Apă pentru viață – cum gestionăm eficient resursa

Şase persoane au murit în weekend în statul New York, în urma prăbuşirii unui avion de mici dimensiuni, ultima dintr-o serie de catastrofe aeriene în Statele Unite, scrie presa americană, relatează AFP.

Agenţia americană a securităţii Transporturilor (NTSB), care anchetează accidentul care a avut loc sâmbătă, a anunţat duminică că la bordul avionului se aflau şase persoane, însă nu a confirmat în mod direct numărul morţilor.

Potrivit cotidianului The New York Times (NYT), care citează membri de familie, toate cele şase persoane de la bordul avionului au murit.

Victimnele se duceau la o sărbătoare religioasă, potrivit cotidianului.

Potrivit ziarului, cele şase victime sunt Michael Groff, un pilot şi neurochirurg, soţia sa, Joy Saini, un medic chirurg, cei doi copii ai cuplului şi partenerii acestora din urmă.

El este ultimul dintr-o serie de catastrofe aeriene care au îndoliat Statele Unite.

Joi, un elicopter a căzut în râul Hudson, iar şase persoane au murit.

Vineri, trei persoane au murit în Florida în urma prăbuşirii unui avion uşor peste o maşină.

Avionul prăbuşit sâmbătă ”s-a comprimat, deformat şi s-a încastrat în pământ” la impact, a anunţat într-o conferinţă de presă un reprezentant al NTSB, Todd Inman.

”În timp ce se apropia de aeroportul din comitatul Columbia, pilotul a semnalat o apropiere ratată”, potrivit lui Albert Nixon.

Potrivit lui Todd Inman, vizibilitatea scădea înaintea accidentului, pilotul avea experienţă, iar cockpitul a fost renovat recent.

Euro a devenit câştigătorul neaşteptat al recentelor turbulenţe de pe pieţele financiare provocate de tarifele comerciale impuse de preşedintele Donald Trump, atingând un maxim al ultimilor trei ani faţă de dolar, în contextul în care Europa este percepută tot mai mult drept un refugiu sigur în haosul economic global, relatează Reuters citat de digi24.ro.

Creşterea euro este alimentată de temerile tot mai mari ale investitorilor globali în privinţa activelor americane, determinându-i să îşi vândă deţinerile şi să îşi repatrieze capitalurile. În Europa, aceste fluxuri susţin aprecierea monedei unice. „Fluxurile de capital au devenit mult mai mari decât cele comerciale. Dacă guvernul SUA face ca acţiunile să scadă şi reduce profitabilitatea companiilor americane, trebuie să ne întrebăm dacă restul lumii mai doreşte să-şi plaseze banii în obligaţiuni sau acţiuni americane,” a declarat Kit Juckes, strateg valutar-şef la Societe Generale.

Cu cât s-a apreciat euro față de dolar

Euro s-a apreciat cu peste 5% faţă de dolar de la 1 aprilie, cu o zi înainte ca Trump să introducă tarife vamale de bază de 10% pentru toate economiile şi taxe suplimentare de 20% pentru Uniunea Europeană.

Decizia de joi a preşedintelui american de a suspenda aplicarea acestor tarife pentru 90 de zile a provocat cea mai mare creştere zilnică a euro din 2015 încoace. Vineri, euro a depăşit pragul de 1,14 dolari, susţinut de creşterea declanşată în urmă cu câteva săptămâni, după ce Germania a anunţat un plan masiv de cheltuieli. Deşi un euro puternic este privit de unii oficiali ca semn al consolidării statutului monedei ca jucător global, analiştii avertizează că aprecierea monedei unice poate afecta exportatorii europeni, care au beneficiat până acum de un euro mai slab în perioadele de încetinire economică globală.

