Armenia a ignorat avertismentele Rusiei și a ratificat aderarea la Curtea Penală Internațională

Parlamentul Armeniei a ratificat marţi aderarea ţării la Curtea Penală Internaţională (CPI), după o dezbatere rapidă asupra proiectului, care a atras furia Moscovei, aliat tradiţional al Erevanului, dar cu care relaţiile s-au tensionat considerabil, potrivit AFP, transmite Agerpres.

Aleşii s-au exprimat în favoarea ratificării Statutului de la Roma, tratatul fondator al CPI, cu 60 de voturi la 22. Rusia nu vede cu ochi buni acest proiect, CPI emiţând în primăvară un mandat de arestare pe numele lui Vladimir Putin.

Aderarea la CPI ar „crea garanţii suplimentare pentru Armenia” împotriva Azerbaidjanului, a declarat marţi Eghiche Kirakosian, un oficial armean însărcinat cu chestiunile privind justiţia internaţională.

Baku tocmai a obţinut o victorie militară fulgerătoare, punând capăt separatismului armenilor din Nagorno-Karabah. Erevanul, care acuză Rusia că a abandonat-o în faţa unui adversar mult mai bogat şi mai bine înarmat, este acum îngrijorat de securitatea teritoriului Armeniei.

Ratificarea acestui statut garantează că o potenţială invadare a Armeniei „va intra sub jurisdicţia CPI”, ceea ce va avea un „efect de descurajare”, a declarat Eghiche Kirakosian în faţa parlamentarilor armeni.

Armenia a semnat Statutul de la Roma în 1999, dar nu l-a ratificat

Armenia a semnat Statutul de la Roma în 1999, dar nu l-a ratificat, invocând contradicţii cu Constituţia sa, un obstacol care a fost eliminat între timp.

Partidele de opoziţie, care controlează 36 din cele 107 locuri din Parlament, au protestat față de deschiderea dezbaterilor, părăsind sesiunea.

Tsovinar Khachatrian, preşedintele parlamentului, a anunţat iniţial că votul va avea loc miercuri.

Kremlinul a transmis joi că simplul fapt de a lua în considerare aderarea este un act „extrem de ostil”.

„Sperăm că aceste decizii nu vor avea un impact negativ asupra relaţiilor noastre bilaterale”, a spus purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov.

Oficialul armean Eghiche Kirakosian a declarat că a propus Rusiei să semneze „un acord bilateral” pentru a-şi atenua îngrijorările, fără a da detalii.

Relaţiile dintre Armenia şi Rusia trec printr-o zonă turbulentă

Relaţiile dintre Armenia şi Rusia trec printr-o zonă turbulentă. Erevanul, care s-a apropiat de Occident în ultimele luni, s-a simţit trădat în timpul recentei ofensive a Azerbaidjanului în Nagorno-Karabah, ceea ce Kremlinul neagă.

Rusia a desfăşurat o forţă de menţinere a păcii în teritoriu în urmă cu trei ani, după un scurt atac al Azerbaidjanului. Dar trupele sale nu s-au clintit în timpul ultimei ofensive fulgerătoare derulată de Baku.

Marţi, ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, a aplaudat totuşi acţiunea acestui contingent, mulţumind soldaţilor pentru „altruismul şi profesionalismul lor, care au împiedicat apariţia altor victime”.

În total, aproape 600 de oameni au murit în urma ofensivei.

De atunci, enclava a fost aproape în întregime părăsită de locuitorii săi, cu peste 100.000 de refugiaţi, din cei 120.000 de oameni care locuiesc oficial acolo, fugind în Armenia de teama represaliilor din partea Azerbaidjanului.

După sfârşitul Imperiului Rus, această regiune muntoasă populată în principal de armeni, care o consideră un teritoriu ancestral, a devenit parte a Azerbaidjanului.

Ea şi-a proclamat unilateral independenţa în 1991, după căderea Uniunii Sovietice, cu sprijinul Armeniei.

