Avertismentul meteorologilor: Europa se încălzește. Temperatura medie este cu 1,2 grade mai mare față de acum 150 de ani

Europa a avut în 2022 al doilea cel mai călduros an înregistrat vreodată, iar în 12 ţări au fost doborâte recordurile de temperatură. Mai mult, ultimii opt ani au fost cei mai fierbinţi opt ani consecutivi înregistraţi în lume, potrivit meteorologilor.

Prognoza meteo de Paște și de Florii. Cum va fi vremea în următoarele 4  săptămâni, intervalul 11 aprilie - 9 mai 2022 | Observatornews.ro

Europa a cunoscut în 2022 al doilea cel mai călduros an înregistrat vreodată, au declarat marţi oamenii de ştiinţă din Uniunea Europeană, în condiţiile în care schimbările climatice au declanşat fenomene meteorologice extreme care au distrus recoltele, au secat râurile şi au dus la mii de decese, relatează Reuters şi The Guardian.

Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice (C3S) al UE a declarat că 2022 a fost, de asemenea, al cincilea cel mai călduros an din lume, cu o mică observaţie. Înregistrările C3S datează doar din 1950, dar alte seturi de date, care datează de mai demult, confirmă că 2022 a fost al cincilea cel mai călduros an din lume, cel puţin din 1850.

În orice caz, ultimii opt ani au fost cei mai fierbinţi opt ani consecutivi înregistraţi în lume, potrivit C3S.

Pământul, mai cald cu 1,2 grade față de media din anii 1850-1900

Planeta este în prezent cu 1,2 grade Celsius mai caldă decât în perioada preindustrială, ca urmare a schimbărilor climatice cauzate de om, potrivit C3S.

Copernicus precizează că temperaturile din Europa au crescut de peste două ori mai mult decât media globală în ultimele trei decenii.

„Ne confruntăm deja cu consecinţele devastatoare ale încălzirii lumii noastre”, a declarat directorul adjunct al C3S, Samantha Burgess, care a pledat pentru acţiuni urgente pentru reducerea emisiilor de CO2 şi adaptarea la schimbările climatice.

Vara trecută a fost cea mai călduroasă din istorie în Europa, doborând recordurile de temperatură în 12 ţări, între care Italia, Spania şi Croaţia. Valurile de căldură severe au provocat peste 20.000 de decese în ţări precum Franţa, Germania, Spania şi Marea Britanie.

Combinată cu o lipsă a precipitaţiilor, căldura a declanşat o secetă generalizată pe care o analiză anterioară a clasificat-o drept cea mai gravă din ultimii 500 de ani în Europa. Nivelul scăzut al apei a împiedicat transportul maritim de-a lungul Rinului în Germania, în timp ce lipsa ploilor a afectat producţia de energie hidroelectrică şi a redus randamentul culturilor de porumb şi soia.

Vremea caldă şi uscată a alimentat incendii de vegetaţie intense în ţări precum Spania şi Slovenia, provocând mai multe emisii în UE şi în Marea Britanie decât în oricare altă vară din ultimii 15 ani.

Marea Britanie a cunoscut în 2022 cel mai călduros an înregistrat vreodată, a anunţat miercuri serviciul său naţional de meteorologie.

Emisiile ZERO, soluția pentru stoparea încălzirii globale

Temperaturile globale se vor opri din creştere doar dacă ţările îşi reduc emisiile la „zero net” – ceea ce înseamnă că nu vor elibera în atmosferă mai multe gaze cu efect de seră decât elimină.

UE cu cele 27 de ţări, Marea Britanie, Canada, Japonia şi alte ţări s-au angajat să atingă acest obiectiv până în 2050, iar China şi India îşi propun să îl atingă mai târziu.

În ciuda acestor angajamente pe termen lung, emisiile globale continuă să crească. Concentraţiile de dioxid de carbon din atmosferă au ajuns în medie la aproximativ 417 ppm în 2022 – cel mai ridicat nivel din ultimii 2 milioane de ani, a precizat C3S.

Şi alte părţi ale lumii s-au confruntat cu un an devastator din punct de vedere climatic, iar încălzirea globală a continuat să afecteze cel mai mult populaţiile sărace şi vulnerabile ale lumii. Inundaţiile din Pakistan au ucis cel puţin 1.700 de persoane, în timp ce seceta a decimat populaţiile de animale din Somalia.

