Ambasadorul Israelului în R.Moldova, Joel Lyon, a venit, ieri, 18 iunie, cu un mesaj prin care își exprimă nemulțumirea după comentariile deputatului Partidului Politic ȘOR, Marina Tauber, care a afirmat că „Maia Sandu, susținută de UE, comite un genocid împotriva evreilor”, scrie deschide.md.
Reprezentantul oficial al Israelului la Chișinău solicită, în acest sens, o reacție din partea autorităților de la Chișinău.
„Comentariile jignitoare făcute de Marina Tauber, membru al Parlamentului Republicii Moldova și vicepreședinta Partidului ȘOR sunt inacceptabile. Folosirea Holocaustului pentru a justifica acuzații false intră sub incidența TheIHRA (Alianța Internațională pentru Comemorarea Holocaustului) a definiției antisemitismului. În calitate de ambasador al Israelului și copil al unui supraviețuitor al Holocaustului condamn aceste comentarii și îndemn Guvernul Republicii Moldova să acționeze împotriva tuturor formelor de denaturare și negare a Holocaustului, mai ales atunci când acestea provin de la reprezentanți ai Parlamentului”, a scris diplomatul pe contul său de Twitter.
Deputatul Marina Tauber a făcut declarația după ce Consiliul European a elaborat documentul prin care propunea ca mai mulți politicieni controversați din Republica Moldova să fie sancționați pentru destabilizarea Republicii Moldova. În listă au fost incluși Ilan Șor, Marina Tauber, Vladimir Plahotniuc, Gheorghe Cavcaliuc, Igor Ceaika, cofondatorul Uniunii de afaceri moldo-rusă condusă de fostul președinte, socialistul Igor Dodon.
15 paramedici palestinieni, dintre care și un angajat ONU, au fost uciși în Gaza: „Au fost adunați și îngropați într-o groapă comună”
Cincisprezece paramedici și salvatori palestinieni, inclusiv cel puțin un angajat al Națiunilor Unite, au fost uciși de forțele israeliene și îngropați într-o groapă comună în sudul Gazei, potrivit unui comunicat ONU, citat de publicația The Guardian.
Bodies of Palestinian rescue workers. Photograph: Red Crescent
Incidentul a avut loc pe 23 martie în districtul Tel al-Sultan
Conform informațiilor furnizate de Biroul ONU pentru Afaceri Umanitare (Ocha), Semiluna Roșie Palestiniană (PRCS) și lucrătorii de apărare civilă se aflau într-o misiune de salvare a colegilor care fuseseră împușcați mai devreme în acea zi. Vehiculele lor, clar marcate, au fost supuse unui tir intens din partea forțelor israeliene, scrie libertatea.ro
Red Crescent staff digging in the area. Photograph: Red Crescent
Un oficial al Semilunii Roșii din Fâșia Gaza a declarat că există dovezi că cel puțin o persoană a fost reținută și ucisă, deoarece corpul unuia dintre morți a fost găsit cu mâinile legate.
Împușcăturile au avut loc la o zi după reluarea ofensivei israeliene în zona apropiată de granița cu Egiptul.
Un alt lucrător al Semilunii Roșii aflat în misiune este dat dispărut. „Acum șapte zile, ambulanțele apărării civile și PRCS au sosit la fața locului. Unul câte unul, [paramedicii și lucrătorii apărării civile] au fost loviți. Corpurile lor au fost adunate și îngropate în această groapă comună”, a declarat Jonathan Whittall, șeful Ocha în Palestina.
„Îi dezgropăm în uniformele lor, cu mănușile pe mâini. Erau aici pentru a salva vieți. În schimb, au ajuns într-o groapă comună. Aceste ambulanțe au fost îngropate în nisip. Există un vehicul ONU aici, îngropat în nisip. Un buldozer – al forțelor israeliene – le-a îngropat”, a mai adăugat Whittall.
Healthcare workers should never be a target,’ said Jonathan Whittall. Photograph: Red Crescent
Reacții internaționale după masacru Philippe Lazzarini, șeful agenției ONU de ajutorare a refugiaților palestinieni (UNRWA), a confirmat că unul dintre angajații săi se numără printre morții găsiți în Rafah.
