Atac armat într-un mall din Danemarca. Poliția anunță că sunt „mai mulți morți și răniți”

Caz șocat în Suceava. Trei copii au ajuns la spital în comă alcoolică, după ce ar fi furat o sticlă cu țuică și au băut până li s-a făcut rău, scrie digi24.ro.

Cei trei copii sunt din județul Harghita și au mers împreună cu familiile lor la rude în Suceava, la Gura Humorului. Minorii au fost la un pas de moarte după ce au decis să se distreze departe de ochii părinților și au băut împreună o sticlă de 2 litri plină cu rachiu. Cei trei copii au fost duși la camera de gardă a Spitalului din Gura Humorului, iar apoi au fost transferați la Spitalul Județean din Suceava. Aceștia prezentau stări de somnolență și vărsturi. Li s-au făcut perfuzii și și-au revenit, iar acum sunt ținuți sub supraveghere medicală până când starea lor de sănătate se va ameliora.

Peisajul din tabloul „Gioconda” de Leonardo da Vinci a stârnit dezbateri nesfârşite, unii istorici de artă sugerând că priveliştea a fost imaginară şi idealizată, iar alţii susţinând că există diverse legături cu anumite locuri din Italia, scrie stirileprotv.ro.

Acum, un geolog şi istoric de artă renascentistă crede că a rezolvat în sfârşit misterul uneia dintre cele mai faimoase picturi din lume. Ann Pizzorusso şi-a combinat cele două domenii de expertiză pentru a sugera că Leonardo a pictat mai multe caracteristici recognoscibile ale oraşului Lecco, situat pe malul lacului Como, în regiunea Lombardia din nordul Italiei.

Pizzorusso a comparat podul lui Leonardo, lanţul muntos şi lacul din „Mona Lisa” cu podul Azzone Visconti din Lecco, din secolul al XIV-lea, cu Alpii de sud-vest care domină zona şi cu Lacul Garlate, despre care se ştie că a fost vizitat de Leonardo în urmă cu 500 de ani.

„Asemănările sunt de netăgăduit”, a spus ea. „Sunt atât de încântată de acest lucru. Chiar simt că este un home run”.

Teoriile anterioare au inclus o afirmaţie din 2011 potrivit căreia un pod şi un drum din Mona Lisa aparţin oraşului Bobbio, un orăşel din nordul Italiei, şi o descoperire din 2023 potrivit căreia Leonardo ar fi pictat un pod în provincia Arezzo.

Dar concentrarea asupra podului, a spus ea, nu a fost suficientă. „Podul arcuit era omniprezent în toată Italia şi Europa şi multe dintre ele arătau foarte asemănător. Este imposibil să identifici un loc exact doar pornind de la un pod. Toţi vorbesc despre pod şi nimeni nu vorbeşte despre geologie.

„Geologii nu se uită la picturi, iar istoricii de artă nu se uită la geologie”, a adăugat ea. „Istoricii de artă au spus că Leonardo şi-a folosit întotdeauna imaginaţia, dar puteţi da acest tablou oricărui geolog din lume şi va spune ceea ce spun eu despre Lecco. Chiar şi un non-geolog poate vedea acum asemănările”.

Ea a remarcat că rocile din Lecco sunt calcaroase şi că Leonardo şi-a reprezentat rocile într-o culoare alb-cenuşie – „ceea ce este perfect, pentru că acesta este tipul de rocă de acolo”. Ea a adăugat că, spre deosebire de Lecco, nici Bobbio şi nici Arezzo nu au un lac: „Aşa că avem dovezi cu adevărat perfecte la Lecco”.

Cercetările sale anterioare despre Leonardo au implicat studierea ambelor versiuni ale Fecioarei de pe stânci – cea din Luvru de la Paris şi replica din Galeria Naţională din Londra. Până în 2010, Galeria Naţională a crezut că cea pe care o deţinea era în principal opera unor asistenţi, dar, după ce a restaurat-o, a declarat că este posibil ca Leonardo să fi pictat el însuşi întregul tablou.

Analiza lui Pizzorusso a vegetaţiei şi geologiei din peisajul din jurul figurilor centrale a relansat dezbaterea. Ea a concluzionat: „Botanica din versiunea de la Luvru este perfectă, prezentând plante care ar fi prosperat într-o grotă umedă şi întunecată. Însă plantele din versiunea londoneză sunt inexacte. Unele nu există în natură”.

