Bătaie cruntă în Italia, între două moldovence care iubeau același bărbat

Prințul Harry este de părere că mama lui, prințesa Diana, care și-a pierdut viața în urma unui accident rutier petrecut în Paris, „vorbește” cu soția lui, Meghan Markle, potrivit unor declarații făcute de scriitorul Tom Bower.

În cadrul unei apariții în emisiunea GB News, Tom Bower a vorbit cu Dan Wootton despre Meghan Markle și prințul Harry, care continuă să stârnească numeroase controverse.

Astfel, acesta a dezvăluit că prințul Harry i-ar fi dezvăluit unui prieten că mama lui „vorbește din mormânt” cu soția lui, asigurând-o că toate deciziile pe care le-au luat până acum au fost bune.

„Harry i-a spus unui prieten că este de părere că prințesa Diana vorbește cu Meghan”, a declarat autorul cărții Revenge: Meghan, Harry and the War between the Windsors, potrivit Daily Star.

„Cu siguranță această afirmație a venit de la Harry. I-a spus unui prieten că prințesa Diana îi trimite semnale lui Meghan pentru a-i asigura de sprijinul ei în tot ceea ce fac”.

Wootton a reacționat, însă, imediat, explicând că este de părere că prințesa Diana nu ar fi fost fericită de neînțelegerile apărute între Harry și William, care au o relație tensionată.

„Da, dar el are nevoie de asigurare. Iar Meghan a găsit modalitatea perfectă prin care să-i spună că mama lui aprobă tot ceea ce au făcut”, a mai spus Bower.

Meghan Markle, criticată dur în ultima săptămână

Un val de critici la adresa ducesei de Sussex după rezilierea contractului de podcasting cu o platformă de streaming cunoscută a luat amploare, un important agent de la Hollywood catalogând-o pe Meghan drept „lipsită de talent”, scrie news.ro.

Jeremy Zimmer, directorul executiv al United Talent Agency (UTA), ar fi făcut aceste comentarii în timpul unei discuţii despre podcasting şi despre rolul celebrităţilor, în cadrul unui festival de publicitate din Cannes, Franţa, potrivit unui articol de pe site-ul Semafor.

„Se pare că Meghan Markle nu era un mare talent audio, sau neapărat orice fel de talent. Știţi, doar pentru că eşti faimos, nu înseamnă că eşti grozav la ceva”, ar fi spus Zimmer.

Săptămâna trecută, Bill Simmons, fondatorul reţelei de podcasturi Ringer, pe care a vândut-o în 2020 către Spotify pentru 196 de milioane de dolari, i-a acuzat pe ducii de Sussex că sunt ”escroci”, i-a acuzat pe ducii de Sussex că sunt ”escroci” într-un discurs critic în propriul podcast.

Refugiații ucraineni din România nu au mai primit din luna aprilie banii promiși de guvernul român sub forma unui ajutor financiar pentru fiecare familie. O refugiată ucraineană, mamă a unui copil de 7 ani, a declarat că la finalul acestei luni va rămâne fără niciun ban și că singura variantă, pentru ea și alte mame aflate în aceeași situație, este să se întoarcă în Ucraina, „fix acolo de unde au fugit”, scrie digi24.ro.

Guvernul român a modificat, chiar din luna aprilie, condițiile și mecanismul acordării acestui ajutor. Refugiații ucraineni vor putea primi pentru 4 luni consecutiv un ajutor de 2.000 de lei pentru familie, după care, din septembrie, aceștia vor trebui să se angajeze pe piața muncii din România și să-și înscrie copiii la o școală din România.

„Am depus dosarul cu acte, dar nu am primit niciuna dintre sume de la statul român”,  a spus Iulia Raicev, refugiată în România după ce casa sa din Cernihiv i-a fost complet distrusă în război. Iulia, mama unui băiat de 7 ani, a lucrat până acum ca profesoară pentru copiii ucraineni la o școală din București, în cadrul unui proiect finanțat de JRS România. „Contractul de muncă e până pe 30 iunie. Chiria mă costă în jur de 300-350 de euro pe lună. Salariul, de circa 400 de euro, nu-mi permite să-mi acopăr toate cheltuielile: acoperă ori cheltuielile de cazare, ori cele de hrană.  Sunt mamă singură cu un copil. Statul român nu spune nimic despre când vor fi virați banii. Mai sunt mame singure cu copii ca mine, ne e greu, ne gândim să părăsim România. Multe mame sunt nevoite să se întoarcă în Ucraina, practic fix acolo de unde au fugit”,  a spus Iulia.