Forțele militare israeliene au declarat că evaluarea lor inițială a incidentului a arătat că trupele lor au deschis focul asupra mai multor vehicule „care înaintau suspect spre trupele IDF fără faruri sau semnale de urgență”.
Armata israeliană a adăugat că deplasarea vehiculului nu fusese coordonată în prealabil cu Forțele de Apărare Israeliene (IDF) și că zona era o „zonă activă de luptă”.
Semiluna Roșie a contrazis această afirmație, susținând că districtul Tel al-Sultan era considerat sigur, iar deplasarea acolo era normală, „nefiind necesară nicio coordonare”.
These dedicated ambulance workers were responding to wounded people,’ said the IFRC secretary general. Photograph: Red Crescent
Detalii despre atac și recuperarea victimelor
Dr. Bashar Murad, directorul programelor de sănătate al Semilunii Roșii, a oferit detalii tulburătoare despre atac. Potrivit acestuia, unul dintre paramedicii din convoi se afla într-o convorbire telefonică cu colegii săi de la stația de ambulanță în momentul atacului.
„Ne-a informat că a fost rănit și a cerut asistență, și că o altă persoană era, de asemenea, rănită”, a spus Murad.
„Câteva minute mai târziu, în timpul apelului, am auzit sunetul soldaților israelieni sosind la locație, vorbind în ebraică. Conversația era despre adunarea echipei, cu afirmații precum: Adunați-i la perete și aduceți niște legături pentru a-i lega. Acest lucru indica faptul că un număr mare din personalul medical era încă în viață”, a mai adăugat el.
Younis al-Khatib, președintele Semilunii Roșii Palestiniene, a declarat că IDF a împiedicat colectarea corpurilor timp de mai multe zile.
IDF a afirmat că a facilitat evacuarea corpurilor de îndată ce „circumstanțele operaționale” au permis.
„Corpurile au fost recuperate cu dificultate, deoarece erau îngropate în nisip, unele prezentând semne de descompunere”, a declarat Semiluna Roșie.
„Echipele de urgență au fost lovite una după alta”
Jens Lærke, un purtător de cuvânt al Ocha la Geneva, a oferit mai multe detalii despre incident: „Informațiile disponibile indică faptul că prima echipă a fost ucisă de forțele israeliene pe 23 martie, și că alte echipe de urgență și ajutor au fost lovite una după alta pe parcursul mai multor ore în timp ce își căutau colegii dispăruți”.
„Au fost îngropați sub nisip, alături de vehiculele lor de urgență distruse – ambulanțe clar marcate, o mașină de pompieri și o mașină ONU”, a adăugat Lærke.
Semiluna Roșie a numit angajații uciși pe 23 martie: Mustafa Khafaja, Ezzedine Shaat, Saleh Muammar, Rifaat Radwan, Mohammed Bahloul, Ashraf Abu Labda, Mohammed Hilieh și Raed Al-Sharif. Incidentul a fost cel mai mortal atac asupra lucrătorilor Crucii Roșii sau Semilunii Roșii de oriunde din lume din 2017, potrivit IFRC.
„Sunt cu inima frântă. Acești lucrători dedicați ai ambulanței răspundeau la apelul unor răniți. Erau lucrători umanitari. Purtau embleme care ar fi trebuit să îi protejeze; ambulanțele lor erau clar marcate”, a declarat Jagan Chapagain, secretarul general al IFRC.
Potrivit Națiunilor Unite, cel puțin 1.060 de lucrători din domeniul sănătății au fost uciși în cele 18 luni de când Israel și-a lansat ofensiva în Gaza. Aceasta a început după ce luptătorii Hamas au atacat comunitățile din sudul Israelului pe 7 octombrie 2023, ucigând 1.200 de persoane.
Liderul sârbilor bosniaci, Milorad Dodik, căutat de justiție, spune că se află la Moscova
Liderul politic al sârbilor bosniaci, Milorad Dodik, căutat de justiția țării sale pentru atac la ordinea constituțională, a afirmat luni, 31 martie, că a ajuns la Moscova. Anunțul l-a făcut într-o înregistrare video filmată în fața mormântului Soldatului Necunoscut și difuzată pe platforma X, anunță Radio France Internationale.