Aprecierea euro este generalizată: moneda a atins un maxim de 17 luni faţă de lira sterlină şi se află la cele mai ridicate niveluri din ultimii 11 ani faţă de yuanul chinezesc, atingând un record şi în raport cu un coş ponderat de valute. Valute considerate sigure precum yenul japonez şi francul elveţian s-au apreciat de asemenea. Totuşi, spre deosebire de aceste monede, euro tinde să se deprecieze în perioade de stres financiar, ceea ce face această evoluţie şi mai surprinzătoare. La începutul anului, euro se tranzacţiona în jurul valorii de 1,03 dolari, iar mulţi analişti anticipau o scădere sub pragul de 1 dolar dacă ar fi fost impuse tarife vamale.

Aceste aşteptări sunt acum reevaluate semnificativ. Există şi un volum mare de active americane care pot fi vândute: deţinerile străine de active din SUA au crescut de la 13 trilioane de dolari în urmă cu un deceniu la 62 de trilioane în 2024, în contextul în care investitorii au fost atraşi de performanţele superioare ale acţiunilor, obligaţiunilor şi imobiliarelor americane. Zona euro deţine cea mai mare parte a acestor active străine denominate în dolari, potrivit datelor furnizate de Adam Pickett, şeful strategiei macro globale la Citi.

„Această tendinţă poate continua atâta timp cât durează reorientarea capitalurilor,” a declarat Pickett, comparând situaţia actuală cu cea din 2022, când acţiunile europene le-au depăşit pe cele din indicele S&P 500 pentru aproximativ şase luni, iar euro s-a apreciat cu aproximativ 10%. Totuşi, o schimbare structurală pe termen lung în ceea ce priveşte deţinerea activelor americane este mai greu de anticipat.

„O astfel de realocare nu poate fi realizată într-o săptămână,” a spus Lefteris Farmakis, strateg valutar la Barclays. Acesta a explicat că traderii reevaluează ipoteza iniţială conform căreia euro va fi printre monedele cele mai afectate de tarife, ceea ce explică şi amploarea sprintului actual.

Efectele negative generate de un euro puternic

Mişcările din pieţele obligaţiunilor, diferenţa de randament dintre titlurile germane şi cele americane pe 10 ani s-a lărgit cu aproape 50 de puncte de bază săptămâna aceasta – sugerează o creştere a nervozităţii privind datoria SUA. Politicianul François Villeroy de Galhau, membru al Consiliului guvernatorilor Băncii Centrale Europene, a declarat joi că politicile lui Trump au erodat încrederea în dolar. „Slavă Domnului că Europa a creat euro acum 25 de ani,” a spus el.

„Un curs de 1,25 dolari pentru euro este o posibilitate reală,” a declarat Vasileios Gkionakis, economist-şef la Aviva Investors, invocând atât fluxurile de refugiu, cât şi planul de cheltuieli anunţat de Germania. Această evoluţie are implicaţii multiple pentru Europa. George Sarevalos, şeful strategiei FX la Deutsche Bank, a spus că cererea crescută pentru datorii denominate în euro ar putea facilita cheltuieli suplimentare din partea guvernelor europene.

Totodată, un euro mai puternic i-ar putea permite Băncii Centrale Europene să menţină dobânzile scăzute, chiar dacă tarifele vor alimenta inflaţia. „În mod normal, atunci când ciclul economic global este slab, euro se depreciază, ceea ce funcţionează ca o supapă de siguranţă pentru economia europeană. Acum acest mecanism nu mai funcţionează, iar acest lucru ar putea genera un risc suplimentar pentru acţiunile europene,” a declarat Mathieu Savary, strateg-şef pentru Europa la BCA Research.

Propagandistul rus, Vladimir Soloviov, a catalogat atacul din Sumî drept o „încercare tradițională a autorităților ucrainene de a deraia orice posibilitate de negociere”, în cadrul emisiunii sale difuzată de postul de stat Rossia 24, relatează publicația independentă rusă The Moscow Times.

