Amenzi pentru dezinformarea în mediul online

La data de 17 martie, Parlamentul a înregistrat un amendament ce presupune instituirea răspunderii contravenționale pentru dezinformarea în mediul online. Acesta este parte a unui proiect de lege ce vizează combaterea eficientă a fenomenului corupției electorale. Proiectul a fost dezbătut și aprobat în prima lectură în decembrie 2024, iar la 21 martie va fi iar supus consultărilor publice, în legătură cu înregistrarea mai multor completări.

Potrivit reprezentanților Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI), autorii amendamentului propun completarea Codului contravențional cu un nou articol (Articolul 70/4. Dezinformarea online), transmite Știri.md.

Articolul instituie amenzi pentru răspândirea în mediul online a „informației false sau înșelătoare, al cărei caracter fals sau înșelător poate fi verificat”. Această faptă trebuie să fie „comisă în mod deliberat pentru a induce publicul în eroare și a provoca un prejudiciu public proceselor democratice, sănătății publice sau securității naționale”.

De asemenea, articolul prevede și câteva agravante, adică circumstanțe care sporesc gravitatea faptei și valoarea sancțiunii. Este vorba despre dezinformarea online săvârșită pe motive de prejudecată sau cu utilizarea discursului de ură, ori cu scopul de a constrânge ilegal alegătorii ca aceștia să-și exercite sau nu unele drepturi electorale.

În temeiul articolului propus, ar urma să fie scutiți de răspundere contravențională cei care preiau informații „false sau înșelătoare” pentru satiră/umor, pentru publicitatea care induce în eroare, pentru a dezbate chestiuni de interes public, pentru a explica propriul punct de vedere sau pentru a combate dezinformarea. Acest lucru, potrivit autorilor amendamentului, ar trebui să se întâmple cu precizarea explicită și obligatorie că informația preluată constituie dezinformare.

„Reglementări similare cu cele propuse recent de deputații în Parlamentul Republicii Moldova se regăsesc în legislația contravențională a Federației Ruse, care prevede amenzi pentru „răspândirea prin intermediul mass-mediei și a rețelelor TIC a unor informații de importanță socială, cunoscute ca fiind neadevărate [заведомо недостоверная общественно значимая информация], sub aparența unor relatări fiabile, care au creat un risc de prejudiciere a vieții sau sănătății persoanelor ori a proprietății, de incitare la dezordini în masă, de subminare a securității public (…)”. CtEDO a comunicat autorităților Federației Ruse un caz referitor la această prevedere, care este în prezent în curs de soluționare (Avagyan c. Rusiei – 36911/20). Și cadrul legal al Republicii Tunisiene prevede sancțiuni sub formă de amenzi și închisoare pentru „folosirea în mod deliberat a sistemelor de comunicare și informații pentru a produce, promova, disemina sau pregăti știri false, declarații, zvonuri sau documente false, atribuite altor persoane, cu scopul de a încălca drepturile altora, de a afecta securitatea publică sau apărarea națională ori de a răspândi teroare în rândul populației”.

Într-o opinie a Comisiei de la Veneția, în care a fost examinată o prevedere dintr-un proiect de amendamente la Codul penal al Turciei, similară cu cea propusă recent de legiuitorii autohtoni,  Comisia a concluzionat că „ingerința în libertatea de exprimare pe care ar produce-o această prevedere, dacă ar fi adoptată, nu ar fi necesară într-o societate democratică și nu ar fi proporțională cu scopurile legitime de prevenire a dezordinii și de protejare a securității naționale, a sănătății publice și a drepturilor celorlalți”. De asemenea, Comisia și-a manifestat îngrijorarea deosebită în raport cu posibilele consecințe ale unei astfel de prevederi, inclusiv efectul de descurajare („chilling effect”) și autocenzura sporită, „mai ales în contextul alegerilor din iunie 2023” și a recomandat autorităților turce să nu adopte amendamentul”, scriu reprezentanții CJI. 

Tragedie în Italia//Un tânăr din R.Moldova a murit după ce s-a izbit de un camion

Un tânăr de 21 de ani din R. Moldova a decedat după ce a fost lovit de un autocamion. Tragedia s-a produs în seara zilei de 20 martie, în comuna Volla, situată în apropierea orașului italian Napoli, scrie safwnews.md

Potrivit presei italiene, autoritățile au fost alertate în jurul orei 20:40 (ora locală) cu privire la un accident în care au fost implicate un scuter și un camion. La fața locului au intervenit de urgență poliția și echipajele medicale.

În urma primelor cercetări, oamenii legii au stabilit că moldoveanul, în timp ce se deplasa cu scuterul, din motive încă necunoscute, s-a izbit frontal de camion. Tânărul era în stare critică și a fost transportat de urgență la spital. Din nefericire, moldoveanul a decedat la scurt timp din cauza rănilor grave.