„Am ajuns la Moscova. Încep fiecare dintre vizitele mele aici cu o vizită la Mormântul Soldatului Necunoscut”, a declarat președintele Republicii Srpska, entitatea sârbo-bosniacă, la patru zile după ce justiția bosniacă a cerut un mandat internațional de arestare pe numele său.
În mesajul său, care durează aproximativ două minute, el îl laudă de asemenea pe „liderul istoric (…) al poporului rus, Vladimir Putin”, dar nu face nicio referire la o posibilă întâlnire.
O instanţă din Bosnia a anunţat joi că a emis un mandat internaţional de arestare pe numele liderului sârbilor bosniaci, care este acuzat că a atacat ordinea constituţională şi a plecat în străinătate fără să fie autorizat. Dodik, preşedintele Republicii Sprska din Bosnia, a declanşat cea mai gravă criză de după războiul din anii 1990, după ce a fost condamnat la un an de închisoare şi a primit interdicţie să mai facă politică timp de şase ani pentru ignorarea hotărârilor unui trimis internaţional pentru pace.
Prorusul Dodik, susţinător al secesiunii de Bosnia, a iniţiat o legislaţie care interzice justiţiei şi poliţiei de stat să opereze în regiunea sârbă, dar Curtea Constituţională a Bosniei a suspendat-o temporar.
Sfidând un mandat intern de arestare, el a trecut în Serbia vecină la începutul acestei săptămâni, apoi a călătorit în Israel pentru a participa joi la o conferinţă despre antisemitism la Ierusalim.
Tribunalul de stat din Bosnia a declarat că un mandat internaţional a fost emis şi pentru Nenad Stevandic, preşedintele Parlamentului Republicii Srpska, care a călătorit în Serbia, dar s-a întors în Bosnia.
Mandatele sunt ale poliţiei internaţionale Interpol, a informat instanţa într-un comunicat. Dodik afirmă că acuzaţiile împotriva lui sunt lipsite de sens, deoarece sunt motivate politic.
Familia Trump a preluat controlul unei companii cripto care a strâns peste 550 de milioane de dolari. Doi români printre dezvoltatori
Familia preşedintelui american Donald Trump a preluat controlul asupra companiei cripto World Liberty Financial, care a strâns peste 550 de milioane de dolari de la investitori, beneficiind de majoritatea fondurilor în baza unor clauze contractuale care, potrivit experţilor din industrie, favorizează persoanele din interior, relatează Reuters, citat de digi24.ro
Foto: Digi24.ro
Lansată în toamna trecută, World Liberty Financial, printre ai cărei dezvoltatori se numără doi români, promite acces la servicii financiare bazate pe criptomonede, fără intermediari precum băncile, un concept cunoscut sub numele de finanţe descentralizate (DeFi). Cu toate acestea, platforma nu este încă activă public, iar echipa sa este una restrânsă, conform unei analize Reuters, citată de News.ro.
Chiar şi aşa, în martie, compania a anunţat că a strâns 550 de milioane de dolari din vânzarea unor „tokenuri de guvernanţă” ($WLFI), care oferă drepturi de vot privind direcţia proiectului, dar care nu pot fi tranzacţionate. Majoritatea acestor vânzări au avut loc după victoria electorală a lui Trump din noiembrie.
Cei doi dezvoltatori români enumeraţi pe site-ul World Liberty, Octavian Lojnita şi Bogdan Purnavel, au experienţă anterioară într-un alt proiect, eşuat, al fondatorilor, numit Dough Finance.
În ianuarie, în mod discret, World Liberty a modificat informaţiile de pe site, dezvăluind că familia Trump a preluat controlul.
Cofondatorii iniţiali, Zak Folkman şi Chase Herro, au fost înlocuiţi ca persoane de control de o entitate în care familia Trump deţine 60%. Această schimbare nu fusese raportată anterior.
În prezent, familia Trump are dreptul la 75% din veniturile nete generate de vânzarea tokenurilor şi la 60% din veniturile operaţionale viitoare ale companiei.
