Au lăsat 5 persoane fără apartamente. Doi soți, care se prezentau drept asistenți sociali condamnați la 20 și 17 ani închisoare

09/02/2022

News

Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) a demonstrat la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, vinovăția a doi membri ai unui grup infracțional în implementarea schemelor de deposedare de apartamente a cinci persoane vulnerabile din Chișinău.

Cei doi sunt un bărbat și o femeie domiciliați în Chișinău, ambii cu studii superioare, căsătoriți, cu vârsta de 56 de ani. Femeia este medic de meserie, iar bărbatul pretindea în comunicarea cu victimele că ar fi asistent social.

Faptele au avut loc în anii 2006-2012, atunci când cei doi au identificat cinci persoane cu deficiențe psihologice sau dependențe de alcool și mod de viață retras. Inculpații foloseau diferite motive inventate pentru ca să-i convingă să le perfecteze procuri de reprezentare – îngrijirea sau administrarea apartamentului, restabilirea actelor de proprietate – după care intrau în posesia apartamentelor, în mod fraudulos, unul din acestea fiind evaluat cadastral la aproape jumătate de milion de lei în acea perioadă. Într-unul din cazuri, inculpatul a obținut prin testament dreptul de proprietate asupra apartamentului uneia din victime născute în 1938, care după șapte zile a decedat, iar inculpatul ar fi putut intra în posesia apartamentului dacă nu interveneau alți factori, independenți de voința dânsului.

Dosarul a fost trimis în judecată în 2014, însă din motivul schimbărilor repetate a completelor de judecată, examinarea era reluată. Astfel, bărbatul care pretindea că ar fi asistent social a fost condamnat la 20 ani închisoare, iar femeia – la 17 ani închisoare, cu interdicția în privința ambilor de a exercita activități legate de administrarea și gestionarea banilor și bunurilor materiale timp de cinci ani. Potrivit sentinței, cei doi sunt acum anunțați în căutare, după ce s-au aflat în stare de arest în perioada anilor 2013-2014.

În ceea ce privește alți doi membri ai grupului infracțional, aceștia au fost achitați de instanța de judecată, iar procurorii PCCOCS urmează să conteste decizia. Sentința este cu drept de atac la Curtea de Apel Chișinău, iar până la o decizie finală, cei doi condamnați se prevalează de prezumția nevinovăției. Cu referire la recuperarea prejudiciilor suferite de către victime în urma acestor infracțiuni, urmează ca acestea să fie examinate ca acțiune civilă în instanța de judecată. Deocamdată, a fost dispusă achitarea pagubei de aproape 250.000 lei succesorilor uneia din părțile vătămate, inclusiv prejudicii morale; precum și prejudicii morale față de alt succesor al altei părți vătămate. De asemenea, au fost aplicate sechestre pe proprietățile inculpaților.

Soldații ruși refuză să mai meargă pe front: măsura disperată a lui Putin

Kremlinul încearcă să creeze iluzia că rușii care luptă în Ucraina se vor bucura de perspective de carieră importante, inclusiv posibilitatea de a avea viitoare roluri guvernamentale, în timp ce Moscova se confruntă cu un deficit de militari dornici să semneze contracte cu Ministerul Apărării și încearcă să înăbușe criticile din partea veteranilor de război din Ucraina, relatează Tje Moscow Times, citată de hotnews.ro.

Presa rusă a scris luni că mai mulți veterani ai luptelor din Ucraina fac internshipuri în administrația prezidențială, ca parte a programului de formare profesională „Vremea Eroilor” al Kremlinului. Kremlinul a confirmat ulterior informațiile.

De când președintele Vladimir Putin a proclamat în februarie că veteranii de război din Ucraina vor deveni „noua elită” a societății, Kremlinul a lucrat pentru a consolida această imagine prin propagandă televizată și prin programe precum „Vremea Eroilor”.

Procedând astfel, autoritățile încearcă astfel să creeze o imagine cât mai atractivă a serviciului militar pentru potențialii recruți, a declarat pentru The Moscow Times analistul politic independent Abbas Galliamov.

Cealaltă sarcină importantă a Kremlinului este să le ofere sutelor de mii de veterani de război ai Rusiei impresia că sacrificiile lor au fost pentru un motiv – și că ei sau camarazii lor au șansa, deși în mod înșelător, să se alăture elitei ruse.

Cotidianul Vedomosti, citând surse de la Kremlin, a raportat că „mai mulți” veterani de război din Ucraina urmează acum stagii în puternicul departament al politicii interne din cadrul administrației prezidențiale.

Doar doi dintre ei, maiorul Denis Didenko și ofițerul Anton Șorohov, au fost identificați după nume. Deși se știe public puțin despre acești bărbați, Didenko a putut să se adreseze lui Putin la un eveniment din iunie 2024 care, potrivit The Moscow Times, a fost complet regizat.

