și pe parcursul procesului în instanță. Judecătorul este cel care va dispune confiscarea bunurilor nu doar în caz de condamnare, dar și pentru  încetare a procesului penal, dacă se aplică confiscare specială, extinsă sau de la terți.

În etapa executorie, procurorul va fi cel care va coordona procesul de executare, iar Serviciul Fiscal de Stat va executa hotărârile penale, asistat de ARBI și executorii judecătorești. ARBI va fi instituția care va ține evidența bunurilor sechestrate și confiscate, dar și va gestiona repatrierea bunurilor din afara țării, precum și aplicarea hotărârilor străine de confiscare.

Această măsură legislativă reprezintă un pas important în cadrul Planului de măsuri pentru deoligarhizare și în implementarea Programului Național de Recuperare a Bunurilor Infracționale 2023–2027, asigurând o mai mare eficiență în combaterea criminalității și în protejarea intereselor statului.

Autoritățile de la Chișinău admit că regiunea separatistă prorusă Transnistria nu va mai fi aprovizionată cu gaz rusesc, după ce contractul pentru tranzitul livrărilor prin Ucraina va expira pe 1 ianuarie 2025, compania rusă Gazprom evitând să ofere un răspuns clar și invocând o pretinsă datorie, scrie adevărul.ro.

Potrivit ministrului Energiei, Victor Parlicov, Gazprom solicită Chișinăului să discute cu Kievul și să-l convingă să prelungească contractul privind tranzitul livrărilor de gaze naturale prin Ucraina, având în vedere că acesta expiră în data de 1 ianuarie 2025.

,,Noi am discutat si anterior, și înțelegem că decizia ar putea fi luată în ultimul moment. Am informat Kievul că ar fi un scenariu mai simplu, dacă se va păstra tranzitul, dar sunt și rute alternative”, a declarat acesta. 

În același timp, compania rusă susține că este gata să livreze gazul prin rute alternative, precum cea din Turcia. Însă invocă pretinsa datorie de 709 milioane de dolari, care nu a fost confirmată în urma unui audit realizat de Republica Moldova, dar care nu este recunoscut de compania rusă, spune Victor Parlicov la întoarcerea de la Sankt-Petersburg, unde a avut o întrevedere cu președintele Gazprom, Alexei Miller.

,,A apărut o discuție mai complicată pentru că în înțelegerea noastră, Gazprom leagă subiectul de livrare prin rute alternative, prin Turcia, cu achitarea acelei pretinse datorii. Ei spun că, dacă nu va fi progres pe datorie, vor lua în considerare cât vor livra, cum vor livra pe rute alternative. Noi, în urma acelui protocol semnat în 2021, ne-am făcut partea noastră chiar daca a fost cu întârziere, am făcut auditul. Auditul a ajuns la concluzia că datoria a fost una prescrisă și când am venit cu poziție față de Gazprom, am propus sa achităm o parte mică din acele opt milioane. Rusia nu recunoaște rezultatele auditului, dar nu am primit până acum o alternativă. Am solicitat să-și formuleze poziția și să o prezinte. Poziția noastră se bazează pe acel audit. Aceasta este concluzia vizitei in Rusia”, a afirmat ministrul Energiei, Victor Parlicov.  

Scenarii sumbre

Ministrul moldovean al Energiei a reiterat că contractul cu Gazprom prevede livrări până la granița Republicii Moldova, însă compania rusă evită să spună deocamdată dacă își va onora obligațiile contractuale, începând cu anul viitor. Prin urmare, Chișinăul se pregătește pentru scenarii în care regiunea separatistă pro-rusă Transnistria fie va rămâne fără gaz rusesc, fie va primi cantități insuficiente de gaz. 

Premierul Dorin Recean a declarat în debutul ședinței Guvernului că avem de confruntat o iarnă foarte grea, iar o eventuală criză legată de gazele naturale în regiunea transnistreană s-ar putea transforma „într-o catastrofă umanitară”, scrie radiochisinau.md.

Șeful executivului a subliniat că o eventuala criză ar putea veni din două surse: prima este o eventuală întrerupere de gaze naturale către stânga Nistrului, iar cea de-a doua se referă la majorarea tarifelor la gazele naturale

„Dificultățile și o eventuală criză survine din două surse – prima este o eventuală întrerupere de gaze naturale către stânga Nistrului, acolo trăiesc peste 350 de mii de cetățeni și majoritatea sunt cetățenii noștri și ei riscă fără căldură și electricitate. Și asta se poate transforma într-o catastrofă umanitară. Pentru că sunt cetățenii noștri noi trebuie să găsim soluție pentru o eventuală criză acolo. Ea se poate întâmpla în cazul în care Gazprom nu își va onora obligațiunile contractuale.

A doua sursă a crizei este solicitarea de majorare a tarifelor la gazele naturale. Este o solicitare care trebuie să fie analizată foarte atent și transparent de ANRE”, a spus Dorin Recean.

Totodată, prim-ministrul a dat asigurări că guvernul va fi alături de cetățeni, chiar dacă situația va fi complicată. 

„În orice caz, Guvernul va fi alături de cetățenii R. Moldova. Știu că există foarte multe întrebări în ceea ce privește această solicitare de majorare a tarifelor la gaze. Există foarte multe întrebări cum s-au făcut achizițiile vara, toamna și sunt validate așteptările cetățenilor la aceste întrebări să fie clarificate și în cadrul audierilor parlamentare ce vor avea loc aceste lucruri vor fi răspunse”, a conchis Recean.

Declarațiile lui Dorin Recean vin în contextul în care, ieri, Moldovagaz a depus la Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică o cerere de majorare a tarifului la gaze naturale cu circa 4 lei pentru un metru cub, începând cu 1 decembrie, argumentând că solicitarea vine în condițiile unei creșteri a prețurilor pe piața internațională.