Potrivit calculelor Reuters, aceasta înseamnă că familia este eligibilă să primească aproximativ 400 de milioane de dolari. După ce şi fondatorii îşi încasează partea, doar 5% din cele 550 de milioane rămân pentru dezvoltarea efectivă a platformei.
Structura proiectului este considerată neobişnuit de centralizată pentru sectorul DeFi.
Potrivit profesorului Jim Angel de la Georgetown University, „este greu de văzut vreun beneficiu economic pentru deţinătorii de tokenuri”.
David Krause, profesor la Marquette University, a afirmat că structura „exclude în mare măsură investitorii publici sau deţinătorii de tokenuri de la orice participare financiară semnificativă”.
Casa Albă a direcţionat întrebările către Trump Organization, iar compania, la rândul ei, nu a oferit comentarii.
Organizaţia a transmis anterior că Donald Trump nu este implicat în operaţiunile zilnice şi că un avocat de etică a fost angajat pentru a evita conflictele de interese.
Donald Trump Jr., partener de afaceri al fondatorilor, a declarat că familia Trump s-a confruntat cu excluderi din sistemul bancar tradiţional şi că proiectul cripto ar trebui să ofere oportunităţi americanilor de rând.
Donald Trump, „preşedintele cripto”
Investiţia familiei Trump în World Liberty leagă averea preşedintelui de un domeniu aflat la marginea reglementării financiare.
Trump a promis că va fi ”preşedintele cripto” şi că va promova criptomonedele pentru a întări dolarul american.
În acelaşi timp, familia sa a obţinut sute de milioane de dolari prin active cripto, inclusiv ”un meme coin” care a generat 349 de milioane de dolari pentru entităţi asociate lui Trump, potrivit Chainalysis. Acest lucru a atras critici privind posibile conflicte de interese şi canale de influenţă.
Potrivit fostului regulator bancar Ross Delston, ”ar fi vehiculul perfect pentru ca guverne sau oligarhi străini să trimită bani preşedintelui”.
Reuters a constatat că aproximativ 70% din fondurile atrase provin din portofele care au cheltuit cel puţin 100.000 de dolari, iar peste 50% din cumpărători au investit peste un milion. Majoritatea identităţilor acestor investitori rămân necunoscute publicului.
Ascensiunea World Liberty
Iniţiativa a început prin conexiuni între Folkman, Herro şi familia lui Steve Witkoff, un vechi prieten al lui Donald Trump şi actual trimis special în Orientul Mijlociu.
Witkoff a facilitat o întâlnire între fondatori şi familia Trump, după care s-a decis lansarea proiectului.
La început, vânzările de tokenuri au fost lente – doar 2,7 milioane de dolari până la sfârşitul lui octombrie. Dar, după alegeri, Justin Sun, un controversat investitor cripto din Hong Kong, a investit 30 de milioane de dolari, sumă care ulterior a crescut la 75 de milioane.
În februarie, procesul său cu SEC a fost suspendat. Pe 19 şi 20 ianuarie, chiar în ziua învestirii preşedintelui SUA, World Liberty a strâns aproape 300 de milioane de dolari. Tot atunci, structura de proprietate s-a schimbat, iar compania DT Marks DeFi LLC, deţinută de Trump, a preluat controlul indirect. Structura legală complexă oferă protecţie familiei Trump în faţa eventualelor acţiuni în justiţie, a spus profesorul Angel.
Proiectul rămâne neterminat
Spre deosebire de alte platforme DeFi, tokenurile WLFI nu oferă investitorilor drepturi asupra profiturilor şi nu pot modifica acordurile existente cu Trump şi ceilalţi parteneri.
World Liberty spune că lucrează la trei produse principale, inclusiv un serviciu de creditare cripto şi o aplicaţie de finanţe personale.
De asemenea, compania a anunţat o nouă stablecoin – USD1 – garantată de active tradiţionale precum titluri de stat americane.
În pofida sumei colosale strânse, platforma DeFi a World Liberty nu este încă funcţională. Potrivit companiei de securitate cibernetică CertiK, multe funcţionalităţi sunt încă în faza de dezvoltare.
World Liberty susţine că misiunea sa este „de a democratiza sistemul financiar pentru milioane de oameni”. Dar, pentru moment, criticii spun că a făcut exact opusul.