În total, 83 de persoane au fost înscrise în programul „Vremea Eroilor” în 2024. Numărul exact al acestor tineri care au luat parte la invazia pe scară largă a Ucrainei – și care au fost plasați în stagii în administrația prezidențială – rămâne necunoscut.

Unul dintre participanții la program, care nu a obținut un internship în administrația prezidențială, Nursultan Mussagaleev, a fost suspectat de serviciul de securitate SBU al Ucrainei de implicare în cel puțin un episod de tortură și ucidere de civili în orașul Bucha în primăvara anului 2022. Cel puțin alți patru s-ar putea să fi fost implicați în ocupația rusă a orașului și în bătălia pentru Mariupol din estul Ucrainei, potrivit agenției rusești de investigații Agentsvo.

Cei care intră în acest program se încadrează în două categorii: bărbați care au fost oficiali înainte de război și au mers pe front pentru a-și face un nume și pentru a avansa în carieră și veterani de război fără experiență anterioară în funcții publice.

Cel din urmă grup nu se poate califica pentru funcții de nivel înalt, a scris Vedomosti, citându-l pe analistul politic Rostislav Turovski.

Vorbind pentru The Moscow Times, un oficial guvernamental rus a spus că Kremlinul nu dorește doar să-i recompenseze financiar pe cei implicați în așa-numita „operațiune militară specială”, ci să-i coopteze pe cei „care luptă și vărsă sânge pentru regim” în eșaloanele superioare ale puterii ca o practică obișnuită.

Caz șocant în Italia: Angajații unor cimitire extrăgeau dinți de aur de la cadavre pentru a le vinde

Cinci angajați ai unor cimitire din Italia sunt acuzați că au dezgropat mai multe cadavre, pentru a le scoate dinți și punți de aur, pe care apoi le vindeau și câștigau bani, scrie libertatea.ro.

Aceasta este concluzia investigației făcute de Unitatea Operațională a companiei Jesi, care a condus la inculparea a cinci persoane pentru infracțiuni grave în Ancona.

Indivizii sunt acum în libertate, dar vor trebui să răspundă pentru infracțiunile de profanare de morminte și furt de metale prețioase. Carabinierii au început ancheta în urmă cu aproximativ un an, după ce au primit mai multe informații privind posibile activități ilegale comise în cimitirele din regiunea Marche.

Suspecții sunt angajați ai unei firme de contractare servicii care gestionează cimitire din mai multe comune ale provinciei Ancona. Acum ei sunt acuzați de profanarea cadavrelor în timpul procesului de exhumare. Aceste exhumări sunt niște proceduri care se fac în mod obișnuit pentru a crea noi spații de înhumare sau pentru a transfera rămășițele cadavrului într-un alt loc indicat de familie. În acest caz însă, cercetările au arătat că, în lipsa rudelor celor morți, angajații cimitirelor extrăgeau ilegal dinți și punți de aur din gura cadavrelor. Acțiunile lor nu doar că au încălcat normele etice și morale, dar au și adus prejudicii imense familiilor îndoliate, care au încredințat rămășițele celor dragi acestor instituții pentru o administrare corectă.

Ancheta este în desfășurare, iar autoritățile spun că actele de profanare reprezintă o încălcare gravă a demnității umane și a normelor civile, iar suspecții trebui să răspundă în fața legii pentru faptele lor. Cei cinci suspecți sunt cercetați pentru infracțiuni grave, inclusiv profanarea cadavrelor și distrugerea sau mutarea acestora fără consimțământul rudelor sau fără respectarea procedurilor legale.

200 ha de pădure urmează a fi plantate în această toamnă, în municipiul Chișinău

Ministrul Mediului, Sergiu Lazarencu, a avut o întâlnire cu silvicultorii de la Întreprinderea Silvică Chișinău, care administrează o suprafață de peste 16000 de hectare de pădure. Discuțiile s-au concentrat pe implementarea Programului Național de Extindere și Reabilitare a Pădurilor, precum și pe pregătirea solului pentru campania de plantări din toamna acestui an, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Întreprinderea Silvică Chișinău și-a propus ca obiectiv plantarea a 200 de hectare de pădure în această toamnă, un progres notabil în comparație cu anul 2022, când s-au plantat doar 23 de hectare. Acest obiectiv face parte din eforturile naționale de extindere a suprafețelor împădurite, esențiale pentru combaterea schimbărilor climatice și protecția mediului.

Ministrul Lazarencu a apreciat eforturile Întreprinderii Silvice în administrarea fondului forestier și a subliniat necesitatea unor măsuri concrete pentru accelerarea extinderii suprafețelor împădurite. Protejarea fondului silvic rămâne o prioritate majoră, iar autoritățile sunt pregătite să ofere suportul necesar pentru a asigura gestionarea corectă și sustenabilă a pădurilor din țară.