Ancheta în cazul decesului femeii însărcinate cu al treilea bebeluș, la maternitatea din Edineț, finalizată. Ministra Nemerenco: ”A fost o embolie”

O reuniune a reprezentanților delegațiilor Rusiei și Ucrainei pe probleme de securitate în Marea Neagră va avea loc la Ankara în perioada 15-16 aprilie, potrivit CNN Turk, care citează surse din cadrul Ministerului Apărării Naționale din Turcia.

Nu este precizat cine anume va participa la întâlnire și dacă aceasta va fi directă.

Moscova și Kievul nu au anunțat oficial vizita reprezentanților lor la această reuniune.

De la începutul anului, părțile au negociat prin intermediari.

La rândul său, Ministerul turc al Apărării Naționale a informat că va organiza la Ankara, în perioada 15-16 aprilie, o reuniune cu reprezentanți militari ai țărilor străine pe probleme de securitate în Marea Neagră. Cu toate acestea, componența delegațiilor nu este specificată.

„O reuniune privind problemele de securitate din Marea Neagră în lumina unei posibile încetări a focului între Rusia și Ucraina va avea loc în perioada 15-16 aprilie la sediul Comandamentului Forțelor Navale Turce. La aceasta vor participa reprezentanți militari ai țărilor străine și se va discuta aspectul naval al planificării militare pentru menținerea păcii în Marea Neagră”, a informat serviciul de presă al departamentului, citat de TASS.

Reprezentanții SUA au purtat discuții separate cu delegațiile rusă și ucraineană în Arabia Saudită în perioada 23-25 martie.

În urma discuțiilor, SUA au raportat că au convenit cu părțile beligerante o încetare a focului în Marea Neagră.

Kremlinul a declarat că Rusia va înceta focul în Marea Neagră numai după ridicarea sancțiunilor împotriva Rosselkhozbank, precum și a producătorilor și exportatorilor de alimente și îngrășăminte.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, comentând acest lucru, a declarat că reprezentanții ruși „au început deja să manipuleze” și „încearcă să răsucească acordurile”.

Președintele american Donald Trump a declarat că administrația sa studiază condițiile înaintate de Kremlin.

La o zi după ce a părut să critice lipsa de acțiuni ale Rusiei în ceea ce privește o încheiere a războiului din Ucraina, președintele american Donald Trump a revenit cu un mesaj vehement privind negocierile de pace, scrie hotnews.ro

„Cred că Ucraina-Rusia ar putea merge în direcția bună și veți afla destul de curând. Există un punct în care trebuie să faci sau să taci. Vom vedea ce se întâmplă”, le-a declarat Trump, sâmbătă, reporterilor aflați la bordul Air Force, potrivit Reuters.

„Rusia trebuie să se miște. Prea mulți oameni mor, mii pe săptămână, într-un război teribil și fără sens – Un război care nu ar fi trebuit să se întâmple niciodată și nu s-ar fi întâmplat dacă aș fi fost președinte”, a declarat Trump, vineri, într-o postare pe platforma Truth Social.

În aceeași zi, trimisul special al lui Trump, Steve Witkoff a efectuat o călătorie neanunțată la Santk Petersburg pentru a se întâlni cu mai mulți oficiali ruși, inclusiv cu președintele Vladimir Putin. După încheierea discuţiilor, Kremlinului a transmis că cei doi au discutat aspecte ale unei soluţionări a conflictului din Ucraina, fără să facă alte precizări.

Discuțiile de la Moscova au avut loc într-un moment în care dialogul dintre SUA și Rusia menit să convină asupra unei încetări a focului în Ucraina pare să fi stagnat din cauza dezacordurilor privind condițiile pentru o pauză completă a ostilităților.

SUA continuă eforturile pentru încheierea războiului din Ucraina

În finalul lunii martie, Casa Albă a anunțat că a intermediat un acord de încetare parțială a focului între Rusia și Ucraina, vizând Marea Neagră și infrastructura din sectorul energiei.

Cu toate acestea, de atunci au fost raportate numeroase încălcări ale înțelegerii, iar Kievul și Moscova încă nu au căzut de acord oficial asupra termenilor. Între timp, Putin a semnalat că este reticent în a accepta o încetare deplină a ostilităților.

Donald Trump a părut să își schimbe tonul în ultimele săptămâni, declarând pentru NBC News că este „foarte supărat” pe Vladimir Putin după multiplele încercări americane de negociere a unui armistițiu.

Președintele SUA a amenințat, de asemenea, că va introduce tarife de 50% împotriva țărilor care cumpără petrol rusesc dacă Moscova nu va fi de acord cu o încetare a focului. Rusia și Belarus nu sunt vizate de taxele anunțate în această lună de liderul de Casa Albă.