Efectele „La Niña” de anul trecut

Această creştere a temperaturii nu a fost uniformă în întreaga lume. Condiţiile generate de fenomenul La Niña au cauzat temperaturi mai scăzute în întreaga regiune a Pacificului, ceea ce înseamnă că Australia şi America de Sud au avut tendinţa de a fi mai reci decât media, în 2022.

În schimb, emperaturile au fost mult mai ridicate în emisfera nordică, în special în Arctica şi în Europa. Temperaturile cresc de două ori mai repede decât media globală în Europa şi de patru ori mai repede în Arctica.

Europa de Nord şi de Vest a cunoscut valuri de căldură prelungite şi intense pe parcursul anului. O mare parte a continentului a fost afectată de secetă, iar emisiile de incendii de vară au atins cel mai ridicat nivel din ultimii 15 ani.

Recorduri în 12 țări din Europa

Din cele 27 de ţări europene analizate de The Guardian, 12 au înregistrat cea mai mare anomalie de temperatură înregistrată vreodată pentru cel puţin o lună în 2022 – Austria, Belgia, Croaţia, Estonia, Franţa, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Portugalia, Slovenia, Spania.

În fiecare caz, anomaliile au fost cu peste 1,9 grade Celsius peste temperatura medie înregistrată între 1991 şi 2020 pentru cel puţin o lună.

Cele mai mari creşteri de temperatură au fost înregistrate la sfârşitul verii, precum şi în octombrie şi în decembrie.

În Austria, media pe întreaga lună octombrie 2022 a fost cu 3,3 grade Celsius mai mare decât temperatura medie din octombrie înregistrată între 1991 şi 2020.

Franţa şi Slovenia au înregistrat, de asemenea, anomalii de temperatură cu 3 grade C sau mai mult în octombrie. Croaţia şi Grecia au înregistrat ambele o abatere de 3 grade Celsius în decembrie.

În Italia a fost mai cald decât media în toate lunile anului, cu excepţia a două luni. Această ţară a avut cea mai mare anomalie lunară de temperatură înregistrată vreodată pentru trei luni diferite în mai, octombrie şi decembrie. Şi Spania şi Portugalia au doborât recorduri de anomalii lunare în trei ocazii diferite.

Captură uriașă de droguri de la o grupare de traficanți! Valoarea acestora – circa un milion de lei

Activitatea infracțională a unei grupări specializate în comercializarea drogurilor prin intermediul magazinelor online pe teritoriul Republicii Moldova, preponderent în apropierea instituțiilor de învățământ, a fost destructurată de ofițerii Direcției Antidrog a INI, în comun cu Procuratura mun. Chișinău. 

Astfel, timp de 2 luni,  polițiștii au documentat activitatea infracțională a unui membru activ al grupării cu vârsta de 26 ani din  capitală.

Urmare a investigațiilor demarate, s-a stabilit că suspectul, în vara anului 2023, s-a angajat în calitate de curier la un magazin online. Ulterior,pe parcursul anului i-ar fi fost atribuit un alt rol- cel de depozitar. Acesta primea droguri în cantități angro, apoi le diviza în doze a câte un gram, după care le plasa în ascunzișuri, câte 30-40 de doze. Acestea erau preluate de curierii care le plasau în ascunzișuri.

La fel, s-a stabilit că gruparea ar fi specializată în contrabandă cu droguri din UE în Republica Moldova prin intermediul coletelor neînsoțite, cu ulterioara realizare a acestora prin intermediul magazinelor online pe teritoriul țării.

Astfel în urma probelor acumulate,  la începutul lunii aprilie curent,  ofițerii de investigație l-au reținut pe suspect în flagrant în momentul plasării drogurilor în ascunzișuri în mun. Chișinău. În urma perchezițiilor efectuate la domiciliul bărbatului, polițiștii au  depistat și ridicat cântare la scara mică, telefoane mobile utilizate la săvârșirea infracțiunii, muguri de marijuana, 500 grame de heroină, 15 grame de cocaină și pastile ecstasy.

Pe piața neagră un gram de cocaină este realizat cu 3 mii de lei, iar heroina –  2 mii de lei gramul.

Valoarea drogurilor scoase din circuit constituie aproximativ 1,2 milioane de lei.

Pe numele suspectului  a fost eliberat mandat de arest pe un termen de 30 zile, iar conform legislației persoana culpabilă de asemenea infracțiune riscă  închisoare de la 7 la 10 ani.

