„Am adormit la 23 de ani și m-am trezit la 58”. Povestea senzaţională a bărbatului care a fost 35 de ani în comă

Manel a intrat în comă în 1979, după ce a căzut de la înălțime, pe o navă comercială germană pe care lucra. Avea 23 de ani atunci. Când s-a trezit, în 2014, împlinise 58 de ani, avea o soție, o casă, iar lumea era cu totul diferită. Povestea spusă de bărbatul spaniol este absolut fabuloasă.

În tot acest timp, doar iubita lui, devenită între timp soție, și-a păstrat speranța și a fost convinsă că Manel își va reveni într-o bună zi, scrie Digi2, potrivit El Mundo, scrie zugo.md.

În 1979, Manel Monteagudo a suferit accidentul care l-a lăsat în stare vegetativă timp de 35 de ani. Începuse să lucreze ca marinar la vârsta de 14 ani. Mai întâi în sudul Africii, apoi în marina comercială spaniolă și la 17 ani s-a mutat în Germania, în căutarea unor condiții economice mai bune. Lucra pe navă comercială germană care a părăsit Bremenul și a ajuns în Basra, Irak. Aici, Manel a căzut de la o înălțime de 6 metri, lovindu-se la cap și intrând în comă. Era 28 februarie 1979, ziua în care a împlinit 23 de ani.

În primele luni a rămas într-un spital din Irak, apoi a petrecut câțiva ani într-un spital din Coruña și în cele din urmă l-au dus acasă, unde a fost îngrijit de iubita lui de atunci și de actuala soție, Conchi.

El explică că, potrivit medicilor, „cheagul pe care îl aveam în cap și pe care îl am în continuare, nu a putut fi îndepărtat, pentru că se află într-o zonă foarte riscantă”. „I-au spus soției mele că în orice zi puteam să mă trezesc sau să mor”.

Manel a deschis ochii pe 15 octombrie 2014, 35 de ani mai târziu. „Prima mea impresie a fost că accidentul s-a petrecut cu o zi înainte. În niciun moment nu am conștientizat că sunt în Spania”, a explicat el care au fost primele impresii.

Manel nu știa că există internet și ce este o telecomandă

Alături de el era Conchi. „Pentru mine era iubita mea, nu stiam că era deja sotia mea. Imediat ce i-am vazut fața, am recunoscut-o. Dar am fost șocat să văd că avea părut foarte încărunțit”, își amintește Manel.

A avut nevoie de terapie pentru a putea să vorbească și să meargă din nou.

Când și-a văzut imaginea în oglindă a avut un șoc. „Nu, acesta nu sunt eu, acesta este un batrân, eu am 23 de ani”, a gândit atunci.

Manel nu știa că există internetul și nici că există mai mult de două canale de televiziune. Nu știa ce este o telecomandă și nici măcar astăzi nu s-a obișnuit cu toate tehnologiile și are impresia că este într-un film SF. S-a bucurat să afle că Spania a câștigat Cupa Mondială de Fotbal în 2010.

Saltul în viitor pe care l-a trăit acest bărbat care acum are 65 de ani este copleșitor: „Am adormit la 23 de ani și m-am trezit la 58”. Societatea, tehnologia, medicina, comunicarea, oamenii pe care îi cunoștea… totul în jurul său se schimbase.

Apoi a aflat că locuia în alt oraș, într-o altă casă și era căsătorit. A spus că într-o perioadă în care traiul împreună fără un certificat de căsătorie era mai complicat, Conchi a găsit metoda prin cate putea avea grijă de el. „A adus un preot”, a rezumat el.

Nu era tată când a căzut în comă. La câteva zile după ce s-a trezit a aflat că are două fiice. Însă nu a dorit să explice cum s-a întâmplat.

„Nu regret absolut nimic, pentru că nu-mi amintesc nimic… Singurul lucru pe care îl regret este moartea tatălui meu. Când m-am trezit, el murise deja și a fost șocant pentru mine, m-a intristat”, a povestit Manel. Mama lui era încă în viață, dar a murit trei ani mai târziu.

Conchi „și-a sacrificat toată tinerețea pentru mine”, spune bărbatul care acum „urăște să doarmă”.

sursa: www.zugo.md.

Emisarul SUA pentru Ucraina: Nicio pace nu va fi impusă liderului de la Kiev!

Generalul în retragere Keith Kellogg, emisarul președintelui american Donald Trump pentru Ucraina și Rusia, a subliniat luni că niciun acord de pace nu va fi impus Kievului, iar eventualele garanții de securitate oferite de Washington pentru o viitoare forță europeană de menținere a păcii urmează să fie discutate ulterior, conform Reuters.

Oficiali americani de rang înalt, inclusiv secretarul de stat Marco Rubio (dar nu și Kellogg), se vor întâlni marți, la Riad, cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov pentru a discuta despre încheierea războiului din Ucraina și relațiile dintre Rusia și SUA.

Kellogg, care a precizat că va merge la Kiev să se întâlnească cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski în această săptămână, a declarat la sediul NATO din Bruxelles că un acord „nu va fi impus unui lider ales al unei națiuni suverane”.

De asemenea, el a menționat că discută cu aliații europeni, care doresc să participe la negocieri, dar a subliniat că nu este practic ca toate părțile să fie prezente la masa discuțiilor.