Refugiații ucraineni încep să părăsească România

Conform datelor centralizate de UE, în luna martie peste 117.000 de refugiați ucraineni beneficiau de sistemul de protecție temporară al Uniunii Europene.  „În ultima lună și jumătate au plecat din țara noastră în jur de 20.000 de refugiați. În acest moment, numărul acestora a ajuns la circa 95.000”, a declarat pentru digi24.ro, Ștefan Leonescu, project manager JRS România, organizația care le-a ajutat pe Iulia și pe alte refugiate ucrainene să lucreze ca profesoare într-un program special care le-a permis elevilor ucraineni să continue școala în România.

Conform lui Leonescu, în acest moment, toate sumele guvernamentale pentru refugiații ucraineni „sunt blocate”, iar acești bani se pot debloca doar la viitoarea rectificare bugetară. „Trebuie bani alocați de guvern pentru chestia asta, atât vreme cât nu sunt alocați bani de la guvern, nu se poate face nimic. Guvernul nu poate opera decât prin rectificare – pentru a aduce acești bani – din acest motiv, mecanismul e blocat”.

Practic, acești bani trebuie alocați din bugetele Inspectoratelor de Urgență (ISU). „În baza centralizatoarelor primite de la autoritățile administrativ-teritoriale, ISUBIF (Inspectoratul pentru Situatții de Urgență București-Ilfov n.r.) a virat sumele necesare pentru decontarea cheltuielilor aferente lunii martie 2023. Plățile pentru decontarea cheltuielilor survenite începând cu luna aprilie 2023 vor fi reluate imediat după aprobarea bugetului și alocarea fondurilor de către ordonatorii de credite principal și secundari”, se arată într-un comunicat al ISU trimis digi24.ro. Celebra măsură 50/20 pentru refugiați nu a mai funcționat.

„A fost văzută ca o sursă de venit atractivă pentru mulți proprietari de locuințe”

Inițial, refugiații ucraineni au beneficiat, timp de aproape un an, de așa-numita măsură „50/20”, stabilită prin ordonanța de urgență 15/2022. și hotărârea de guvern cu normele de aplicare. Practic, statul român deconta 50 de lei pe zi pentru fiecare refugiat pentru cazare și 20 de lei pe zi/refugiaț pentru masă. Ulterior, guvernul a constatat că „decontarea acestor cheltuieli „a fost văzută ca o sursă de venit atractivă pentru mulți proprietari de locuințe aflați în căutare de chiriași”, fapt ce a dus „la creșterea cuantumului chiriilor practicate pe piața liberă, cu impact direct asupra cetățenilor români”. Astfel, Exectuviul a aprobat în aprilie o nouă ordonanță și, la finalul lui aprilie o nouă hotărâre de guvern cu măsurile de aplicare: statul oferă astfel 2.000 de lei pe lună pentru fiecare familie de refugiați ucraineni. Câți bani trebuie să primească acum refugiații ucraineni de la statul român.

Ce condiții trebuie, însă, îndeplinite

Refugiații ucraineni beneficiază, de la 1 mai 2023, pentru o singură perioadă de maximum 4 luni consecutive – mai, iunie, iulie, august – de o sumă forfetară lunară, pentru acoperirea cheltuielilor de cazare și hrană, acordată din bugetul inspectoratelor județene pentru situații de urgență/Inspectoratului pentru Situații de Urgență București-Ilfov. Această sumă este de 750 lei/lună pentru persoana singură și 2.000 lei/lună pentru o familie, precum și dintr-o sumă pentru acoperirea cheltuielilor de hrană în cuantum de 600 lei/lună pentru fiecare persoană (vezi hotărârea de guvern HG 386/2023). După cele 4 luni, refugiații ucraineni beneficiază de suma forfetară lunară până la finalul anului 2023, doar pentru acoperirea cheltuielilor de cazare, acordată din bugetul inspectoratelor județene pentru situații de urgență/ Inspectoratului pentru Situații de Urgență București-Ilfov.

Cuantumul acestei sume este de 750 lei/lună pentru o persoană singură sau 2.000 de lei/lună pentru o familie Guvernul condiționează însă plata acestor sume de încadrarea refugiaților în câmpul muncii și a elevilor în circuitul școlar/de învățământ din România. În acest moment, „doar 5.007 ucraineni au locuri de muncă înregistrate în Registrul General de Evidență al Salariaților (REVISAL)”, conform datelor guvernului român. „Noile condiții pentru integrarea in program sunt foarte complicate, din luna septembrie trebuie să fiu oficial angajată pentru a mă încadra în program. Dacă aș lucra în bucătărie, aș lucra 10-12 ore, cu cine rămâne copilul?”, spune Iulia Raicev.