Ea a remarcat că Leonardo le-a insuflat întotdeauna elevilor săi importanţa reprezentării exacte a naturii. Pentru ultimele sale cercetări despre „Mona Lisa”, a vizitat Lecco, mergând pe urmele lui Leonardo: „Ştim din caietele sale că a petrecut mult timp explorând zona Lecco şi teritoriul aflat mai la nord”.

Michael Daley, director al organizaţiei ArtWatch UK, a declarat despre concluziile lui Pizzorusso: „Pentru că are cunoştinţe ştiinţifice de bună credinţă, atunci când observă lucruri la Leonardo – cel mai ştiinţific artist din toate timpurile – acestea sunt importante.

„Istoricii de artă speculează cu toţii cu privire la locul în care a fost pictată „Mona Lisa”. Oricine vede un pod crede că a fost acolo. Dar Pizzorusso a fixat în mod convingător locaţia cu dovezi ale prezenţei lui Leonardo în zonă, geologia acesteia şi, desigur, un pod”.

Jacques Franck, un fost consultant al Luvru pentru Leonardo, a declarat: „Nu mă îndoiesc nicio secundă că Pizzorusso are dreptate în teoria sa, având în vedere cunoaşterea perfectă a geologiei ţării italiene – şi mai precis a locurilor în care Leonardo a călătorit în timpul vieţii sale, care ar putea corespunde peisajului muntos din Gioconda”.

În acest weekend, Pizzorusso şi-a prezentat dovezile la o conferinţă de geologie din Lecco. „Sunt euforică în legătură cu aceste descoperiri şi există o posibilitate aproape certă ca Leonardo să fi pictat exact din locul în care se desfăşoară conferinţa noastră”, a spus ea.

Reieșind din multitudinea de informații diseminate în spațiul public, în legătură cu prelucrarea datelor cu caracter personal în contextul efectuării Recensământului Populației și Locuințelor din Republica Moldova în anul 2024, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal (CNPDCP) vine cu următoarele precizări:

Scopul Legii nr. 133/2011 privind protecția datelor cu caracter personal, este de a asigura protecţia drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal, în acest sens stabilind cerințe-cadru pentru a asigura conformitatea prelucrării datelor cu caracter personal în diverse sectoare, cum ar fi: medical, financiar-bancar, polițienesc, educațional,  telecomunicații etc. 

Respectiv, legea în cauză conține prevederi generale iar, prin acte normative sectoriale, pot fi prevăzute norme sprecifice în ceea ce privește scopul prelucrării datelor cu caracter personal, categoriile de date care fac obiectul prelucrării, persoanele vizate, condițiile în care are loc prelucrarea, măsurile de asigurare a confidențialității și securității datelor cu caracter personal, entitățile cărora le pot fi divulgate datele cu caracter personal etc.

Raționamentele expuse supra sunt valabile și în raport cu actele normative care reglementează organizarea și efectuarea Recensământului populației și a locuințelor din Republica Moldova în anul 2024. 

Urmează a menționa că, prin prisma competențelor atribuite, CNPDCP a participat activ în procesul de avizare a actelor normative care reglementează prelucrarea datelor cu caracter personal aferentă statisticii oficiale, înaintând comentarii și propuneri de rigoare pentru îmbunătățirea conținutului acestora, în vederea corespunderii cu cerințele statuate de legislația din domeniul protecției datelor cu caracter personal.

Având în vedere aspectele abordate în spațiul public vizând prelucrarea datelor cu caracter personal în procesul desfășurării Recensământului populației și a locuințelor în anul 2024, se va sublinia că, prelucrarea datelor cu caracter personal este considerată legală, atunci când este efectuată pe baza temeiurilor legale prevăzute la art. 5 din Legea privind protecția datelor cu caracter personal. În acest sens, alin. (5) al articolului prenotat, prevede situații când consimțământul subiectului de date nu este cerut la prelucrarea datelor cu caracter personal, spre exemplu, corespunzător speței, pentru:  îndeplinirea unei obligaţii care îi revine operatorului conform legii sau pentru executarea sarcinilor de interes public sau care rezultă din exercitarea prerogativelor de autoritate publică cu care este învestit operatorul sau terţul căruia îi sunt dezvăluite datele cu caracter personal.

