Aproape jumătate din tehnologia de luptă importată de Rusia provine din Occident

Moscova continuă să se eschiveze de la sancțiunile privind tehnologia de care forțele sale au nevoie pentru a lupta în Ucraina, importând recent aproape 9 miliarde de dolari în produse electronice de „înaltă prioritate” pe care SUA și aliații săi le-au interzis să intre în Rusia, potrivit unui nou raport realizat de cercetători americani și ucraineni.

Aceste componente sunt în principal microcipuri, rulmenți, sisteme de navigație și alte componente electronice pe care Kremlinul le folosește pentru rachetele, dronele și vehiculele sale blindate.

Cel puțin 43,9% din această tehnologie importată a fost fabricată inițial de companii cu sediul în SUA

În primele 10 luni ale anului 2023, cel puțin 43,9% din această tehnologie importată a fost fabricată inițial de companii cu sediul în SUA și în țările sale aliate, potrivit studiului comun realizat de think-tank-ul Yermak-McFaul International Working Group on Russian Sanctions și de un centru de analiză de la Școala de Economie din Kiev.

Numai producătorii cu sediul în SUA au contribuit la cel puțin 27% din tehnica găsită în armele rusești în această perioadă, a precizat raportul, care a pledat pentru utilizarea sancțiunilor pentru a face presiuni asupra Rusiei să renunțe la invazia sa, potrivit Business Insider

În total, tehnologia avansată importată de Kremlin în acele luni este evaluată la 8,77 miliarde de dolari, potrivit raportului.

Sancțiunile au funcționat într-o oarecare măsură, a declarat grupul. Cercetătorii au constatat că electronicele avansate importate de Rusia pentru uz militar au scăzut cu 10% de la începutul războiului.

O mare parte din această tehnologie provine de la companii cu sediul în SUA, precum Intel, Advanced Micro Devices și Texas Instruments

Produse de la Intel în valoare de cel puțin 351 de milioane de dolari au fost importate pentru armamentul rusesc din ianuarie până în octombrie 2023, în timp ce tehnologie în valoare de 269 de milioane de dolari a provenit de la Analog Devices, cu sediul în Massachusetts, au precizat cercetătorii.

Și 174 de milioane de dolari din aceste bunuri au fost produse inițial de AMD, în timp ce alte 140 de milioane de dolari au venit de la Texas Instruments, au mai spus grupurile de cercetare.

Componente de la toate aceste companii au fost găsite în arme rusești recuperate de pe câmpul de luptă, a adăugat raportul. Asta în ciuda faptului că toate acestea și-au oprit vânzările către Rusia:

„Este clar că Rusia continuă să fie capabilă să achiziționeze cantități mari de bunuri pe care noi le considerăm de o importanță deosebită pentru industria sa militară”, au scris cercetătorii.

Aceste bunuri care ajung în Rusia au fost în mare parte vândute și expediate prin China

De asemenea, au constatat că tehnologia chineză a reprezentat 44,7% din componentele importate găsite în armamentul rusesc în primele trei trimestre ale anului 2023. Este mai mult decât SUA, dar totuși mai puțin decât cantitatea de tehnologie importată provenind din coaliția occidentală, care include Coreea de Sud și Japonia, conform datelor din raport.

De asemenea, raportul a declarat că rezultatele sale arată că este foarte probabil ca Rusia să aibă în continuare nevoie de electronice avansate occidentale pentru armele sale, ceea ce înseamnă că toate controalele la export ar putea fi în continuare eficiente în limitarea bombardamentelor și a atacurilor cu drone ale Moscovei:

„Cu toate acestea, sunt necesare schimbări majore în abordarea actuală de aplicare a legii pentru a îmbunătăți eficiența acestora”, se arată în raport.

Cercetătorii au făcut apel la legiuitorii occidentali să intensifice restricțiile impuse țărilor care acționează ca vânzători terți și să încurajeze sectorul privat să se reglementeze mai bine pentru a respecta sancțiunile.

Raportul comun vine imediat după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat marți că sancțiunile occidentale sunt afectate de lacune administrative.

„Există dovezi clare ale unei încetiniri a industriei rusești de apărare”, a declarat el într-un discurs video. „Dar pentru ca sancțiunile să fie 100% eficiente, schemele de eludare a sancțiunilor trebuie, de asemenea, să fie 100% blocate”.

sursa

Cea mai bogată țară din Europa caută muncitori. Salariul mediu pornește de la 6.000 de euro pe lună

Se pare că cea mai bogată țară din Europa caută muncitori. Iar aici, salariul mediu pleacă de la 6.118 euro pe lună, scrie fanatik.ro.

Cine e în căutarea unui loc de muncă în străinătate trebuie să știe că ofertele pot fi unele variate. Se poate ajungee la sute de euro într-o singură zi, dar și la mii de euro într-o singură lună, în funcție de domeniul de activitate.

În cea mai bogată țară din Europa, spre exemplu, se caută muncitori constant. Aici există cea mai mică rată a șomajului din Europa.

Este vorba despre Luxemburg, iar în prezent există în jur de 3.000 de anunțuri de angajare aici. Și se pare că salariile sunt mai mult decât atractive. De asemenea, cerințele nu sunt nici ele chiar atât de drastice.

Se pare că cea mai bogată țară din Europa oferă condiții de cazare, dar și oportunități pe măsură. De altfel salariul mediu pe an aici este de 73.418 euro. Iar asta înseamnă 6.118 euro pe lună.

Menționăm faptul că această sumă se oferă persoanelor calificate în unele domenii. De cealaltă parte, muncitorii necalificați pot să încaseze și ei sume generoase. Aici, salariile pornesc de la aproape 3.000 de euro pe lună.

