Avocații lui Ilan Șor și Marina Tauber au sesizat Curtea de Justiție a Uniunii Europene

Oligarhul fugar Ilan Șor și mâna lui dreaptă, Marina Tauber, solicită să fie anulate sancțiunile europene împotriva lor, în plângeri asemănătoare cu cele depuse deja de 70 de ruși și firme rusești sancționate.

Ilan Șor și Marina Tauber contestă în instanță sancțiunile europene

Avocații lui Șor și Tauber, Carsten Zatschler și Thierry Bontinck, au depus la Curtea de Justiție a Uniunii Europene cereri de anulare a sancțiunilor impuse clienților lor de UE la insistența guvernării de la Chișinău, care i-a prezentat drept periculoși pentru securitatea și stabilitatea R. Moldova, transmite Europa Liberă.

Informația despre contestațiile lui Șor și Tauber a fost publicată inițial de ziarul israelian Jerusalem Post, iar apoi confirmată Europei Libere de avocatul Zatschler, care a spus că solicitările au fost expediate Curții pe 9 august 2023.

Și serviciul de presă al Curții a confirmat Europei Libere că a primit solicitările avocaților celor doi politicieni moldoveni.

Avocatul Zatschler a spus că sancțiunile europene împotriva clienților lui pentru destabilizarea R. Moldova reprezintă „un abuz de putere din partea UE” și ajută de fapt guvernarea de la Chișinău să persecute opoziția politică, deosebindu-se de alte sancțiuni, împotriva unor state întregi, ca Rusia sau Belarus.

Thierry Bontinck și Carsten Zatschler sunt printre avocații care au contestat în aceeași instanță, anul acesta, și sancțiunile impuse de UE împotriva miliardarului rus Roman Abramovici, cunoscut și ca fost proprietar al clubului de fotbal Chelsea din Londra.

Până în prezent, peste 70 de persoane și firme – adesea oligarhi ruși bogați care angajează avocați europeni – au depus recursuri la Curtea de Justiție a Uniunii Europene ca să fie excluși din listele europene de sancțiuni.

Anterior, Zatschler a recunoscut, într-o discuție cu Bloomberg, că marea majoritate a contestărilor au „perspective foarte mici de succes”. El a spus că sancțiunile ar fi „politice”, iar dacă totuși sunt anulate de instanță, Consiliul UE poate reveni cu noi asemenea acuzații, repunându-i pe liste pe cei sancționați.

Cu toate aceste, a existat cel puțin un caz în care Curtea Europeană de Justiție a anulat sancțiunile impuse de UE împotriva mamei șefului grupului Wagner, Evgheni Prigojin. În acea decizie, din primăvara anului curent, instanța cu sediul în Luxemburg a decis că simpla relație de rudenie cu cineva ca Prigojin nu este motiv suficient pentru sancționare.

,,Dă-mă, mamă, după Iura”, o piesă din Moldova îi cucerește și pe românii de peste Prut

Magnat & Feoctist, doi artiști basarabeni, au lansat videoclipul pentru piesa „Dă-mă mamă după Iura” împreună cu ansamblul folcloric ,,Frunza Nucului”. În câteva zile, peste jumătate de milion de internauți au urmărit videoclipul.

Piesa a câștigat rapid popularitate pe internet, inclusiv în rândul românilor de peste Prut.

Autorul versurilor este Magnat & Feoctist. Regia videoclipului a fost realizată de Dumitru Ciulafli, iar producția este semnată de Radu Duminița.

,,Moldova ramâne numărul unu, în cultură, muzică și talent! Vă salut din Botoșani, frați moldoveni!”, ,,Îmi place enorm de mult stilul acesta al vostru, le mai dați o viață acestor cântece folclorice uitate, sunteți top”, ,,Bravo Ineștenii-Teleneștenii”, ,,Felicitari! Femeile sunt nr.1 în tot videoclipul”, sunt câteva dintre comentariile scrise de internauți.

Denumirile geografice de pe teritoriul Republicii Moldova vor fi scrise obligatoriu în limba română. Proiectul de lege, votat de Parlament

Denumirile geografice de pe teritoriul Republicii Moldova, precum cele ale localităților, gărilor, aeroporturilor, aerodromurilor, porturilor, podurilor, râurilor, zonelor istorice și culturale vor fi scrise în limba română, potrivit unui proiect de lege votat de către Parlament.

Singura excepție de la lege o constituie ariile locuite tradițional sau în număr substanțial de persoane aparținând minorităților naționale și dacă există o cerere suficientă. Aici, denumirile geografice vor fi scrise, pe lângă română, și în limbile minoritare vorbite de către locuitorii din aceste localități.

Potrivit documentului, cererea de atribuire sau de schimbare a denumirilor geografice urmează a fi depusă la Comisia națională pentru denumiri geografice, însoțită de decizia autorității publice centrale/ autorității administrației publice locale/ grupului de experți/ persoanei fizice și/ sau juridice ce are afiliere cu obiectul denumirii geografice adoptată în urma consultărilor publice.

Comisia națională pentru denumiri geografice, constituită din reprezentanți de nivel decizional delegați de către autoritățile publice centrale și locale, din savanți și reprezentanți din societatea civilă, urmează să verifice corectitudinea denumirii propuse, iar avizul Comisiei naționale pentru denumiri geografice va fi expediat autorităților publice centrale și celor ale administrației publice locale.

Legea va intra în vigoare la expirarea a trei luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Până în prezent, R. Moldova nu a avut un cadru normativ care să reglementeze domeniul denumirilor geografice, acest lucru fiind lăsat, începând cu anul 1990, pe seama Academiei de Științe a Moldovei.

Undă verde pentru construcția liniei electrice aeriene Bălți-Suceava

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare va oferi Republicii Moldova un împrumut de 30,8 milioane de euro pentru construcția liniei electrice aeriene de 400 kV care va interconecta localitățile Bălți și Suceava.

Parlamentul de la Chișinău a ratificat joi, 25 aprilie, acordul de împrumut dintre Republica Moldova și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) privind realizarea proiectului „Interconectarea rețelelor de energie electrică dintre Republica Moldova și România, faza II”.

Acest împrumut reprezintă 40 % din valoarea totală a proiectului menit să sporească securitatea energetică a Republicii Moldova, prin interconectarea cu România. Banii vor fi acordați pentru o perioadă de 18 ani, cu o perioadă de grație de 4 ani.

Încă 30,8 milioane de euro vor fi alocate de Banca Europeană de Investiții, în baza unei decizii de realocare din contul acordului de împrumut contractat anterior, pentru implementarea primei faze a proiectului. De asemenea, Republica Moldova va beneficia de un grant de 15,4 milioane de euro, alocat de Uniunea Europeană prin intermediul Platformei de Investiții de Vecinătate.

Bugetul total al proiectului „Interconectarea rețelelor de energie electrică dintre Republica Moldova și România, faza II” este de 77 de milioane de euro.

Banii vor fi cheltuiți pentru construcția liniei electrice aeriene de transport a energiei electrice cu tensiunea de 400 kV între municipiile Bălți și Suceava, reconstrucția stației electrice Bălți 400 kV, reabilitarea unor segmente de rețele electrice de transport de pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv prin înlocuirea elementelor de comutație și protecție și a transformatoarelor electrice.

sursa

Maia Sandu a efectuat o vizită la Sângerei: ,,Vom continua să sprijinim antreprenorii moldoveni pentru ca ei să deschidă locuri de muncă acasă”
Articolul anterior
Apicultorii au extras mierea de floarea-soarelui. Recolta se anunţă a fi una bogată
Articolul următor