Separatiştii din Nagorno-Karabah, niciodată recunoscuţi de comunitatea internaţională, se opun Baku de peste trei decenii şi s-au confruntat cu Azerbaidjanul în două războaie – între 1988 şi 1994 şi în toamna anului 2020.

Aceste ciocniri au otrăvit relaţiile dintre Armenia şi Azerbaidjan, care au o ură tenace una faţă de cealaltă.

Armenia a acuzat, de asemenea, trupele azere că i-au încălcat frontiera în mai 2021 pentru a prelua controlul asupra unei mici părţi a teritoriului de frontieră.

Resurse educaționale și produse de igienă menstruală pentru 81 de școli profesionale, colegii și centre de excelență

Cele 81 de școli profesionale, colegii și centre de excelență din Republica Moldova au fost echipate cu seturi de resurse educaționale și produse de igienă menstruală în cadrul unui eveniment public de donare organizat de UNFPA Moldova, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Fiecare instituție a intrat în posesia unei boxe EduLife cu materiale educaționale interactive pentru lecțiile de dezvoltare a deprinderilor de viață și dispensere cu absorbante care vor fi instalate în blocurile sanitare din școli, cu acces gratuit pentru fete.

Investiția totală se ridică la cca 1,5 mln lei și este parte a programului „Conectăm tinerii cu piața muncii prin dezvoltarea deprinderilor de viață”, realizat de UNFPA Moldova în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova și finanțat de către Agenția Austriacă pentru Dezvoltare din fondurile programului Cooperării Austriece pentru Dezvoltare.

„Pregătind tinerii pentru viață le dezvoltăm abilități esențiale și îi susținem să devină cetățeni activi. Sunt convinsă că profesorii vor valorifica la maxim resursele incluse în boxele EduLIFE și vor contribui semnificativ la promovarea unui stil de viață sănătos în rândul tinerilor”, a subliniat Galina Rusu, Secretară de stat, Ministerul Educației și Cercetării.

UE propune un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei

În cadrul celui de-al 15-lea pachet de sancțiuni aplicate împotriva Rusiei, Uniunea Europeană își propune să impună sancțiuni împotriva a 45 de petroliere rusești, 50 de persoane fizice și 30 de companii, transmite Agenția Bloomberg, citând documente în posesia cărora agenția a intrat. Potrivit documentelor, în cadrul celui de-al 15-lea pachet de sancțiuni Comisia Europeană propune adăugarea pe listă a peste 50 de persoane fizice și aproape a 30 de persoane juridice, înghețându-le averile și introducând o interdicție de călătorie, scrie moldova1.md.

În plus, noul pachet include o interdicție asupra accesului a peste 45 de petroliere rusești în porturile europene și la serviciile europene. Sancțiunile vor afecta, de asemenea, companiile rusești implicate în transportul petrolului, precum și numeroși militari și directori de companii.

Printre altele, UE propune și introducerea de restricții comerciale împotriva a aproximativ unor organizații care ar ajuta Moscova să obțină tehnologiile necesare pentru a fabrica arme.

Potrivit documentelor, această listă include firme din Rusia, Serbia, Iran, India, Thailanda, Emiratele Arabe Unite, precum și din China și Hong Kong.

De la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia la 24 februarie 2022, UE a impus sancțiuni masive și fără precedent împotriva Rusiei.

Aceste sancțiuni se adaugă măsurilor impuse deja Rusiei încă din 2014 ca urmare a anexării Crimeei și a nepunerii în aplicare a acordurilor de la Minsk.

Sancțiunile includ măsuri restrictive specifice (sancțiuni individuale), sancțiuni economice, măsuri diplomatice și măsuri privind vizele.

Sancțiunile economice sunt menite să aibă consecințe grave asupra Rusiei în urma acțiunilor sale și să contracareze în mod eficace capacitatea acesteia de a-și continua agresiunea.

Sancțiunile individuale vizează diferite persoane care fie sunt responsabile de sprijinirea, finanțarea sau punerea în aplicare a unor acțiuni care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei, fie beneficiază de pe urma acestor acțiuni.