Ce posturi sunt disponibile și în ce domeniu

Ce posturi sunt disponibile? Se caută de la mecanici până la electricieni și montatori de anvelope. Totodată, există locuri de muncă pentru instalatori, zidari, tehnicieni în construcții, dar și ingineri.

Astfel, cine are experiență în domeniu poate să își găsească foarte ușor un loc de muncă bine plătit în Luxemburg. Care sunt condițiile de angajare în cea mai bogată țară din Europa? Se cere deținerea unui certificat adecvat, în funcție de profesie.

Totodată, este bine ca viitorul angajat să aibă minim 10 ani de practică profesională dacă vrea un salariu bun. Și cei care nu au prea multe studii pot însă să se angajeze, dar pe salarii ceva mai mici.

Cât despre limbă, este bine ca angajații să cunoască germană în primul rând. Pe de altă parte, se acceptă și vorbitori de limba engleză de cele mai multe ori, în funcție de domeniul de activitate.

Misiunea APCE vine la Chișinău pentru a evalua campania preelectorală și climatul politic în preajma alegerilor

Misiunea preelectorală a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) va efectua, în perioada 16-19 septembrie curent, o vizită la Chișinău. Delegația va evalua campania preelectorală și climatul politic din țară în preajma scrutinului prezidențial și a referendumului constituțional din 20 octombrie 2024, scrie evz.ro.

Oficialii vor avea întrevederi cu președinta Maia Sandu și președintele Parlamentului, Igor Grosu. Misiunea va discuta și cu viceprim-ministra pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov.

Agenda vizitei mai include discuții cu președintele Autorității Naționale de Integritate, Lilian Chișca, cu președinta Consiliului Audiovizualului, Liliana Vițu, și cu membrii Comisiei Electorale Centrale.

De asemenea, delegația misiunii preelectorale a APCE are planificate discuții cu principalii candidați la președinție și liderii partidelor politice. Aceștia vor avea întrevederi și cu reprezentanți ai organizațiilor non-guvernamentale implicate în observarea alegerilor și cu reprezentanți ai mass-media.

Ferma de văcuțe, mulse și hrănite „cu ajutorul panourilor solare”

Acum 15 ani, soții Pavlov din satul Zăicanii Vechi, raionul Telenești, au cumpărat o vacă pentru a-și putea întreține familia. Atunci când aveau produse lactate în surplus, Elena Pavlov le vindea la piață, unde viitoarea antreprenoare a început să-și facă primii clienți. Lactatele ei au început a fi apreciate și tot mai solicitate, de aceea familia în fiecare an mai cumpăra câteva animale. Astfel, antreprenoarea a ajuns să dețină 50 de capete de bovine bune de lapte, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

„În părțile noastre nu erau locuri de muncă. Având trei copii, trebuia să-i hrănim, să-i dăm la studii. Nu-mi doream ca soțul sau eu să plecăm peste hotare, așa că am hotărât să muncim aici, la ferma noastră”, își amintește Elena.

În toți acești ani familia a investit banii obținuți din producerea lactatelor în utilaje pentru a le ușura munca la fermă. De mici, copiii familiei au fost implicați în afacere, însă crescând au plecat departe de casă. Doar fiica Violeta, de 29 de ani, a lăsat orașul Chișinău de dragul fermei de la Zăicani.

„Ador animalele, la fel ca mama. Lucram la Chișinău și în zilele libere veneam acasă să-i ajut pe părinți. În ultimul timp am văzut că lor le este mai greu, îmbătrânesc și că trebuie să mă implic mai mult. M-am întors acasă și muncesc la fermă. Și ce dacă am terminat dreptul?”, spune fiica Elenei.

Fermierii își vând produsele lactate la piață, livrează clienților sau aceștia le procură de acasă. Într-o singură zi, vacile familiei Pavlov produc câte 350 de litri de lapte. Antreprenorii refuză să dea laptele la lăptărie din cauza prețului foarte mic pe care-l propun punctele de colectare, așa că aveau nevoie de cameră frigorifică și un tanc de răcire a laptelui pentru a păstra produsele.

Criza energetică de acum doi ani a lovit și această familie de fermieri. Odată cu prețurile mari la energia electrică, facturile lunare erau de două sau chiar de trei ori mai mari. Camera frigorifică, frigiderele, aparatele de muls, care erau foarte vechi consumau multă energie electrică.

Datorită ajutorului Agenției Austriece pentru Dezvoltare, acordat prin proiectul PNUD „Sprijin de urgență pentru producătorii agricoli în contextul crizei socio-economice, climatice și energetice”, antreprenoarea a reușit să achiziționeze panouri solare cu o capacitate de 8 kW, un tanc frigorific pentru păstrarea laptelui și două aparate de muls.

„Acest sprijin înseamnă foarte mult pentru noi. E primul sprijin câștigat vreodată. Ne ajută foarte mult pentru că noi avem multe utilaje conectate la energia electrică. Chiar și mâncarea pentru animale o facem la niște aparate electrice de mărunțire a furajelor. Tancul de răcire era vechi și consuma foarte multă energie electrică. Banii economisiți îi vom investi în extinderea afacerii, ne dorim o cameră mare de producere, unde să ambalăm produsele”, spune Elena Pavlov.

Acum fermierii produc brânză dulce, brânză sărată, smântână și lapte proaspăt. Aceștia își doresc să-și deschidă propriile magazine și să vândă produse gustoase și sănătoase în toată țara.

Franţa a topit milioane de monede euro. Ce era greşit pe ele
Articolul anterior
Într-un oraș din nord-vestul Rusiei, soarele a răsărit pe cer pentru prima oară în ultimele 40 de zile
Articolul următor