Bill Gates le va lăsa moștenire copiilor săi mai puțin de 1% din averea sa, considerând că este mai bine ca aceștia să își construiască propriul succes decât să moștenească sume uriașe

Cofondatorul Microsoft, Bill Gates, a declarat că le va lăsa copiilor săi mai puțin de 1% din averea sa, considerând că este mai bine ca aceștia să își construiască propriul succes decât să moștenească sume uriașe. Această tendință devine din ce în ce mai comună printre miliardarii din tehnologie, care aleg să doneze cea mai mare parte a averii lor în scopuri filantropice, conform Fortune.

Bill Gates: „Am decis că nu ar fi o favoare pentru ei”

Într-un interviu acordat podcastului Figuring Out With Raj Shamani, Bill Gates a explicat că deciziile privind moștenirea sunt personale, însă el a ales să nu le lase copiilor săi sume mari de bani.  

„În cazul meu, copiii mei au primit o creștere și o educație grozavă, dar mai puțin de 1% din averea totală, pentru că am decis că nu ar fi o favoare pentru ei”, a spus Bill Gates.  

Miliardarul a adăugat că nu dorește să creeze o „dinastie” și că nu îi obligă pe copii să conducă Microsoft, ci vrea să le ofere șansa de a-și construi propriile cariere și succese.

„Nu vrei ca ai tăi copii să fie vreodată confuzi cu privire la sprijinul tău pentru ei și dragostea ta pentru ei. Așadar, cred că trebuie să le explici de timpuriu filosofia ta: că îi vei trata pe toți în mod egal și că le vei oferi oportunități incredibile, dar că cea mai mare chemare pentru aceste resurse este să se întoarcă la cei mai nevoiași prin intermediul fundației”, a subliniat Bill Gates.

Cât înseamnă 1% din averea lui Bill Gates

Însă, chiar și 1% din averea lui Bill Gates îi va plasa pe cei trei copii ai miliardarului în top 1% – definit de consultanții imobiliari globali Knight Frank ca fiind o persoană cu o avere de 5,8 milioane de dolari sau mai mult.

Asta pentru că, potrivit Bloomberg Billionaire’s Index, averea lui Bill Gates valorează 162 de miliarde de dolari, iar 1% din această valoare netă înseamnă 1,62 de miliarde de dolari. Gates a dezvăluit anterior pentru Daily Mail că fiecare dintre copiii săi va primi „doar” 10 milioane de dolari, explicând că le oferă astfel oportunități, dar fără să le „umbrească” identitatea.  

Copiii lui Bill Gates și-au văzut părinții luptând pentru cauze precum eradicarea poliomielitei, salubrizarea apei și vaccinurilor împotriva bolilor mortale, pentru a numi doar câteva dintre eforturile de care tatăl lor speră că vor fi „mândri”.

„Am văzut cazuri în care copiii chiar le spun părinților lor să fie mai filantropi. Cred că generația tânără se împotrivește uneori ideii de a moșteni averea”, a mai adăugat cofondatorul Microsoft.

Filantropia, noul trend în rândul miliardarilor tech

Bill Gates nu este singurul miliardar din tehnologie care nu își lasă averea moștenire.  

Laurene Powell Jobs, văduva lui Steve Jobs, a declarat că averea de miliarde de dolari moștenită de la fondatorul Apple nu va fi transmisă celor trei copii ai lor. 

„Mi-am moștenit averea de la soțul meu, căruia nu i-a păsat de acumularea de avere. Fac acest lucru în onoarea muncii sale și mi-am dedicat viața pentru a face tot ce pot pentru a o distribui eficient, în moduri care să ridice indivizii și comunitățile într-un mod durabil”, a spus ea pentru New York Times, în 2020. 


Accident devastator. Șapte polițiști la spital și 5 autospeciale făcute praf după ce au încercat să oprească un BMW, în UK

Un accident rutier grav a avut loc, miercuri, pe o autostradă din Marea Britanie. Șapte ofițeri de poliție au fost transportați la spital după o urmărire în trafic, scrie protv.ro

Polițiștii încercau să oprească un BMW M Sport în zona Whickham din Gateshead, în jurul orei 2 dimineața, miercuri, după ce au observat că șoferul conducea haotic. Mașina a accelerat și a fost ulterior observată în zona Swalwell. Ofițerii au fost trimiși în zona respectivă și s-au apropiat de autoturism, scrie The Independent

Coliziunea a avut loc pe banda de nord a A1, aproape de Denton, Newcastle.BMW-ul și cinci vehicule de poliție au fost implicate în accident. Șapte ofițeri au fost transportați la spital, iar patru dintre ei au fost externați. Doi polițiști rămân sub observație, iar unul primește tratament pentru o leziune la picior.

Imaginile de la fața locului arată vehiculele de poliție grav avariate, o mașină răsturnată și resturi împrăștiate pe banda autostrăzii.

