Arderea frunzelor căzute în curțile și grădinile gospodăriilor este interzisă prin lege și oamenii pot primi amenzi de la 10 mii până la 15 mii de lei pentru încălcarea acestei prevederi din Codul Contravențional.
Cu toate acestea, oamenii continuă să ardă frunzele uscare, iar inspectorii de mediu au aplicat, pe parcursul anului trecut și de la începutul anului curent, amenzi în valoare de peste o jumătate de milion de lei pentru arderea vegetației uscate, transmite ziar.md.
Arderea frunzelor, mai dăunătoare pentru sănătate decât ne imaginăm
Chiar și în cantități foarte mici, fumul vegetației arse poate produce intoxicații ale căilor respiratorii, afecțiuni ale sistemului nervos central, ale mucoasei ochiului.
Potrivit sursei citate, o tonă de resturi de plante arse eliberează în aer aproximativ 30 kg de monoxid de carbon, care intră ușor în reacție cu hemoglobina din sânge, blocând astfel livrarea de oxigen către țesuturi.
Potrivit datelor Agenției de Mediu, fumul vegetației arse conține substanțe toxice precum monoxid de carbon, dioxid de sulf, funingine, oxizi de azot, hidrocarburi, dar și dioxine – cei mai toxici compuși organici.
Arderea frunzelor distruge humusul
Arderea frunzelor aduce daune solului, apei subterane și culturilor agricole. Una dintre consecințele majore ale arderilor frunzelor este distrugerea humusului, substanță organică bogată în substanțe nutritive ce contribuie la menținerea fertilității solului. Regenerarea humusului însă poate dura decenii.
De asemenea, arderea frunzelor poate elibera metale grele, cum ar fi plumb și cadmiu. Acestea se pot acumula în sol și pot avea efecte nocive asupra plantelor.
Adăpost pentru arici și protecție pentru copaci pe timp de iarnă
Frunzele căzute în toamnă nu ar trebui considerate simple deșeuri. Acestea sunt adăposturi naturale pentru fauna locală, precum aricii, insectele și diverse microorganisme.
Aricii sunt animale foarte utile pentru grădinile noastre, mai scrie Ecopresa. Aceștia se hrănesc cu melci, larve și insecte dăunătoare, cum ar fi cărăbușii, gândacii păroși, omizile de Lymantria monacha și molii țigănești. Frunzele în descompunere sunt și o sursă de adăpost și hrană pentru mai multe specii de nevertebrate, organisme mici folositoare, cum ar fi râmele, buburuzele și larvele de insecte.
Frunzele joacă un rol semnificativ în protejarea copacilor pe timp de iarnă, mai ales în zone temperate precum este R. Moldova. Acestea formează o barieră izolantă în jurul crengilor și trunchiului copacilor, care ajută la menținerea temperaturii interne a copacului mai ridicată. Stratul izolator al frunzelor menține în siguranță și rădăcinile copacilor tineri împotriva uscăciunii. Prin arderile de frunze, eliminăm acest strat protector și expunem copacii tineri riscurilor.
Frunzele, un îngrășământ mai bun decât gunoiul de grajd
Cea mai bună soluție pentru frunze este compostarea lor. Sunt un fertilizant foarte bun, iar specialiștii ne spun că acestea conțin de două ori mai multe minerale decât gunoiul de grajd. Compostul obținut din frunzele căzute, în amestec cu alte resturi vegetale poate fi folosit ca înlocuitor al îngrășămintelor chimice, ne spun specialiștii Agenției de Mediu.
Mai mult, compostul ajută la menținerea umidității în sol, la aerarea solului, dar și la neutralizarea pH-ului din sol.
Agenția de Mediu atenționează că pentru arderea frunzelor uscate, persoanele fizice vor fi sancționate cu amendă de la 10 mii până la 15 mii de lei, iar cele juridice riscă amendă de până la 40 de mii de lei.
Dacă observăm cazuri de ardere a vegetației uscate, a frunzelor, suntem îndemnați să apelăm la autoritățile publice locale (primăria din localitate), la Inspecția pentru Protecția Mediului din raion, municipiu (datele de contact le găsim pe ipm.gov.md) sau sunăm la Serviciul 112, pentru ca aceste cazuri să fie documentate, iar vinovații să fie trași la răspundere, conform legislației în vigoare.