Investigațiile continuă, în vederea depistării altor membri ai grupului infracțional, timp în care bărbatul beneficiază de prezumția nevinovăției, potrivit legii.

Sărbătoare cu șerpi în Italia! Reptilele sunt prinse din munți, special pentru eveniment

Cocullo, un orășel pitoresc din provincia L’Aquilla, situată în regiunea Abruzzo, a fost din nou scena unui eveniment anual plin de culoare și tradiție, la data de 1 mai, cu ocazia Sărbătorii Vânătorilor de Șerpi („Festa dei Serpari” în italiană), scrie rotalianul.com.

În fiecare an, la această dată care a fost stabilită inițial în anii ’60 și reconfirmată în 2012, la Cocullo se celebrează un vechi ritual, transformat într-o sărbătoare sacro-profană.

Totul începe cu vânătorii de șerpi care, la sfârșitul lunii martie, merg pe munte în căutarea reptilelor.

Odată capturați, aceștia sunt ținuți cu grijă în cutii de lemn timp de 15-20 de zile, fiind hrăniți cu șoareci vii și ouă fierte.

Această sărbătoare, dedicată Sfântului Dominic Abate, combină elemente sacre și profane, îmbinând ritualuri religioase și tradiții păgâne, într-o celebrare profund înrădăcinată în cultura locală.

Originea sărbătorii poate fi urmărită până la cultul păgân al zeiței Angizia, venerată de popoarele italice antice, precum Marsi și Peligni.

Unii istorici susțin că această sărbătoare a evoluat în forma sa actuală în a doua jumătate a secolului al XVI-lea, după ce cultul păgân a fost treptat înlocuit de credința în Sfântul Dominic.

Acest sfânt, venerat în localitățile Cocullo și Villalago, a avut o influență puternică asupra comunității.

Se spune că Dominic, un călugăr benedictin, a trăit la Cocullo timp de șapte ani, lăsând în urma sa două relicve importante: un dinte și o potcoavă a catârului său. Aceste relicve au consolidat legătura dintre Sfântul Dominic și comunitatea locală.

Șerpii vânați sunt neveninoși, precum Șarpele de Esculap (Elaphe quatuorlineata), Șarpele de smarald (Zamenis longissimus) sau Șarpele de apă.

În cadrul festivității, reptilele sunt purtate cu grijă de către participanți și așezate pe statuia Sfântului Dominic, care este scoasă din biserică pentru procesiunea anuală, așa cum se poate vedea în video de mai jos.

Un moment distinctiv al sărbătorii este tragerea clopoțelului capelei Sfântului Dominic cu dinții, o ceremonie care, conform tradiției, protejează sănătatea dentară a celor care participă.

Procesiunea continuă prin străzile înguste ale localității, cu statuia acoperită de șerpi, însoțită de două fete îmbrăcate în haine tradiționale, purtând pe cap cufere cu cinci pâini sfinte, numite „ciambellani”. Aceste pâini sunt amintiri ale unui miracol atribuit Sfântului Dominic.

La finalul procesiunii, statuia este returnată în biserică, iar șerpii sunt eliberați în habitatul lor natural de către cei care i-au prins.

„Festa dei Serpari” nu este doar o sărbătoare religioasă, ci și o manifestare culturală de mare importanță, împletind elemente de folclor, tradiții religioase și credințe străvechi.

În 2012, festivitatea a fost recunoscută de UNESCO, fiind candidată pentru statutul de Patrimoniu Cultural Imaterial al Umanității, evidențiind semnificația ei durabilă pentru regiunea Abruzzo și cultura italiană.

Euro coboară sub pragul de 19 lei!

Moneda unică europeană coboară astăzi sub pragul de 19 lei și are o cotație oficială de 18 lei și 94 de bani, după o ieftinire cu șapte bani, transmite MOLDPRES.

Mai ieftin este astăzi și dolarul american, care pierde trei bani și costă 17 lei și 69 de bani.

Cu doi bani se depreciază leul românesc, pentru care BNM a stabilit o cotație de 3 lei și 80 de bani. 

Pe de altă parte, rubla rusească se scumpește cu un ban și are o valoare de 19 bani.

Hrivna ucraineană își menține prețul de 44 de bani.

Veaceslav Negruța a fost numit secretar general al Aparatului președintelui Republicii Moldova
Articolul anterior
Amazon va închide trei depozite din Marea Britanie în acest an, fiind afectate 1.200 de locuri de muncă
Articolul următor