Argatu’ vine la Underland Wine & Music Fest, evenimentul cu 10 ore de muzică și distracție

Argatu’, artistul român devenit cunoscut datorită apariției sale în cadrul proiectului Subcarpați, întregește lineup-ul eclectic și fără compromisuri al unicului festival subteran din lume Underland 2019 – Wine Carnival.

separator

Și pentru că această ediție a evenimentului are un protector, pe Dragobete, mesagerul iubirii, cine dacă nu un artist român, care a reușit să șteargă folclorul de praf ca să-l îndrăgească tânăra generație, să urce pe una din cele trei scene ale festivalului?

Artistul pe numele său real și întreg – Andrei Argatu’ – compune singur muzică de mulți ani, iar, în prezent, a reușit, în ciuda contrastului aparent între stiluri, să îmbine într-un mod original muzica electronică și stilul hip-hop cu muzica folclorică românească.

„Nu mi-am dorit nimic altceva decât să îmi fac cunoscută munca. În cele din urmă, am reușit. Pasiunea e răspunsul subliniat aici. Sunetele, fie le samplez din diferite cântece populare, fie înregistrez în studio cu oameni care sunt în domeniul etnologiei (sunete de țambal, caval, fluier etc.),” mărturisește Andrei Argatu’.

Vino pe 23 februarie, să cânți, să dansezi și să te distrezi în celebrele galerii subterane de la Cricova. În line-up-ul festivalului se mai regăsesc artiști din Italia, România, Ucraina, Australia, Spania și Rusia.

Lista completă este disponibilă AICI.

Gazda Underland 2019 – Wine Carnival, Dragobetele va avea grijă ca toți oaspeții săi să nu plece de la eveniment flămânzi, însetați sau fără vreo melodie fredonată pe buze.

În costul biletului de 250 de lei intră:

  • Un pahar de izvar aromat la intrare;
  • Proiecții de filme mute de dragoste în cadrul cinematografului Cricova;
  • Vizită la Muzeul orașului subteran Cricova, cunoscut la nivel mondial pentru colecția sa legendară de vinuri;
  • Show spectaculos susținut de artiștii stradali, interpreți și colective muzicale din mai multe țări;
  • Participare la ateliere de creații muzicale și teatrale;
  • Accesul în toate cartierele tematice și la scenele orașului Underland;
  • Participarea la școlile de vin aflate pe teritoriul galeriilor subterane Cricova, cu degustații și sommelieri.

Copiii până la 12 ani vor avea acces gratuit la festival, iar cei mai mari vor avea acces la eveniment doar însoțiți de părinți și cu biletul de intrare.

Biletele pentru Underland 2019 – Wine Carnival pot fi achiziționate la magazinul de firmă „Cricova” (str. A.Șciusev 96), Combinatul de Vinuri „CRICOVA” S.A., Vinoteca Wine.MD (str. Pușkin 15.), cât și online pe Mticketmd și Afisha.md.

Mai multe detalii pe pagina de Facebook a evenimentului sau pe www.underland.md

Evenimentul este organizat de PRofile Agency și Combinatul de Vinuri „Cricova”.

Emisarul SUA pentru Ucraina: Nicio pace nu va fi impusă liderului de la Kiev!

Generalul în retragere Keith Kellogg, emisarul președintelui american Donald Trump pentru Ucraina și Rusia, a subliniat luni că niciun acord de pace nu va fi impus Kievului, iar eventualele garanții de securitate oferite de Washington pentru o viitoare forță europeană de menținere a păcii urmează să fie discutate ulterior, conform Reuters.

Oficiali americani de rang înalt, inclusiv secretarul de stat Marco Rubio (dar nu și Kellogg), se vor întâlni marți, la Riad, cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov pentru a discuta despre încheierea războiului din Ucraina și relațiile dintre Rusia și SUA.

Kellogg, care a precizat că va merge la Kiev să se întâlnească cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski în această săptămână, a declarat la sediul NATO din Bruxelles că un acord „nu va fi impus unui lider ales al unei națiuni suverane”.

De asemenea, el a menționat că discută cu aliații europeni, care doresc să participe la negocieri, dar a subliniat că nu este practic ca toate părțile să fie prezente la masa discuțiilor.

Oficialii europeni au fost surprinși de recentele acțiuni ale administrației Trump de a atrage Rusia, care a început o invazie la scară largă în Ucraina în urmă cu aproape trei ani, fiind confruntată cu sancțiuni occidentale și izolare diplomatică.

Washingtonul a trimis un chestionar capitalelor europene pentru a întreba ce ar putea face pentru a sprijini securitatea Kievului, aducând astfel o urgență în discuțiile dintre aliații europeni despre cum să reacționeze la schimbarea politicii americane. Liderii din Franța, Marea Britanie, Germania, Danemarca, Polonia, Italia, Spania și Olanda, împreună cu înalți oficiali ai NATO și ai Uniunii Europene, au avut o reuniune de urgență la Paris.