De asemenea, UE a adoptat sancțiuni împotriva Belarusului, Iranului și Coreei de Nord ca răspuns la sprijinul acordat de aceste state Rusiei în contextul agresiunii militare împotriva Ucrainei.

În plus, UE a impus sancțiuni împotriva unor persoane și entități având în vedere deteriorarea continuă a situației drepturilor omului în Rusia și, în special, în legătură cu moartea lui Alexei Navalnîi.

Potrivit Comisiei Europene, începând din februarie 2022, UE a interzis un total de peste 43,9 miliarde euro, reprezentând valoarea unor mărfuri care ar fi fost exportate în Rusia și un total de peste 91,2 miliarde euro, reprezentând valoarea unor mărfuri care ar fi fost importate din Rusia. Aceasta înseamnă că, în comparație cu volumul exporturilor și importurilor din 2021, în prezent sunt supuse embargoului 54 % din exporturi și 58 % din importuri.

Mecanismul de confiscare a bunurilor infracționale va fi perfecționat

Guvernul a aprobat proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative, prin care va fi îmbunătățit mecanismul de confiscare a bunurilor provenite din infracțiuni. Această inițiativă legislativă va consolida cadrul legal în domeniul urmăririi, identificării, confiscării și gestionării bunurilor infracționale, precum și responsabilitățile instituțiilor competente, așa cum stabilește Directiva (UE) 2024/1260 privind recuperarea și confiscarea activelor, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Astfel, în premieră, va fi permisă confiscarea unor bunuri echivalente sau a valorii acestora în cazul în care bunurile vizate nu pot fi confiscate, inclusiv a beneficiilor obținute, chiar dacă persoana implicată nu mai poate fi trasă la răspundere penală. Totodată, în cazul infracțiunilor economice, de mediu, de terorism și abuz sexual asupra copiilor, vor fi analizate bunurile dobândite cu cinci ani înainte sau după săvârșirea faptei, deduse judecării pentru a fi supuse confiscării. Prevederea se va aplica inclusiv în situațiile în care persoana nu poate fi trasă la răspundere penală din cauza decesului, liberării de răspundere sau de pedeapsă penală. Un aspect important este și faptul că va fi permisă confiscarea bunurilor transferate către terți, dacă terțul cunoștea că scopul transferului era de a evita măsurile de confiscare, inclusiv atunci când persoana urmărită penal păstrează controlul asupra acestora.

În faza de urmărire penală, în situația în care bunurile imobile sechestrate pot fi abandonate intenționat de către persoana care le posedă, instanța, la solicitarea procurorului, le va transmite Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI) pentru administrare. Totuși, când urmărirea penală se încetează, dar sunt bunuri ce urmează a fi confiscate, procurorul va solicita instanței acest lucru. 

În etapa de judecare a cauzei, printre elementele noi este și faptul că procurorul poate solicita ARBI investigații suplimentare pentru identificarea bunurilor infracționale, atât înainte de transmiterea cauzei în instanța, cât și pe parcursul procesului în instanță. Judecătorul este cel care va dispune confiscarea bunurilor nu doar în caz de condamnare, dar și pentru  încetare a procesului penal, dacă se aplică confiscare specială, extinsă sau de la terți.

În etapa executorie, procurorul va fi cel care va coordona procesul de executare, iar Serviciul Fiscal de Stat va executa hotărârile penale, asistat de ARBI și executorii judecătorești. ARBI va fi instituția care va ține evidența bunurilor sechestrate și confiscate, dar și va gestiona repatrierea bunurilor din afara țării, precum și aplicarea hotărârilor străine de confiscare.

Această măsură legislativă reprezintă un pas important în cadrul Planului de măsuri pentru deoligarhizare și în implementarea Programului Național de Recuperare a Bunurilor Infracționale 2023–2027, asigurând o mai mare eficiență în combaterea criminalității și în protejarea intereselor statului.

Moldindconbank și Mastercard au lansat plățile contactless în troleibuzele din Bălți
Articolul anterior
Președinta Maia Sandu, primită la Lisabona de președintele portughez Rebelo de Sousa
Articolul următor