În contextul apariției pe rețelele de socializare a unei transmisiuni live în seara zilei de 18 februarie, în care mai mulți tineri agresează fizic un alt tânăr, poliţiştii Direcției Chișinău s-au autosesizat și au demarat verificări în vederea identificării şi depistării persoanelor implicate, dar şi pentru stabilirea circumstanțelor, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.
În scurt timp au fost identificați șapte tineri, cu vârstele cuprinse între 15 și 20 de ani, care au comunicat că agresiunea fizicǎ redatǎ a fost înscenatǎ, pentru acumularea vizualizărilor și aprecierilor pe o rețea de socializare.
6 dintre tineri au fost sancționați pentru huliganism, iar părinții minorului de 15 ani au fost amendați pentru “Neîndeplinirea obligaţiilor de întreţinere, de educare şi de instruire a copilului”, cu sesizarea autorităților tutelare responsabile.
Solicitǎm pǎrinților sǎ discute cu copiii despre expunerea unor astfel de imagini, care pot influența tinerii, dar și spori cazurile de bullying.
Cine a fost Papa Francisc
Papa Francisc a murit, a anunțat Vaticanul luni. Papa Francisc, pe numele de mirean Jorge Mario Bergoglio, s-a născut în Argentina şi este primul papă originar de pe continentul american. Ales pontif la vârsta de 76 de ani, a acţionat rapid în ideea schimbării, scrie digi24.ro.
Timp de peste 12 ani, a reorganizat birocraţia de la Vatican, a scris patru importante documente didactice, a realizat 47 de călătorii în străinătate în peste 65 de ţări şi a canonizat peste 900 de sfinţi. Per ansamblu, Francisc este recunoscut pentru încercările sale de a aduce sobra Biserică Catolică în realitatea lumii moderne.
Printre deciziile lui majore, el le-a permis preoţilor să ofere binecuvântări cuplurilor de acelaşi sex în funcţie de fiecare caz în parte şi a numit pentru prima dată femei în funcţii de conducere la Vatican. A organizat totodată cinci importante sinoade la Vatican ale episcopilor catolici din întreaga lume pentru a discuta subiecte precum hirotonirea femeilor şi schimbarea învăţăturilor Bisericii pe teme sexuale. David Gibson, un cadru universitar din Statele Unite care i-a urmărit cu atenţie pontificatul, a spus că Francisc „a ajuns să fie papa indispensabil” pentru mulţi catolici.
„Francisc a resetat aşteptările pentru ceea ce trebuie să fie un papă: un pastor care îi primeşte pe toţi şi nu judecă pe nimeni care este de bună credinţă”, a spus Gibson, directorul Centrului pentru religie şi cultură de la Universitatea Fordham.
Cu toate acestea, agenda papei i-a supărat pe unii catolici, printre care şi câţiva înalţi cardinali. Aceştia l-au acuzat de diluarea învăţăturilor Bisericii pe teme precum căsătoria între persoanele de acelaşi sex, divorţ şi recăsătorie şi că s-a concentrat excesiv asupra unor subiecte politice cum ar fi schimbările climatice.
Unii supravieţuitori ai abuzurilor sexuale săvârşite de clerici au spus că ar fi trebuit să întreprindă mai multe acţiuni pentru protejarea copiilor în Biserică. Deşi papa Francisc a creat prima comisie papală referitoare la acest subiect, grupurile de supravieţuitori au pus sub semnul întrebării eficacitatea acesteia şi i-au solicitat papei să creeze politici de toleranţă zero.
ULTIMA ORĂ! Papa Francisc s-a stins din viață: La vârsta de 88 de ani, după ce a condus Biserica Catolică timp de 12 ani
Papa Francisc, primul lider latino-american al Bisericii Romano-Catolice, a murit, a anunțat Vaticanul luni într-o declarație video, transmit agențiile internaționale de presă care citează un un anunț oficial al Vaticanului, scrie digi24.ro.
„Dragi frați și surori, cu profundă tristețe trebuie să anunț decesul Sfântului Părinte Francisc”, a anunțat cardinalul Kevin Farrell pe canalul de televiziune al Vaticanului.
„La ora 7:35 în această dimineață, episcopul Romei, Francisc, s-a întors la casa Tatălui”.
Decesul papei Francisc pune capăt unei domnii adesea turbulente, marcată de diviziuni și tensiuni, în timp ce încerca să revizuiască instituția. El avea 88 de ani și suferise de diverse afecțiuni în cei 12 ani de papalitate. Ultima apariție în public a papei Francisc a fost duminică. Suveranul Pontif a oferit o binecuvântare zecilor de mii de credincioși din Piața Sfântul Petru de la Vatican.