Șoferul BMW-ului și pasagera sa, ambii în vârstă de aproximativ 20 de ani, nu au fost răniți în urma accidentului. Cei doi au fost arestați.

.

Ungaria îl avertizează pe Vladimir Putin că ar putea să se alăture sancțiunilor împotriva Rusiei

Ungaria ar putea să se alăture sancțiunilor decise de Occident împotriva Rusiei dacă liderul de la Kremlin Vladimir Putin nu va da curs unei încheieri pașnice a războiului din Ucraina, a declarat ministrul de externe de la Budapesta, Peter Szijjarto, potrivit ziarului britanic The Thelegraph.

Într-o intervenție la Institutul Regal al Serviciilor Unite (RUSI), un centru de reflecție cu sediul la Londra, șeful diplomației ungare a dat de înțeles că premierul Viktor Orban își va ghida poziția față de războiul ruso-ucrainean în funcție de deciziile președintelui american Donald Trump.

Potrivit lui Szijjarto, Guvernul Orban ar putea decide să se alăture sancțiunilor împotriva regimului de la Moscova dacă liderul republican de la Casa Albă va decide în cele din urmă să-și pună în aplicare amenințarea de a lovi întregul sector petrolier rusesc.

Donald Trump a amenințat că va impune sancțiuni împotriva întregului sector petrolier rusesc dacă Vladimir Putin va obstrucționa negocierile de pace.

„Decizia noastră din viitor va fi determinată de circumstanțele din viitor”, a spus Peter Szijjarto.

Întrebat dacă Ungaria ar sprijini sancțiunile aplicate de UE împotriva Rusiei ca parte a unei strategii de negociere a lui Trump, Szijjarto a răspuns că speră la pace între Rusia și Ucraina și la dispariția necesității de a înăspri sancțiunile. „Dacă acest scenariu pozitiv nu se materializează, atunci va trebui să discutăm”, a declarat el, în condițiile în care în trecut a calificat sancțiunile UE ca fiind „ridicole”.Citeşte întreaga ştire: Ungaria îl avertizează pe Vladimir Putin că ar putea să se alăture sancțiunilor împotriva Rusiei

Emmanuel Macron spune că Franța ar putea recunoaște statul palestinian în iunie, la o conferință a ONU

Președintele francez Emmanuel Macron a declarat că la o conferință ONU din iunie, găzduită de Franța și Arabia Saudită, mai multe țări ar putea finaliza o mișcare comună către recunoașterea unui stat palestinian, potrivit Le Figaro.

Franța intenționează să recunoască un stat palestinian în câteva luni și ar putea face această mișcare la o o conferință ONU la New York, în iunie, privind soluționarea conflictului dintre Israel și palestinieni, a declarat președintele Macron miercuri, 9 aprilie, scrie digi24.ro

„Trebuie să ne îndreptăm către recunoaștere și o vom face în lunile următoare”, a afirmat Macron, care a vizitat în această săptămână Egiptul, pentru televiziunea France 5.

„Scopul nostru este să prezidem această conferință cu Arabia Saudită în iunie, unde am putea finaliza această mișcare de recunoaștere reciprocă (a unui stat palestinian) de către mai multe părți”, a adăugat el.

Ce țări recunosc Palestina

În februarie 2024, şeful statului francez declara că „recunoaşterea unui stat palestinian nu este tabu pentru Franţa” şi aprecia că „datorăm acest lucru palestinienilor, ale căror aspiraţii au bătut prea mult timp pasul pe loc”, potrivit News.ro.

„Datorăm acest lucru israelienilor, care au trăit cel mai mare masacru antisemit din secolul nostru. O datorăm unei regiuni care aspiră să scape de promotorii haosului şi celor care seamănă revanşa”, declara atunci preşedintrle francez.

În total, 143 dintre cele 193 de ţări membre ale ONU recunosc Palestina.

În mai 2024, Spania, Irlanda şi Norvegia au oficializat acest demers, crescând la zece numărul statelor membre ale Uniunii Europene (UE) care recunosc Palestina.

Mai înainte, Bulgaria, Ciprul, Malta, Polonia, România, Suedia şi Ungaria au recunoscut Palestina.

Și alte ţări europene au recunoscut statul palestinian, majoritatea din Europa de Est – ca Ucraina şi Balarusul – sau din Balcani – ca Albania, Serbia şi Muntenegrul.

Ministrul francez de Externe de la acea vreme Stéphane Séjourné declara atunci că nu se îndeplineau condiţiile ca o recunoaştere a Palestinei „să aibă un impact real” asupra procesului unei soluţii cu doauă state, cu Israelul.

Rusia spune că „nu poate accepta” acordul de armistițiu în varianta propusă de SUA
Articolul anterior
Moldova are de astăzi mai puține procuraturi teritoriale. Câte au rămas
Articolul următor
Close menu