Marea Britanie, Suedia și Germania au declarat că sunt deschise să trimită forțe de menținere a păcii în Ucraina, cu condiția unui mandat clar și acceptabil. Mulți oficiali au subliniat că ar lua în considerare trimiterea de trupe în Ucraina doar dacă SUA ar oferi o garanție de securitate. Întrebat dacă SUA vor oferi o astfel de garanție, Kellogg a răspuns: „Am fost cu președintele Trump, iar politica a fost întotdeauna: Nu iei nicio opțiune de pe masă”.

„Discuțiile despre eventualele garanții de securitate vor avea loc înainte de finalizarea oricăror discuții și acorduri”, a explicat Kellogg. „Răspunsurile la aceste întrebări vor fi stabilite pe măsură ce ne apropiem de finalizarea procesului”, a concluzionat el.

Alocații de 15 mil lei pentru 13 proiecte sectoriale pentru populația din Zona de Securitate

Prin intermediul Programului activităților de reintegrare a țării pentru anul 2024, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr.341/2024, autoritățile publice centrale și locale, au beneficiat de alocații bugetare în valoare de 15 mln. de lei pentru a implementa 31 de proiecte cu impact sectorial major pentru populația din perimetrul Zonei de Securitate, scrie oficial.md.

La fel, Consiliul raional Dubăsari a primit 4,6 mln. de lei pentru a compensa parțial unele cheltuieli suportate de proprietarii de terenuri agricole, amplasate după traseul Rîbniţa-Tiraspol, ca urmare a impunerii de către Tiraspol a plăților ilegale la transportarea recoltei sau a materialului semincer prin posturile neautorizate de control din Zona de Securitate.

Beneficiarii Programului, au avut obligația de a realiza activitățile stabilite, conform destinației și până la finele anului, iar după încheierea anului bugetar, au avut sarcina de a prezenta în adresa Cancelariei de Stat (Biroul politici de reintegrare), rapoarte anuale privind utilizarea mijloacelor alocate.

În rezultatul examinării rapoartelor prezentate de către autoritățile beneficiare s-a constatat că toate proiectele aprobate au fost finalizate, cu valorificarea sumei de 16,73 mln. de lei din totalul de 19,6 mln. de lei alocați în total, iar suma neutilizată de 2,87 mln. de lei a fost virată pe contul bugetului de stat, în corespundere cu prevederile pct.29 de la anexa nr.1 la Hotărârea Guvernului nr.131/2014.

În total, în perioada anilor 2011–2024, prin intermediul Programului dat au fost finanțate 581 de proiecte în valoare de peste 194 mln. de lei.

Câștig pentru Moldova în disputa privind concesionarea Aeroportului

Curtea de Apel Svea din Stockholm a respins cererea depusă de „Komaksavia Airport Invest Ltd” împotriva Republicii Moldova, confirmând astfel hotărârea Tribunalului arbitral al Institutului de Arbitraj al Camerei de Comerț din Stockholm, informează Ministerul Justiției. Potrivit autorităților decizia, pronunțată pe 14 februarie 2025, reconfirmă că investitorul cipriot nu a realizat o investiție protejată conform acordului bilateral între Republica Moldova și Republica Cipru, transmite IPN.

Litigiul a început în 2020, când „Komaksavia” a acționat Republica Moldova în arbitraj, susținând că acesta ar fi intervenit ilegal în gestionarea companiei Avia Invest, fostul concesionar al Aeroportului Internațional Chișinău. Tribunalul arbitral din Stockholm a decis în august 2022 că nu are jurisdicție asupra cazului, iar „Komaksavia” a fost obligată să acopere cheltuielile de judecată ale statului moldovean.

Ministerul Justiției specifică că ulterior, „Komaksavia” a contestat această decizie la Curtea de Apel Svea, însă instanța a constatat că transferul părții sociale de 95% în Avia Invest către „Komaksavia” nu constituia o investiție protejată. Totodată, s-a stabilit că firma nu a demonstrat o contribuție economică reală și nici asumarea unui risc financiar.

Autoritățile precizează că. prin decizia sa, Curtea de Apel Svea nu doar că a menținut hotărârea arbitrală, dar a obligat „Komaksavia” să achite integral cheltuielile de judecată ale Republicii Moldova, în valoare de 105 000 de euro și 10 000 de dolari, plus dobândă.

Reprezentanții ministerului punctează că decizia Curții de Apel Svea reconfirmă poziția Republicii Moldova în dosar și reprezintă un pas important în soluționarea litigiului privind concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău.

7 controale medicale care trebuie făcute anual
Articolul anterior
Mai multe țări renunță la importul de carne de vită din Polonia. Motivul șocant
Articolul următor