Poliţiştii de frontieră documentează doi cetățeni români care au trecut fraudulos frontiera de stat şi au încercat să pescuiască ilegal în râul Prut. Cazul a fost înregistrat în zona de competență a Sectorului Poliţiei de Frontieră Costești,informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.
Astfel, aflată într-o misiune de serviciu, cu ajutorul dronei, patrula Poliției de Frontieră a observat două persoane în timp ce traversau grăbit barajul de pe lacul Costești, înaintând spre malul moldovenesc al Prutului.
Imediat, grupa de intervenție s-a deplasat la faţa locului unde a depistat cele două persoane cu ustensile de pescuit asupra lor. În urma verificărilor s-a stabilit că sunt cetăţeni români cu vârste de 14 şi 20 de ani.
Aceștia și-au recunoscut ilegalitatea comisă, precizând că au intrat clandestin în R. Moldova cu intenția de a pescui.
În cauză au fost inițiate cercetări penale sub aspectul săvârşirii infracţiunii de trecere ilegală a frontierei de stat.
Conform Acordului de readmisie încheiat între Republica Moldova şi România, cei doi tineri au fost predaţi autorităţii de frontieră a statului vecin.
Două destinații turistice noi la Butuceni!
Ministrul Culturii, Sergiu Prodan a participat la inaugurarea a două noi destinații turistice la Butuceni, cu ocazia Zilei Mondiale a Turismului, informează unica.md.
La Butuceni, în inima Rezervației Cultural-Naturale ,,Orheiul Vechi”, a avut loc deschiderea oficială a două noi destinații turistice – Muzeul de etnografie „Casa țărănească” și Muzeul „Casa meșteșugarilor”. Noile muzee vor îmbogăți patrimoniul cultural și istoric al Orheiului Vechi, făcând acest loc mai atractiv pentru turiștii din țară și de peste hotare.
„Astăzi, o dată în plus, ne-am convins de puterea turismului local de a schimba la față satele noastre, dar și viața oamenilor din spațiul rurale. Trebuie să continuăm cu determinare acest drum. Împreună, contribuim la creșterea durabilă a Moldovei – o țară mică cu inimă mare, cunoscută pentru ospitalitatea și autenticitatea sa. Împreună valorificăm turismul și construim punți pentru pace și dezvoltare”, scrie ministrul Prodan.
Rata de încălzire a oceanelor s-a dublat în ultimii 20 de ani
Rata de încălzire a oceanelor aproape s-a dublat începând din 2005 şi mai mult de o cincime din suprafaţa oceanelor lumii a fost afectată de un val de căldură severă în 2023, potrivit unui raport al observatorului european Copernicus publicat luni, informează AFP, citată de digi24.ro.
„Încălzirea oceanelor poate fi privită ca o santinelă a încălzirii globale. Aceasta a crescut constant începând din anii 1960. Iar din 2005, rata încălzirii oceanelor s-a dublat”, a subliniat oceanograful Karina Von Schuckmann în cadrul unei videoconferinţe dedicate prezentării celui de-al optulea raport Copernicus privind starea oceanelor. Oceanele de pe Terra s-au încălzit cu 1,05 waţi pe m2 începând din 2005, comparativ cu 0,58 waţi pe m2 în deceniile anterioare, conform raportului publicat luni. Noul raport consolidează rapoartele întocmite în trecut de Grupul interguvernamental de experţi în evoluţia climei (GIEC). În 2019, aceşti experţi în climă mandataţi de ONU au considerat că este „probabil” ca rata de încălzire a oceanelor „să se fi mai mult decât dublat începând din 1993”. Această încălzire se datorează faptului că, din 1970, oceanele au absorbit „mai mult de 90% din excesul de căldură al sistemului climatic”, cauzat de emisiile masive de gaze cu efect de seră ale omenirii, conform GIEC. Oceanele, care acoperă 70% din suprafaţa Pământului, sunt un regulator major al climei terestre. Apele mai calde duc la uragane şi furtuni mai violente, cu întreaga lor serie de distrugeri şi inundaţii aferente. Această încălzire este însoţită şi de o creştere a valurilor de căldură marine. În 2023, 22% din oceanele lumii s-au confruntat cu cel puţin un val de căldură severă sau extremă.