Astfel, în scopul oferirii informațiilor de interes public despre populația rezidentă  și locuințe pentru elaborarea, monitorizarea și evaluarea politicilor, pentru argumentarea deciziilor de dezvoltare umană, pentru cercetarea științifică și dezvoltarea mediului de afaceri, legiuitorul a adoptat Legea nr. 231/2022 privind recensământul populației și locuințelor, ulterior fiind aprobat cadrul normativ secundar aferent, acte care implică/generează prelucrarea datelor cu caracter personal în scopul efectuării recensământului. 

Respectiv, prelucrarea datelor cu caracter personal în cadrul acestui exercițiu este efectuată având la bază actele normative care reglementează organizarea și efectuarea Recensământului populației și a locuințelor din Republica Moldova în anul 2024, or, Legea privind protecția datelor cu caracter personal nu vine cu reglementări/condiții specifice în acest sens. 

Astfel, prezintă relevanță dispozițiile art. 7 din Legea privind recensământul populației și locuințelor, care prevăd obligativitatea participării la recensământ. De exemplu: la alin. (1) al acestui articol este prevăzut că participarea la recensământ a persoanelor care îndeplinesc condițiile de la art. 3 alin. (1) pct. 1) lit. a)–c) este obligatorie. În continuare, alin. (5) statuează că în cazul în care unul sau mai mulți membri ai gospodăriei casnice lipsesc, recenzorul completează chestionarele de recensământ în baza informațiilor furnizate de ceilalți membri care au capacitate deplină de exercițiu, dacă aceștia cunosc răspunsurile la întrebările din chestionare. Informația necesară despre copiii minori este furnizată de către reprezentanții legali. Art. 23 din același act normativ prevede că încălcarea prevederilor legii atrage, după caz, răspunderea disciplinară, civilă, contravențională și/sau penală.

În aceiași ordine de idei se va menționa că, în calitatea sa de operator de date, Biroul Național de Statistică este abilitat prin lege de a colecta, prelucra și stoca date cu caracter personal, cu asigurarea confidențialității și securității adecvate a datelor individuale, inclusiv a protecției împotriva prelucrării neautorizate sau ilegale și împotriva pierderii, distrugerii sau a deteriorării accidentale, prin măsurile tehnice, organizatorice și administrative implementate, conform Politicii de protecție a datelor cu caracter personal și altor acte normative conexe domeniului sesizat.

Suplimentar se va menționa că, în corespundere cu art. 14 alin. (4) din Legea privind recensământul populației și locuințelor, se interzice BNS de a transmite altor persoane fizice sau juridice datele cu caracter personal colectate în scopul efectuării recensământului.

În altă ordine de idei, urmează a reliefa faptul că, prin Legea nr. 175/2021, a fost exclusă atribuția CNPDCP de a autoriza prelucrările de date cu caracter personal, precum și obligația operatorilor de date de a notifica CNPDCP operațiunile de prelucrare a datelor cu caracter personal, concomitent fiind abrogat art. 28 din Legea nr. 133/2011, fapt ce a determinat lichidarea Registrului de evidență al operatorilor de date cu caracter personal. În aceste condiții, atragem atenția, că Biroul Național de Statistică, inclusiv recenzorii antrenați în colectarea datelor de recensământ în teritoriu nu trebuie să dețină și, respectiv, să prezinte respondenților careva autorizații eliberate de CNPDCP pentru a prelucra date cu caracter personal.

În contextul subiectului abordat supra, se va menționa că, până în prezent, CNPDCP nu a recepționat plângeri din partea subiecților de date în legătură cu eventuala prelucrarea neconformă a datelor lor cu caracter personal efectuate în cadrul Recensământului populației și a locuințelor din Republica Moldova în anul 2024, inclusiv în ceea ce vizează pretinse transmiteri către persoane neautorizate a datelor cu caracter personal.

În final, CNPDCP recomandă populației să se informeze din surse oficiale, iar atunci când apar anumite neclarități cu privire la regimul juridic al protecției datelor cu caracter personal sau al statisticii oficiale, să se adreseze către autoritățile competente.