Bătrân din Bucea, devastat de durere: ,,Fiul meu a stat mort în mașină 14 zile, l-au mâncat animalele”

Ungaria anunţă joi că se retrage din Curtea Penală Internaţională (CPI), în prima zi a unei vizite la Budapesta a premierului israelian Benjamin Netanyahu, pe numele căruia Curtea a emis în noiembrie un mandat de arestare, relatează transnite news.ro cu referire la AFP.

”Ungaria părăseşte CPI. Guvernul va lansa procedura retragerii, în acord cu cadrul internaţional legal”, anunţă pe Facebook şeful cabinetului premierului naţionalist Viktor Orban, Gergely Gulyas.

Budapesta a denunţat în mai multe rânduri această instituţie, pe care o cataloghează drept ”părtinitoare din punct de vedere politic” şi a decis să facă acest pas urmând exemplul lui Donald Trump, care a impus în februarie sancţiuni Curţii, evocând ”acţiuni ilegitime şi fără fundament vizând America şi aliatul nostru apropiat Israelul”.

Curtea cu sediul la Haga, în Olanda, contactată de AFP, a refuzat să comenteze.

Retragerea unui stat intră în vigoare abia la un an după depunerea oficială a dosarului la Secretariatul General al ONU.

Acest anunţ intervine în timp de Viktor Orban îl primeşte pe omologul său israelian – în pofida unui mandat de arestare emis în noiembrie de către CPI pe numele lui Benjamin Netanyahu.

Benjamin Netanyahu a sosit în Ungaria în noaptea de miercuri spre joi şi a fost primit joi dimineța cu onoruri militare.

Ungaria l-a invitat imediat după ce Curtea a emis mandatul, anunţând că este ”şocată de o decizie ruşinoasă”. Israelul a salutat atunci, în schimb, ”claritatea morală” a Ungariei.

Curtea a amintit ”obligaţia morală” a Budapestei şi ”responsabilitatea sa faţă de alte state părţi” de a-i pune în executare hotărârile.

”În cazul unor îngrijorări cu privire la cooperarea cu Curtea, statele o pot consulta”, subliniază un purtător de cuvânt al CPI, Fadi El Abdallah.

”Însă nu lor le revine să stabilească în mod unilateral teminicia hotărârilor CPI”, adaugă el.

Ungaria a semnat în 1999 Statutul de la Roma, tratatul fondator al CPI, pe care l-a ratificat doi ani mai târziu, în timpul primului mandat al lui Viktor Orban.

Însă ea nu a validat Convenţia asociată – din motive de constituţionalitate – şi a anunţat că nu este obligată să se conformeze hotărârilor CPI.

Până în prezent, alte două ţări s-au retras din CPI – Burundi şi Filipine.

Curtea Penală Internaţională, înfiinţată în 2002, are ca misiune să-i judece pe autorii celor mai grave crime comise în lume, atunci când ţările lor nu au voinţa sau capacitatea să o facă ele însele.

Ea are în prezent 125 de state membre, care au ratificat Statutul de la Roma.

Preşedintele rus Vladimir Putin este, la rândul său, vizat din martie 2023 de un mandat de arestare cu privire la presupusa crimă de război de deportare a unor copii ucraineni către Rusia.

Doar 21 dintre cele 60 de mandate emise începând din 2022 de către Curte au fost executate, înaintea arestării recente a fostului preşedinte al Filipinelor Rodrigo Duterte.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a calificat tarifele anunțate de președintele SUA, Donald Trump, o lovitură majoră pentru economia mondială, scrie evz.ro.

Ursula von der Leyen îl acuză pe Trump pentru criza tarifelor

„Să fim clari cu privire la consecințele imense: economia globală va avea de suferit masiv, incertitudinea va declanșa creșterea protecționismului. Consecințele vor fi cumplite pentru milioane de oameni de pe tot globul”, susține lidera executivului UE.

Von der Leyen a mai declarat că tarifele vor avea impact asupra consumatorilor și întreprinderilor, care de obicei ajung să plătească costul suplimentar pentru mărfuri în urma aplicării unor astfel de măsuri. Ea nu a vorbit, însă, niciun moment, de la anunțarea intenției lui Trump de a impune astfel de tarife, despre vreo scădere a taxelor vamale pe care UE le impune SUA.

Von der Leyen plânge de mila celor „vulnerabili”

„Va fi simțit imediat de către consumatori, rănind în special pe cei mai vulnerabili cetățeni”, a susținut Ursula von der Leyen, adăugând că „toate întreprinderile, mari și mici, vor avea de suferit din prima zi”.