Impact asupra pescuitului
Devenite mai extinse, valurile de căldură marine au totodată tendinţa de a deveni mai îndelungate, cu o durată medie anuală care s-a dublat de la 20 la 40 de zile începând din 2008. În nord-estul Mării Barents, „fundul (mării) pare să fi intrat într-o stare de caniculă marină permanentă”, potrivit unui studiu citat de Karina Von Schuckmann. Iar în august 2022, o temperatură record de 29,2 grade Celsius a fost măsurată în apele costiere ale Insulelor Baleare, „cea mai ridicată temperatură regională a apelor de suprafaţă din ultimii 40 de ani”, precizează raportul de luni. În acelaşi an, un val de căldură marină în Marea Mediterană a pătruns până la aproximativ 1.500 de metri sub suprafaţă, ilustrând modul în care căldura se poate răspândi într-un strat întreg de apă. Episoadele de caniculă marină pot duce la migrarea şi moartea în masă a speciilor, la degradarea ecosistemelor şi, de asemenea, la reducerea capacităţii straturilor oceanice de a se amesteca între fundul marin şi suprafaţă, împiedicând distribuţia nutrienţilor. De asemenea, ele pot „avea implicaţii asupra productivităţii peştilor”, afectând pescuitul, a subliniat Karina Von Schuckmann. Raportul menţionează, de asemenea, că aciditatea oceanelor, care absorb un sfert din totalul de CO2 emis de activităţile umane, a crescut cu 30% începând din 1985. Peste un anumit prag, aciditatea apei de mare devine corozivă pentru scheletul şi cochilia coralilor, midiilor, stridiilor, etc. Acest prag, considerat a fi o „limită planetară”, este posibil să fie depăşit „în viitorul apropiat”, potrivit unui raport publicat săptămâna trecută de Institutul Potsdam pentru cercetarea impactului climatic (PIK).
1 octombrie – Zilei internaționale a persoanelor vârstnice: în Moldova, ponderea persoanelor în vârstă este în continuă creştere
Cu ocazia Zilei internaționale a persoanelor vârstnice, care este marcată anual la 1 octombrie, Biroul Naţional de Statistică prezintă informaţia privind situaţia vârstnicilor, conform datelor disponibile pentru anul 2023, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.
Situația demografică
Populația vârstnică crește atât în termeni absoluți, cât și relativi
În Republica Moldova, la începutul anului 2024 locuiau 610,7 mii persoane2 în vârstă de 60 ani şi peste, ceea ce constituie 25,2% din totalul populației cu reședință obișnuită. Din numărul total al vârstnicilor, 367,7 mii persoane erau femei (sau 60,2%), fiecare a treia persoană avea vârsta cuprinsă între 60-64 ani (31,0%), iar 59,8 mii persoane (sau 9,8%) constituiau persoanele care au depășit vârsta de 80 ani.
Ponderea persoanelor în vârstă de peste 60 ani este în continuă creştere. În ultimii cinci ani se constată creșterea ponderii vârstnicilor din grupa de vârstă 70-74 de ani în total vârstnici – cu 6,0 puncte procentuale (de la 16,3%, la începutul anului 2020, până la 22,3% la începutul anului 2024), ponderea celorlalte grupe diminuându-se ușor.
La începutul anului 2024, coeficientul de îmbătrânire a populaţiei3 a constituit 25,2%, ceea ce corespunde unui nivel înalt de îmbătrânire demografică. Comparativ cu începutul anului 2020 acesta a înregistrat o majorare cu 3,5 puncte procentuale (p.p.).
Diferenţe se constată şi în repartizarea pe sexe, coeficientul îmbătrânirii populației feminine, la începutul anului 2024, fiind cu 6,9 p.p. mai înalt față de cel al bărbaților și a constituit 28,4%, comparativ cu 21,5% în cazul bărbaților.
Raportul pe sexe la vârstnici nu diferă semnificativ în dinamică
La 1 ianuarie 2024, raportul dintre bărbați și femei în vârstă de 60 ani și peste a fost de 66,1 bărbați la 100 femei. Cele mai vizibile schimbări în raportul pe sexe sunt în grupa de vârstă 85 ani și peste, fiind în scădere de la 43 la 39 bărbați la 100 femei, comparativ cu anul 2020.
Femeile vârstnice au durata medie a vieții mai mare decât bărbații
Durata medie a vieții populației în vârstă de 60 ani, în perioada 2019-2023, a crescut cu 0,4 ani în cazul bărbaților și cu 0,9 ani în cel al femeilor. În rezultat, s-a înregistrat o creștere a decalajului dintre durata medie a vieții la vârsta de 60 ani a bărbaților și a femeilor, de la 4,2 ani (în a.2019) la 4,7 ani (în a.2023) în favoarea femeilor. O femeie în vârstă de 60 ani va mai trăi estimativ încă 20,4 ani, în timp ce durata medie a vieții unui bărbat la 60 ani este de 15,7 ani potrivit datelor anului 2023.
Principalele cauze ale mortalității vârstnicilor au fost bolile aparatului circulator (65,5%) din totalul decedaților din această grupă de vârstă, tumorile (17,0%) și bolile aparatului digestiv (6,3%). Supramortalitatea masculină, caracterizată prin valori superioare ale mortalității bărbaților vârstnici comparativ cu mortalitatea femeilor vârstnice, a fost înregistrată în toate clasele principale ale cauzelor de deces.