Potrivit autorităților italiene, nu este clar deocamdată dacă în accident au fost implicate și alte vehicule sau dacă tânărul a pierdut controlul scuterului în timpul unei manevre riscante.

Cazul este în prezent investigat pentru a stabili toate circumstanțele accidentului.

Sărbătoare mare la creștinii ortodocși! Astăzi sunt cinstiți Sfinții 40 de mucenici! Ce nu este voie în această zi

Astăzi, creștinii ortodocși sărbătoresc Sfinții 40 de mucenici din Sevastia. Aceștia erau soldați creștini, aflați în slujba împăratului roman Licinius. Trei dintre ei, Chirion, Candid și Domnos erau foarte pricepuți în studiul Scripturilor. În anul 320, aflând despre credința lor, Agricolae, guvernatorul Armeniei, i-a silit să se închine idolilor.

Refuzând, au fost întemnițați timp de 8 zile, bătuți cu pietre și ademeniți cu daruri. În cele din urmă, guvernatorul i-a condamnat la moarte prin înghețare în lacul Sevastiei. Unul din cei 40 a cedat și a ieșit din lac, dar a murit pe loc. I-a luat însă locul un soldat. În aceea noapte s-au petrecut mari minuni: apa lacului s-a încălzit, gheața s-a topit și 40 de cununi strălucitoare au pogorât asupra mucenicilor. În zori, au fost scoși vii din lac, li s-au zdrobit fluierele picioarelor și au fost lăsați să-și dea sufletele. Rămășițele lor au fost arse, iar cenușa aruncată în lac. Moaștele lor au fost răspândite la diverse biserici din spațiul ortodox.

În credința populară în ziua mucenicilor se încheie zilele babelor, lăsând loc zilelor moșilor. De aceea, în această zi se fac numeroase ritualuri de alungare a gerului, cum ar fi: lovirea pământului cu bate sau maiuri, rostind descântece, pentru că să iasă căldură și să între gerul, sau jocul copiilor peste foc.

De altfel, această zi mare trebuie „ținută” cum se cuvine dacă vrei să ai parte de sănătate tot timpul anului.

Ce nu ai voie să faci

  • Nu este bine să faci treburi în casă și nici în gospodărie în ziua celor 40 de Mucenici. În caz contrar, se spune că Sfintii te vor pedepsi prin 40 de zile de boală.
  • În unele regiuni ale ţării, gospodinele nu iau ouăle din cuibare; se spune că acestea trebuie lăsate acolo, pentru a fi spor la ouă şi la pui tot anul.
  • O altă superstiţie spune că în prima zi a moşilor nu trebuie aruncat gunoiul din casă, pentru a nu se înmulţi lupii.
  • În unele zone din Oltenia, în dimineaţa zilei de 22 martie se afumă casa şi pe cei care locuiesc în ea, pentru a fi feriţi tot anul de animale şi lighioane sălbatice.

În ziua Sfinţilor Mucenici se face prognoza vremii până la sfârşitul anului. De secole, se spune că, dacă plouă în această zi, va ploua şi în ziua de Paşti. Însă, dacă tună în timpul zilei, este un semn bun: va urma o vară favorabilă culturilor, iar recoltele vor fi mai mari decât speră gospodarii.

Geta Burlacu & Voxmen Acapella, show de milioane pe scenă. Reacția Andrei: ”Este un moment pe care eu aș plăti să-l văd”

Vineri seara, spectacolul total s-a aflat pe scena Românii au talent, acolo unde Geta Burlacu și Voxmen Acapella au oferit o demonstrație de talent pur, informează protv.ro

Geta Burlacu a lucrat ca solistă în trupa de jazz vocal Univox, a fost profesoară de canto jazz la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Moldova.

În 2007, a participat într-un turneu internațional alături de trupa cubaneză Buena Vista Social Club în România. În 2008, a reprezentat Moldova la Concursul Muzical Eurovision cu piesa „A Century of Love”, care nu a reușit să se califice, primind 36 de puncte și egalând cu Slovenia la puncte, clasându-se pe locul 12. În 2009, a participat la Festivalul Cerbul de Aur, unde a ajuns în finală la Brașov, România.

Din 2009 până în prezent, a cântat cu Orchestra Simfonică Națională TeleRadio-Moldova, precum și cu trupele de jazz Alex Calancea Band, ANGRY Band și trupa de muzică populară Taraf lăutăresc. A fost numită ambasador al bunăvoinței pentru Fondul Națiunilor Unite pentru Populație în Moldova.

România vrea să utilizeze Inteligența Artificială în școli
Articolul anterior
Judecătoarea Tamara Mereuță nu va fi prezentă la ședință. Potrivit avocatei acesteia, magistrata se află în greva foamei
Articolul următor
Close menu