Jorge Mario Bergoglio a fost ales papă pe 13 martie 2013, surprinzând mulți observatori ai Bisericii care îl văzuseră pe clericul argentinian, cunoscut pentru grija sa față de cei săraci, ca pe un outsider, scrie Reuters. El a căutat să proiecteze simplitatea în marele rol și nu a intrat niciodată în posesia apartamentelor papale ornamentate din Palatul Apostolic folosite de predecesorii săi, spunând că preferă să trăiască într-un cadru comunitar pentru „sănătatea sa psihologică”. El a moștenit o Biserică atacată de un scandal privind abuzurile sexuale asupra copiilor și sfâșiată de lupte interne în birocrația de la Vatican, și a fost ales cu un mandat clar de a restabili ordinea. Însă, pe măsură ce papalitatea sa avansa, s-a confruntat cu critici acerbe din partea conservatorilor, care l-au acuzat de distrugerea unor tradiții prețioase.
De asemenea, și-a atras furia progresiștilor, care au considerat că ar fi trebuit să facă mult mai mult pentru a remodela Biserica veche de 2.000 de ani. În timp ce se lupta cu disensiunile interne, Francisc a devenit un superstar mondial, atrăgând mulțimi uriașe în numeroasele sale călătorii în străinătate, promovând neobosit dialogul interconfesional și pacea, luând partea celor marginalizați, precum migranții. Fapt unic în epoca modernă, la Vatican au existat doi bărbați îmbrăcați în alb în cea mai mare parte a domniei lui Francisc, predecesorul său Benedict alegând să continue să trăiască în Sfântul Scaun după ce demisia sa șocantă din 2013 a deschis calea pentru un nou pontif.
Benedict, un erou al cauzei conservatoare, a murit în decembrie 2022, lăsându-l în cele din urmă pe Francisc singur pe scena papală. Francisc a numit aproape 80% dintre cardinalii electori care îl vor alege corect pe următorul papă începând cu februarie 2025, ceea ce sporește posibilitatea ca succesorul său să continue politicile sale progresiste, în ciuda respingerii puternice din partea tradiționaliștilor.
Catastrofă în agricultura: Mai mult de 50% din sfecla semanată a fost distrusă de îngheț
Peste 5.500 de hectare de sfeclă de zahăr, adică mai mult de jumătate (58%) din suprafața semănată până acum, au fost total distruse de înghețurile înregistrate între 6 și 13 aprilie, anunță Asociația Producătorilor de Sfeclă de Zahăr, care reunește peste 70 de fermieri din toată țara,informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.
Temperaturile extrem de scăzute, care au ajuns la nivelul solului până la -6°C, au compromis culturile aflate în stadiu fragil de dezvoltare, punând în pericol nu doar sezonul agricol, ci și viitorul acestei ramuri strategice. Pierderile directe doar din semințe depășesc 53 de milioane de lei, iar impactul total este estimat la câteva sute de milioane, riscând falimentul multor producători.
„Ținând cont de înghețurile de anul acesta, de seceta fără precedent de anul trecut, fără un sprijin ferm din partea Guvernului, riscăm dispariția acestei ramuri strategice. Fermierii sunt gata să reia lucrările, însă fără suport financiar, reluarea însămânțărilor este imposibilă”, a declarat Alexei Chiriac, președintele Asociației.
Subiectul a fost discutat și în cadrul unei ședințe la Guvern, cu participarea Prim-ministrului Republicii Moldova, care a fost informat direct despre amploarea pagubelor și riscurile iminente pentru ramura producătoare de zahăr.
Printre măsurile urgente solicitate de fermieri se numără:
scutirea de TVA și taxe vamale pentru semințele importate în regim de urgență;
compensarea parțială a pierderilor prin Fondul de intervenție al Guvernului;
achitarea restanțelor la subvenții pentru 2024;
adoptarea în regim prioritar a Legii privind finanțarea politicii agricole.
Grav este faptul că acest nou dezastru agricol vine după un an 2024 deja marcat de pierderi masive: din cauza secetei, producătorii de sfeclă au recoltat anul trecut doar o treime din producția planificată, cu o scădere de peste 60% față de estimările inițiale.
Ramura sfeclei de zahăr susține peste 3.000 de locuri de muncă și contribuie anual cu peste 100 milioane lei la bugetul de stat, asigurând totodată 100% din necesarul intern de zahăr. Fermierii avertizează că fără măsuri concrete și rapide, ramura cultivării sfeclei de zahăr riscă să dispară, având un impact negativ colosal asupra securității alimentare, încasărilor la bugetul de stat, șomajului, dar și asupra economiei naționale a Republicii Moldova.