De partea cealaltă, Rusia a continuat să vorbească într-o notă optimistă despre schimbarea din relațiile cu SUA și despre discuțiile care se desfășoară. Vineri, ministrul rus al afacerilor externe, Serghei Lavrov, a spus că Washingtonul încearcă să abordeze „cauzele primare” ale conflictului și a descris într-un registru pozitiv poziția lui Trump.

Liderii europeni au condamnat atacul cu rachete al Rusiei asupra orașului Sumî din nord-estul Ucrainei, în urma căruia au fost uciși cel puțin 32 de oameni, inclusiv doi copii, și alți 84 au fost răniți, scrie Kyiv Independent și AFP.

Rusia a lansat duminică două rachete balistice asupra orașului Sumî din nord-estul Ucrainei, în dimineața Floriilor, când mulți cetățeni sărbătoreau această zi religioasă.

Atacul a avut loc la doar două zile după ce trimisul special al SUA, Steve Witkoff, s-a întâlnit cu președintele rus Vladimir Putin la Sankt Petersburg pentru negocieri de pace.

Premierul italian Giorgia Meloni a denunţat „un atac rusesc oribil şi laş”.

„În această zi sfântă a Duminicii Floriilor, un nou atac rusesc oribil şi laş a avut loc la Sumî, făcând din nou victime civile nevinovate, din păcate, inclusiv copii. Condamn cu fermitate această violenţă inacceptabilă, care contrazice orice angajament real pentru pace (…) Vom continua să lucrăm pentru a pune capăt acestei barbarii”, a transmis şefa guvernului italian pe Whatsapp, potrivit Agerpres.

De asemenea, declarându-se „consternat” de atac, premierul britanic Keir Starmer a spus că acesta este „o reamintire puternică a vărsării de sânge continue comise de Putin”.

„Preşedintele (ucrainean Volodimir) Zelenski şi-a arătat angajamentul faţă de pace, preşedintele (rus Vladimir) Putin trebuie acum să fie de acord cu o încetare completă şi imediată a focului, fără condiţii – aşa cum a făcut Ucraina”, a adăugat el.

La rândul său, condamnând „atacul barbar”, cancelarul german Olaf Scholz a atras atenţia că „astfel de atacuri ruseşti arată ce se întâmplă cu presupusa dorinţă de pace a Rusiei”. El a cerut Moscovei „să accepte în sfârşit o încetare a focului cuprinzătoare”.

Președintele francez Emmanuel Macron şi-a exprimat indignarea faţă de atac, spunând că Rusia continuă războiul „fără a ţine cont de vieţile omeneşti, dreptul internaţional şi ofertele diplomatice ale preşedintelui (american Donald) Trump”.

„Toată lumea ştie că Rusia, singură, a vrut acest război. Astăzi, este clar că numai Rusia alege să îl continue”, a scris el într-un mesaj pe X.

„Sunt necesare măsuri puternice pentru a impune Rusiei o încetare a focului. Franţa lucrează neobosit la acest lucru, împreună cu partenerii săi”, a adăugat el.

Șefa diplomației Uniunii Europene, Kaja Kallas, a scris pe X că atacul a fost „sfâșietor”, în condițiile în care cetățenii se adunaseră pentru a sărbători Floriile „doar pentru a fi întâmpinați de rachete rusești”.

„Un exemplu îngrozitor al intensificării atacurilor de către Rusia, în timp ce Ucraina a acceptat o încetare necondiționată a focului,” a adăugat ea, referindu-se la acordul Kievului privind o încetare completă a focului timp de 30 de zile, după discuțiile mediate de SUA la Jeddah, pe 11 martie.

Ambasadoarea UE în Ucraina, Katarina Mathernova, a numit atacul asupra credincioșilor în timpul Floriilor o „crimă de război” și a spus că Europa „crește presiunea asupra Rusiei și sprijină Ucraina în toate modurile posibile”.

„Pentru ruși, nimic nu pare sacru — nici bisericile, nici copiii ucraineni,” a adăugat ea. Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a cerut mai multă apărare antiaeriană pentru Ucraina și a adăugat că Moldova „jelește alături de Ucraina”. Ea a spus că „Floriile sunt o zi a păcii,” subliniind că Rusia „trebuie trasă la răspundere” și că „nu există justificare pentru un astfel de rău”.

Prim-ministrul Estoniei, Kristen Michal, a declarat că atacul dovedește că „scopul Rusiei este ștergerea Ucrainei”. El a subliniat că ajutorul pentru Ucraina nu poate fi amânat și a adăugat că „fără presiune asupra Rusiei, nu va exista pace”.