„Dacă îmi dau copilul la școală și el învață de la 8-12, va fi foarte greu să găsesc un loc de muncă cu un angajator care să mă lase să lucrez 4 ore și să am și salariu ok. Și nu doar eu sunt în situația asta” UE a identificat, în total, fonduri în valoare de aproximativ 17 miliarde de euro rezervate pentru coeziune și pentru redresarea post-pandemie, pe care statele membre le pot realoca pentru a sprijini refugiații din Ucraina la soluționarea nevoilor urgente, precum locuințele, învățământul, sănătatea și îngrijirea copiilor.

Astfel, UE a aprobat regulamente menite să deblocheze fonduri pentru a ajuta persoanele care fug din calea războiului din Ucraina. Aceste fonduri vor garanta faptul că statele membre care găzduiesc refugiați dispun de resurse suficiente pentru a răspunde nevoilor tot mai mari în materie de locuințe, educație și îngrijiri de sănătate. De asemenea, pentru a sprijini țările UE în gestionarea efectelor războiului Rusiei din Ucraina și în găzduirea refugiaților ucraineni, UE a luat măsuri pentru a permite o mai mare flexibilitate în utilizarea fondurilor politicii de coeziune a UE, de exemplu prin extinderea posibilităților de transfer de resurse între programe și de obținere a unei finanțări de 100 % din partea UE, precum și prin furnizarea de prefinanțare suplimentară pentru proiecte, în scopul de a oferi ajutor imediat statelor membre.

Dezvoltatorul imobiliar Atrium Ljungberg a anunțat planuri pentru realizarea celui mai mare „oraș de lemn” din lume, care va fi construit în capitala Suediei începând din 2025, scrie digi24.ro.

În ultimii ani, clădirile din lemn au atins înălțimi tot mai mari, zgârie-nori înalți din cherestea fiind deja în construcție sau finalizați în Norvegia, Elveția și Australia. În același timp, Singapore deține cea mai mare construcție de lemn din Asia – un campus universitar care acoperă o suprafață de peste 4 hectare.

Stockholm Wood City va dispune de 7.000 de spații de birouri și 2.000 de case în sud-estul orașului și va oferi un „mediu vibrant, urban cu o combinație de spații de lucru, locuințe, restaurante și magazine”, potrivit unui comunicat de presă.

Întins pe 250.000 de metri pătrați, dezvoltatorul l-a descris ca fiind „cel mai mare proiect de construcții de lemn din lume”. Proiectul va fi construit în Sickla, un cartier care găzduiește deja peste 400 de companii, potrivit Atrium Ljungberg, care deține un parc comercial în fostul complex industrial.

Dezvoltatorul precizează că va fi un „oraș de 5 minute”, ceea ce înseamnă că toate birourile, casele și facilitățile care vor fi construite vor fi la cinci minute de mers pe jos unele de altele.

Lemnul a fost promovat ca o alternativă sustenabilă la beton și oțel, acesta fiind deja folosit în noile proiecte arhitecturale ambițioase în mult mai multe feluri decât doar pentru construcția unei case rezidențiale sau a unei clădiri de birouri.

Cu toate că unii experți au ridicat problema riscului producerii de incendii, susținătorii construcțiilor din lemn spun că cheresteaua modificată special pentru aceste proiecte arde într-un ritm destul de lent și previzibil, ceea ce le face mai sigure chiar și decât multe dintre structurile convenționale din oțel.

Lemnul acționează și ca o sugativă de carbon, întrucât dioxidul de carbon extras din aer de copaci rămâne prins în material în loc să se întoarcă în atmosferă.

Un studiu realizat în 2022 și publicat în revista Nature estimează că dacă omenirea ar construi destule clădiri din lemn pentru a adăposti 90% din noii locuitori care se mută la oraș de acum și până în 2100, emisiile de dioxid de carbon s-ar reduce cu 106 gigatone – în condițiile în care planeta emite în acest moment în jur de 40 de gigatone în fiecare an.

O astfel de transformare majoră ar necesita construirea de plantații de lemn sustenabile pentru a nu contribui la fenomenul defrișării pădurilor. Suedia, însă, este o țară pregătită de inovații în industria lemnului, aproape 70% din teritoriul său fiind acoperit de păduri.

Primele clădiri din Stockholm Wood City, care este proiectat de firmele de arhitectură White Arkitekter și Henning Larsen, vor fi finalizate în 2027.