Parlamentul Armeniei a ratificat marţi aderarea ţării la Curtea Penală Internaţională (CPI), după o dezbatere rapidă asupra proiectului, care a atras furia Moscovei, aliat tradiţional al Erevanului, dar cu care relaţiile s-au tensionat considerabil, potrivit AFP, transmite Agerpres.
Aleşii s-au exprimat în favoarea ratificării Statutului de la Roma, tratatul fondator al CPI, cu 60 de voturi la 22. Rusia nu vede cu ochi buni acest proiect, CPI emiţând în primăvară un mandat de arestare pe numele lui Vladimir Putin.
Aderarea la CPI ar „crea garanţii suplimentare pentru Armenia” împotriva Azerbaidjanului, a declarat marţi Eghiche Kirakosian, un oficial armean însărcinat cu chestiunile privind justiţia internaţională.
Baku tocmai a obţinut o victorie militară fulgerătoare, punând capăt separatismului armenilor din Nagorno-Karabah. Erevanul, care acuză Rusia că a abandonat-o în faţa unui adversar mult mai bogat şi mai bine înarmat, este acum îngrijorat de securitatea teritoriului Armeniei.
Ratificarea acestui statut garantează că o potenţială invadare a Armeniei „va intra sub jurisdicţia CPI”, ceea ce va avea un „efect de descurajare”, a declarat Eghiche Kirakosian în faţa parlamentarilor armeni.
Armenia a semnat Statutul de la Roma în 1999, dar nu l-a ratificat
Armenia a semnat Statutul de la Roma în 1999, dar nu l-a ratificat, invocând contradicţii cu Constituţia sa, un obstacol care a fost eliminat între timp.
Partidele de opoziţie, care controlează 36 din cele 107 locuri din Parlament, au protestat față de deschiderea dezbaterilor, părăsind sesiunea.
Tsovinar Khachatrian, preşedintele parlamentului, a anunţat iniţial că votul va avea loc miercuri.
Kremlinul a transmis joi că simplul fapt de a lua în considerare aderarea este un act „extrem de ostil”.
„Sperăm că aceste decizii nu vor avea un impact negativ asupra relaţiilor noastre bilaterale”, a spus purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov.
Oficialul armean Eghiche Kirakosian a declarat că a propus Rusiei să semneze „un acord bilateral” pentru a-şi atenua îngrijorările, fără a da detalii.
Relaţiile dintre Armenia şi Rusia trec printr-o zonă turbulentă
Relaţiile dintre Armenia şi Rusia trec printr-o zonă turbulentă. Erevanul, care s-a apropiat de Occident în ultimele luni, s-a simţit trădat în timpul recentei ofensive a Azerbaidjanului în Nagorno-Karabah, ceea ce Kremlinul neagă.
Rusia a desfăşurat o forţă de menţinere a păcii în teritoriu în urmă cu trei ani, după un scurt atac al Azerbaidjanului. Dar trupele sale nu s-au clintit în timpul ultimei ofensive fulgerătoare derulată de Baku.
Marţi, ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, a aplaudat totuşi acţiunea acestui contingent, mulţumind soldaţilor pentru „altruismul şi profesionalismul lor, care au împiedicat apariţia altor victime”.
În total, aproape 600 de oameni au murit în urma ofensivei.
De atunci, enclava a fost aproape în întregime părăsită de locuitorii săi, cu peste 100.000 de refugiaţi, din cei 120.000 de oameni care locuiesc oficial acolo, fugind în Armenia de teama represaliilor din partea Azerbaidjanului.
După sfârşitul Imperiului Rus, această regiune muntoasă populată în principal de armeni, care o consideră un teritoriu ancestral, a devenit parte a Azerbaidjanului.
Ea şi-a proclamat unilateral independenţa în 1991, după căderea Uniunii Sovietice, cu sprijinul Armeniei.
Separatiştii din Nagorno-Karabah, niciodată recunoscuţi de comunitatea internaţională, se opun Baku de peste trei decenii şi s-au confruntat cu Azerbaidjanul în două războaie – între 1988 şi 1994 şi în toamna anului 2020.
Aceste ciocniri au otrăvit relaţiile dintre Armenia şi Azerbaidjan, care au o ură tenace una faţă de cealaltă.
Armenia a acuzat, de asemenea, trupele azere că i-au încălcat frontiera în mai 2021 pentru a prelua controlul asupra unei mici părţi a teritoriului de frontieră.