Oficialii europeni au fost surprinși de recentele acțiuni ale administrației Trump de a atrage Rusia, care a început o invazie la scară largă în Ucraina în urmă cu aproape trei ani, fiind confruntată cu sancțiuni occidentale și izolare diplomatică.

Washingtonul a trimis un chestionar capitalelor europene pentru a întreba ce ar putea face pentru a sprijini securitatea Kievului, aducând astfel o urgență în discuțiile dintre aliații europeni despre cum să reacționeze la schimbarea politicii americane. Liderii din Franța, Marea Britanie, Germania, Danemarca, Polonia, Italia, Spania și Olanda, împreună cu înalți oficiali ai NATO și ai Uniunii Europene, au avut o reuniune de urgență la Paris.

Marea Britanie, Suedia și Germania au declarat că sunt deschise să trimită forțe de menținere a păcii în Ucraina, cu condiția unui mandat clar și acceptabil. Mulți oficiali au subliniat că ar lua în considerare trimiterea de trupe în Ucraina doar dacă SUA ar oferi o garanție de securitate. Întrebat dacă SUA vor oferi o astfel de garanție, Kellogg a răspuns: „Am fost cu președintele Trump, iar politica a fost întotdeauna: Nu iei nicio opțiune de pe masă”.

„Discuțiile despre eventualele garanții de securitate vor avea loc înainte de finalizarea oricăror discuții și acorduri”, a explicat Kellogg. „Răspunsurile la aceste întrebări vor fi stabilite pe măsură ce ne apropiem de finalizarea procesului”, a concluzionat el.

Alocații de 15 mil lei pentru 13 proiecte sectoriale pentru populația din Zona de Securitate

Prin intermediul Programului activităților de reintegrare a țării pentru anul 2024, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr.341/2024, autoritățile publice centrale și locale, au beneficiat de alocații bugetare în valoare de 15 mln. de lei pentru a implementa 31 de proiecte cu impact sectorial major pentru populația din perimetrul Zonei de Securitate, scrie oficial.md.

La fel, Consiliul raional Dubăsari a primit 4,6 mln. de lei pentru a compensa parțial unele cheltuieli suportate de proprietarii de terenuri agricole, amplasate după traseul Rîbniţa-Tiraspol, ca urmare a impunerii de către Tiraspol a plăților ilegale la transportarea recoltei sau a materialului semincer prin posturile neautorizate de control din Zona de Securitate.

Beneficiarii Programului, au avut obligația de a realiza activitățile stabilite, conform destinației și până la finele anului, iar după încheierea anului bugetar, au avut sarcina de a prezenta în adresa Cancelariei de Stat (Biroul politici de reintegrare), rapoarte anuale privind utilizarea mijloacelor alocate.

În rezultatul examinării rapoartelor prezentate de către autoritățile beneficiare s-a constatat că toate proiectele aprobate au fost finalizate, cu valorificarea sumei de 16,73 mln. de lei din totalul de 19,6 mln. de lei alocați în total, iar suma neutilizată de 2,87 mln. de lei a fost virată pe contul bugetului de stat, în corespundere cu prevederile pct.29 de la anexa nr.1 la Hotărârea Guvernului nr.131/2014.

În total, în perioada anilor 2011–2024, prin intermediul Programului dat au fost finanțate 581 de proiecte în valoare de peste 194 mln. de lei.

Câștig pentru Moldova în disputa privind concesionarea Aeroportului

Curtea de Apel Svea din Stockholm a respins cererea depusă de „Komaksavia Airport Invest Ltd” împotriva Republicii Moldova, confirmând astfel hotărârea Tribunalului arbitral al Institutului de Arbitraj al Camerei de Comerț din Stockholm, informează Ministerul Justiției. Potrivit autorităților decizia, pronunțată pe 14 februarie 2025, reconfirmă că investitorul cipriot nu a realizat o investiție protejată conform acordului bilateral între Republica Moldova și Republica Cipru, transmite IPN.

Litigiul a început în 2020, când „Komaksavia” a acționat Republica Moldova în arbitraj, susținând că acesta ar fi intervenit ilegal în gestionarea companiei Avia Invest, fostul concesionar al Aeroportului Internațional Chișinău. Tribunalul arbitral din Stockholm a decis în august 2022 că nu are jurisdicție asupra cazului, iar „Komaksavia” a fost obligată să acopere cheltuielile de judecată ale statului moldovean.

Ministerul Justiției specifică că ulterior, „Komaksavia” a contestat această decizie la Curtea de Apel Svea, însă instanța a constatat că transferul părții sociale de 95% în Avia Invest către „Komaksavia” nu constituia o investiție protejată. Totodată, s-a stabilit că firma nu a demonstrat o contribuție economică reală și nici asumarea unui risc financiar.

Autoritățile precizează că. prin decizia sa, Curtea de Apel Svea nu doar că a menținut hotărârea arbitrală, dar a obligat „Komaksavia” să achite integral cheltuielile de judecată ale Republicii Moldova, în valoare de 105 000 de euro și 10 000 de dolari, plus dobândă.

Reprezentanții ministerului punctează că decizia Curții de Apel Svea reconfirmă poziția Republicii Moldova în dosar și reprezintă un pas important în soluționarea litigiului privind concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău.

Umilit în armată pentru că ar fi gay. Un militar al Armatei Naţonale, la un pas de dezertare
Articolul anterior
Vizită inopinată a unor deputaţi la Penitenciarul pentru minori din Goian
Articolul următor