Ea a deplâns, de asemenea, caracterul larg al tarifelor, care va afecta dramatic relațiile comerciale cu ceea ce ea a descris drept „cel mai vechi aliat al Europei”.

„Costul de a face afaceri cu Statele Unite va crește drastic”, a spus ea. „Și, în plus, nu pare să existe ordine în dezordine – nicio cale clară în complexitatea și haosul care se creează, deoarece toți partenerii comerciali importanți sunt loviți”.

UE va riposta cu noi tarife pentru mărfurile din SUA

Von der Leyen a anunțat, de asemenea, contramăsurile la tarifele lui Trump – spunând că Europa „finalizează deja primul pachet de măsuri ca răspuns la primele tarife la oțel” și pregătește contramăsuri suplimentare în cazul în care negocierile eșuează.

„Știu că mulți dintre voi vă simțiți dezamăgiți de cel mai vechi aliat al nostru”, a declarat șefa Comisiei Europene.

„Trebuie să ne pregătim pentru impactul pe care acest lucru îl va avea inevitabil”.

Ursula von der Leyen spune că Europa e unită contra SUA

În încheierea declarației sale, von der Leyen a subliniat poziția Europei. „Noi [Europa] suntem împreună în asta: dacă ne înfrunți pe unul dintre noi, ne înfrunți pe toți”, a amenințat von der Leyen. „Unitatea noastră este puterea noastră”.

Președinta CE a mai spus că Europa „va sta de partea celor direct afectați”, notând mai devreme că unele dintre cele mai vulnerabile țări ale lumii sunt afectate de cele mai mari tarife.

„Europa este unită – pentru afaceri, pentru cetățeni și pentru toți europenii și vom continua să construim punți cu toți cei cărora ca noi le pasă de comerțul echitabil și bazat pe reguli ca bază pentru prosperitate”, a mai susținut Von der Leyen, porivit BBC.

Agenții economici care implementează programe de învățământ dual vor putea beneficia mai ușor de subvenții pentru instruirea elevilor. O hotărâre în acest sens a fost aprobată, astăzi, de către Executiv, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial. 

Potrivit modificărilor, cuantumul compensării costurilor pentru remuneraţia de formare profesională a elevilor din învățământul dual a fost majorat de la 30% la 100%. De asemenea, au fost fi excluse costurile unităților economice pentru organizarea locurilor de instruire și cele legate de desfășurarea procesului de organizare a învățământului dual. În plus, unitățile economice vor avea mai mult timp pentru a depune cererile de solicitare a compensației, ceea ce va accelera procesul de decontare.

Prin aceste măsuri, Guvernul își propune să crească atractivitatea învățământului dual atât pentru elevi, cât și pentru agenții economici. „Învățământul dual, cu investiții corespunzătoare, duce la creșterea  productivității, iar asta înseamnă salarii mai mari pentru oameni și profituri mai mari pentru întreprinzători”, a precizat premierul Dorin Recean.

În prezent, aproximativ 2400 de elevi își desfășoară studiile prin învățământ dual în cadrul a 40 de instituții de învățământ profesional tehnic, în parteneriat cu circa 170 de unități economice. În acest an, fondul de subvenționare pus la dispoziția companiilor a fost majorat de la 10 la 15 milioane de lei.

Tot în ședința de astăzi, au fost aprobate modificări la Regulamentul privind mecanismul de finanțare a sportului de performanță, în vederea optimizării sprijinului oferit federațiilor sportive naționale. Potrivit noilor prevederi, campionatele naționale organizate de federațiile sportive vor fi punctate separat pentru categoriile: seniori (U23), juniori (U20), cadeți (U17) și elevi (U15), eliminând astfel prevederea anterioară, care acorda un punctaj unic.

Noile reglementări vor stimula performanța și vor asigura pregătirea corespunzătoare a sportivilor pentru participarea la competițiile internaționale majore, inclusiv Jocurile Olimpice și Paralimpice din 2028.

De asemenea, potrivit unei hotărâri aprobate în cadrul ședinței Guvernului, școlile din întreaga țară vor beneficia de echipamente IT moderne, adaptate nevoilor educaționale ale elevilor și cadrelor didactice. În total, în școlile din Republica Moldova vor ajunge circa 5000 de laptopuri și peste 2000 de tablete. Acțiunea face parte din Proiectul „Reforma Învățământului din Moldova” (PRIM).