La rândul lor, autoritățile ruse au ieșit luni cu declarații publice în care resping un atac sângeros care a ucis civili. „În urma țintei lovite, peste 60 de militari ai Forțelor Armate ucrainene au fost uciși”, a transmis Ministerul rus al Apărării. De asemenea, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că Rusia lovește doar ținte militare sau legate de armată, când a fost întrebat despre atacul asupra orașului Sumî.

Două rachete balistice au lovit duminică dimineața centrul orașului ucrainean Sumî, în apropiere de granița cu Rusia, au anunțat autoritățile ucrainene. Serviciile de urgență ucrainene au anunțat că rachetele au ucis 34 de persoane, inclusiv doi copii, și au rănit 117, inclusiv 15 copii.

„Nu am putut ignora informațiile care vin din Sumî. Bineînțeles, (nr. publicația germană) Deutsche Welle ne acuză imediat: «o lovitură în centrul orașului, un număr mare de victime»”, a declarat Soloviov.

„Dacă citești Deutsche Welle, ai impresia că propaganda germană clasică, bineînțeles în cooperare cu britanicii, încearcă să pună în scenă un alt Bucha”, a spus el, referindu-se la suburbia Kievului care a fost ocupată de forțele ruse în 2022 și unde, după plecarea soldaților ruși, a fost găsit un număr însemnat de cadavre și dovezi ale atrocităților comise de ruși.

Moscova a negat responsabilitatea pentru comiterea de crime de război la Bucha, acuzând în schimb Ucraina și presa occidentală de fabricarea dovezilor.

Atacul cu rachete din Sumî a avut loc la doar două zile după ce emisarul american Steve Witkoff a vizitat Rusia pentru a se întâlni cu președintele Vladimir Putin, ca parte a eforturilor președintelui american Donald Trump de a negocia o încetare a focului în război, care intră acum în al patrulea an.

„Putin petrece patru ore vorbind cu un reprezentant al lui Donald Trump și imediat se întâmplă ceva. Desigur, o serie de bloggeri nervoși, în principal ucraineni sau pro-ucraineni, încep să strige «groază, groază»”, a adăugat Soloviov. „În mod tradițional, a fost o rachetă de apărare aeriană ucraineană care a lovit ținta greșită, ceea ce, din păcate, a dus la moartea unor civili”, a conchis el.

„O astfel de provocare ar putea fi înscenată”

Tot pe televiziunea națională, Margarita Simonian, redactor-șef al Russia Today, a reluat afirmațiile lui Soloviov. „Ei (nr. Ucraina și Occidentul) vor continua să încerce să creeze un alt Bucha pentru că este singura modalitate prin care pot prelungi războiul”.

Tot ea, dar într-o altă emisiune pe postul TVTS, a numit evenimentele din Sumî drept „o provocare”.

„O astfel de provocare ar putea fi înscenată. Trump este un om pasional, nu unul care să sape adânc sau să arate reținerea pe care o are președintele nostru”, a spus ea, sugerând că atacul din Sumî ar fi putut fi „orchestrat” pentru a-l influența pe Trump.

Într-o primă reacție după atac, Trump a precizat că i s-a spus că „au făcut o greșeală”, fără a detalia cine anume i-a transmis asta.

Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a condamnat atacul ca fiind „oribil” și „o amintire tragică a motivului pentru care președintele Trump și administrația sa depun atât de mult timp și efort pentru a încerca să pună capăt acestui război și să obțină o pace durabilă”.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a îndemnat duminică pe Trump să viziteze Ucraina pentru a vedea singur devastarea.

Bombardamentele cu rachete au lovit o zonă centrală a orașului, aglomerată la acea oră, pentru că mulți oameni se îndreptau spre biserică, la slujba de Florii. Unul dintre atacuri a lovit un troleibuz plin cu pasageri.

Martorii au descris scene de panică în timp ce oamenii fugeau să se adăpostească în mijlocul mașinilor în flăcări. Salvatorii au fost văzuți scoțând cadavre de sub dărâmăturile unei clădiri de lângă un troleibuz distrus, morții fiind acoperiți cu pături termice argintii.