Apel dur în România: ,,Nu ne puneți să alegem cine are dreptul să trăiască sau nu!”

Ministrul Sănătății din România a făcut vineri seară un apel către populație pentru a respecta restricțiile de deplasare și regulile de distanțare socială, pentru a nu pune medicii să aleagă cine să trăiască și cine nu.

separator

Nelu Tătaru a spus că în România nu a fost atins inca vârful epidemiei, astfel că nu se poate vorbi încă de o relaxare a restricțiilor. Acesta a criticat aglomerația din ultimele două zile.

„Înca suntem pe această curbă si crestem, pe panta ascendentă, să nu crestem această curbă, haideti sa nu facem acest vârf ascutit , numărul de cazuri atat de crescute incat sa nu putem gestiona noi, ca sistem medical, haideți să facem această pantă lină. Iar în momentul în care numărul de cazuri va scădea va veni relaxarea progresiva. În acest momemnt nu suntem în această situație”, a spus Ministrul.

„În alte situații puteam cere ajutor din afară. Acum n-avem de la cine cere acest ajutor. Toată lumea trăiește ce trăim și noi. Sisteme medicale mult mai performante ca ale noastre trepideaza i naceste momente. Haideți să nu ajungem ca în Italia și Spania când deja celor de peste 65 de ani nu li se mai pun ventilatoare. Haideți să nu ne puneți pe noi, corpul medical, în acea situație în care să allegem cine are dreptul să trăiască sau nu!”, a declarat, vineri, Nelu Tătaru, la Realitatea.

Ministrul Sănătății a criticat și aglomerația de pe străzi din ultimele două zile, Joia și Vinerea Mare, și nerespectarea măsurilor de protecție, a distanțării sociale.

„Înseamnă că această stare de urgenta si ordonantele militare nu sunt sufiicente. Cred că trebuie o restricție accentuată. Cred că ne-am bucurat si relaxat prea devreme. Am avut un Paște catolic acum o săptămână. Haideți să păstrăm aceleași dimensiuni și la Paștele ortodox. Autoritatile locale si cei din MAI ar trebui sa insiste pe respectarea acestor reguli.

A fost un acord între MAI și BOR, dar in conditiile in care s-a încercat să se acorde o anumită libertate, chiar daca numai religioasa. Această libertate o avem i nsuflete. Haideți să păstrăm în acest an acea liniște sufletească, într-o familie restrânsă”, a mai spus Nelu Tătaru.

,,Dă-mă, mamă, după Iura”, o piesă din Moldova îi cucerește și pe românii de peste Prut

Magnat & Feoctist, doi artiști basarabeni, au lansat videoclipul pentru piesa „Dă-mă mamă după Iura” împreună cu ansamblul folcloric ,,Frunza Nucului”. În câteva zile, peste jumătate de milion de internauți au urmărit videoclipul.

Piesa a câștigat rapid popularitate pe internet, inclusiv în rândul românilor de peste Prut.

Autorul versurilor este Magnat & Feoctist. Regia videoclipului a fost realizată de Dumitru Ciulafli, iar producția este semnată de Radu Duminița.

,,Moldova ramâne numărul unu, în cultură, muzică și talent! Vă salut din Botoșani, frați moldoveni!”, ,,Îmi place enorm de mult stilul acesta al vostru, le mai dați o viață acestor cântece folclorice uitate, sunteți top”, ,,Bravo Ineștenii-Teleneștenii”, ,,Felicitari! Femeile sunt nr.1 în tot videoclipul”, sunt câteva dintre comentariile scrise de internauți.

Denumirile geografice de pe teritoriul Republicii Moldova vor fi scrise obligatoriu în limba română. Proiectul de lege, votat de Parlament

Denumirile geografice de pe teritoriul Republicii Moldova, precum cele ale localităților, gărilor, aeroporturilor, aerodromurilor, porturilor, podurilor, râurilor, zonelor istorice și culturale vor fi scrise în limba română, potrivit unui proiect de lege votat de către Parlament.

Singura excepție de la lege o constituie ariile locuite tradițional sau în număr substanțial de persoane aparținând minorităților naționale și dacă există o cerere suficientă. Aici, denumirile geografice vor fi scrise, pe lângă română, și în limbile minoritare vorbite de către locuitorii din aceste localități.

Potrivit documentului, cererea de atribuire sau de schimbare a denumirilor geografice urmează a fi depusă la Comisia națională pentru denumiri geografice, însoțită de decizia autorității publice centrale/ autorității administrației publice locale/ grupului de experți/ persoanei fizice și/ sau juridice ce are afiliere cu obiectul denumirii geografice adoptată în urma consultărilor publice.

Comisia națională pentru denumiri geografice, constituită din reprezentanți de nivel decizional delegați de către autoritățile publice centrale și locale, din savanți și reprezentanți din societatea civilă, urmează să verifice corectitudinea denumirii propuse, iar avizul Comisiei naționale pentru denumiri geografice va fi expediat autorităților publice centrale și celor ale administrației publice locale.

Legea va intra în vigoare la expirarea a trei luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Până în prezent, R. Moldova nu a avut un cadru normativ care să reglementeze domeniul denumirilor geografice, acest lucru fiind lăsat, începând cu anul 1990, pe seama Academiei de Științe a Moldovei.

Undă verde pentru construcția liniei electrice aeriene Bălți-Suceava

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare va oferi Republicii Moldova un împrumut de 30,8 milioane de euro pentru construcția liniei electrice aeriene de 400 kV care va interconecta localitățile Bălți și Suceava.

Parlamentul de la Chișinău a ratificat joi, 25 aprilie, acordul de împrumut dintre Republica Moldova și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) privind realizarea proiectului „Interconectarea rețelelor de energie electrică dintre Republica Moldova și România, faza II”.

Acest împrumut reprezintă 40 % din valoarea totală a proiectului menit să sporească securitatea energetică a Republicii Moldova, prin interconectarea cu România. Banii vor fi acordați pentru o perioadă de 18 ani, cu o perioadă de grație de 4 ani.

Încă 30,8 milioane de euro vor fi alocate de Banca Europeană de Investiții, în baza unei decizii de realocare din contul acordului de împrumut contractat anterior, pentru implementarea primei faze a proiectului. De asemenea, Republica Moldova va beneficia de un grant de 15,4 milioane de euro, alocat de Uniunea Europeană prin intermediul Platformei de Investiții de Vecinătate.

Bugetul total al proiectului „Interconectarea rețelelor de energie electrică dintre Republica Moldova și România, faza II” este de 77 de milioane de euro.

Banii vor fi cheltuiți pentru construcția liniei electrice aeriene de transport a energiei electrice cu tensiunea de 400 kV între municipiile Bălți și Suceava, reconstrucția stației electrice Bălți 400 kV, reabilitarea unor segmente de rețele electrice de transport de pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv prin înlocuirea elementelor de comutație și protecție și a transformatoarelor electrice.

sursa

Video! Comedy Zebra Show: de această dată un mesaj trist de Paște
Articolul anterior
Decis! Examenele pentru elevii din clasa a IV-a și a IX-a sunt anulate
Articolul următor