În decembrie 2023, pe rețelele sociale a luat amploare o campanie mediatică legată de presupuse abuzuri ale autorităților române față de cetățenii Republicii Moldova care dețin și cetățenia României. Compania JustConsult, care oferă servicii pentru obținerea actelor românești, a anunțat că, în urma unor verificări la adresa de domiciliu, autoritățile române rețin buletinele moldovenilor cu dublă cetățenie pentru a fi anulate, scrie stopfals.md.
Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor (DGEP) din cadrul Ministerului Afacerilor Interne al României confirmă că autoritățile române au făcut anumite verificări pentru a contracara situațiile când o adresă sunt înregistrate sute de persoane, însă precizează că până în prezent nu au fost reținute cărți de identitate în vederea anulării, așa cum s-a speculat, ci au fost reținute cărți de identitate deja anulate.
Campania mediatică legată de presupuse abuzuri ale autorităților române, care anulează cărțile de identitate ale moldovenilor cu dublă cetățenie, a luat avânt pe parcursul lunii decembrie 2023. Compania JustConsult a publicat pe site-ul său, la 4 decembrie, un articol în care anunța că 300.000 de moldovenii cu cetățenie română riscă să rămână fără buletine românești. „Cetățenii Republicii Moldova care dețin cetățenie română și au carte de identitate românească se confruntă cu acțiuni abuzive ale autorităților române. După verificarea la adresa de domiciliu, autoritățile rețin actul de identitate pentru a fi anulat. Aceste acțiuni au ca rezultat limitarea drepturilor acestor cetățeni, inclusiv dreptul la un act de identitate românesc și dreptul la libera circulație”, se arată în comunicatul JustConsult.
Directorul companiei JustConsult afirma că moldovenii cu cetățenie română sunt determinați, prin aceste circumstanțe, să ascundă buletinele românești din frica anulării acestora. „Modificarea legislației prevede că la o adresă nu pot fi înregistrate cu cartea de identitate mai mult de zece persoane. Cu toate acestea, verificările poliției la domiciliu se fac indiferent de numărul de persoane stabilite acolo. Dacă o persoană nu este identificată la adresă, buletinul este reținut spre anulare de către lucrătorii cu atribuții pe linia de evidență a persoanei”, se precizează în articolul publicat.
Autoritățile române: „Nu au fost reținute cărți de identitate în vederea anulării, ci au fost reținute cărți de identitate anulate”
Într-un comentariu pentru portalul Stopfals.md, semnat de directorul general al DGEP al MAI din România, Cătălin Giulescu, se menționează că, potrivit legii, în cazul sesizării din oficiu că o persoană fizică nu locuiește la adresa cu care figurează înregistrată în Registrul național de evidență a persoanelor (RNEP), autoritățile solicită Poliției efectuarea de verificări în teren.
„În cazul în care se constată că persoana fizică în cauză nu locuiește la adresa declarată ca domiciliu, după finalizarea verificărilor și notificarea persoanei vizate, funcționarul de la Serviciul Public Comunitar de Evidență a Persoanelor efectuează mențiuni în RNEP, cu privire la încetarea valabilității mențiunii privind domiciliul, astfel încât aceste date să reprezinte istoric”, punctează DGEP din cadrul MAI al României.
Totodată, Direcția subliniază că acțiunile autorităților române au constat în „verificarea exercității drepturilor și obligațiilor cu bună credință”, în contextul în care RNEP a relevant faptul că la anumite adrese și-au stabilit domiciliul mai mult de 1.000 de persoane. „Acest aspect a condus la inițierea procedurii de anulare a domiciliului în RNEP. În consecință, nu au fost reținute cărți de identitate în vederea anulării, ci au fost reținute cărți de identitate anulate”, mai precizează șeful DGEP.
„Trebuie înțeles faptul că cetățenii unui stat sunt obligați să respecte dispozițiile Constituției României și legile Statului Român, context în care pot să beneficieze de protecția Statului Român și de exercițiul nestingherit al drepturilor și libertăților consacrate în legislația de referință. Corelativ, cetățenii au obligația să-și exercite onest aceste drepturi fără a afecta drepturile și libertățile celorlalți și fără a abuza de aceste drepturi în scopul atingerii unor interese personale într-un mod de de natură a aduce atingere bunei funcționări a instituțiilor din administrația publică”, se mai arată în comentariul lui Cătălin Giulescu.
Precizăm că modificările legislative care au fost operate vizează toate persoanele cu dublă cetățenie, care au și cetățenia statului român.
Ion Guștiuc face precizări, dar fără a aduce dovezi
Portalul Stopfals.md a solicitat un comentariu de la Ion Guștiuc, în care i-am cerut să prezinte dovezi pentru afirmațiile pe care le-a făcut. „După legea nouă, sunt cetățeni care benevol au găsit rude unde să se pună la domiciliu sau unii intermediari le-au găsit adrese după noile reguli. După 5-10-30 de zile când era gata noul buletin romanesc cetățeanul s-a dus să ridice noul buletin. Poliția le-a dat să semneze declarație pe proprie răspundere că vor fi de găsit fizic la fiecare 15 zile la noua adresă, în caz contrar, poliția română va califica drept fals în declarație și domiciliu fictiv și vor porni dosar penal, iar persoanele vor risca de la 6 la 24 de luni de închisoare că au mințit că noua adresă e o adresă reală. Majoritatea au ținut noul buletin românesc cinci minute în mâini și l-au predat benevol, sub presiunea dosarului penal”, a declarat Ion Guștiuc, fără a prezenta dovezi care i-ar susține afirmațiile.
Acum un an, compania Justconsult mediatizase pe larg refuzurile autorităților române la eliberarea buletinului pentru cetățenii moldoveni cu dublă cetățenie, pe care le-a calificat drept „abuzive” și îndemna cetățenii să atace în instanță autoritățile române dacă le sunt lezate drepturile. Stopfals.md dezmințit că cetățenilor moldoveni le erau limitate drepturile.
Anterior, presa din România a scris despre cazuri când la același domiciliu sunt înregistrate și peste o mie de persoane care nu locuiesc acolo. De obicei, cetățenii Republicii Moldova cu dublă cetățenie recurg la domicilii fictive pentru a obține acte românești cu care să se angajeze la muncă în statele UE și/sau pentru a obține indemnizații, în special pentru copii, de la statul român.
