Britney Spears, amenințată de soțul ei care îi cere divorțul

Britney Spears şi soţul ei, Sam Asghari, s-au despărţit după 14 luni de căsnicie, iar Variety a aflat că vedeta pop este reprezentată de o echipă importantă de avocaţi de la Hollywood pentru divorţ.

Spears a angajat-o pe avocata de top a vedetelor în materie de divorţuri, Laura Wasser, şi va continua să lucreze cu influentul avocat Mathew Rosengart, un fost procuror federal care a ajutat-o să se elibereze de tutelă, scrie Variety.

Mai mult de atât, potrivit Daily Mail, Sam Asghari a fost cel care a depus actele de divorț, citând „diferențe ireconciliabile”. Totodată, el a indicat data separării ca fiind 28 iulie 2023, potrivit TMZ.

Conform documentelor depuse în instanță, Asghari pretinde să fie recompensat financiar pentru timpul petrecut ca partener al artistei și, în plus, își dorește ca aceasta să acopere și costurile de judecată.

O sursă apropiată acestora a dezvăluit, însă, că Asghari o amenință pe Britney Spears că va face publice detalii despre relația lor, în cazul în care nu va fi de acord cu modificarea contractului prenupțial.

Britney Spears și Sam Asghari erau căsătoriți din 2022

Asghari – un antrenor, model şi actor care a apărut în emisiunile „Black Monday” şi „Hacks”” – a cerut-o în căsătorie pe Spears în septembrie 2021, iar cuplul s-a căsătorit în iunie 2022. Anterior, cei doi se întâlniseră mai bine de cinci ani, după ce se cunoscuseră pentru prima dată pe platoul de filmare al videoclipului din 2016 al lui Spears pentru „Slumber Party”, o piesă de pe albumul ei „Glory”.

Când Spears s-a logodit cu Asghari, aceasta se afla încă sub tutelă.

Atunci când a depus mărturie spre sfârşitul celor 13 ani de tutelă, Spears a împărtăşit dorinţa ei de a se căsători cu Asghari şi de a avea mai mulţi copii, dar a susţinut că nu avea permisiunea de a face acest lucru, deoarece finanţele sale şi, în esenţă, fiecare aspect al vieţii sale erau controlate de tutorele ei, inclusiv de tatăl ei, Jamie Spears. „Aş vrea să avansez progresiv şi vreau să am parte de o afacere adevărată, vreau să mă pot căsători şi să am un copil. Mi s-a spus că, în acest moment, în cadrul tutelării, nu sunt capabilă să mă căsătoresc sau să am un copil”, a pledat Spears în faţa judecătorului în iunie 2021.

Spears şi Asghari s-au căsătorit în cadrul unei ceremonii intime la casa lui Spears din Thousand Oaks, California, în faţa a aproximativ 60 de invitaţi, printre care Madonna, Selena Gomez, Drew Barrymore şi Paris Hilton. Tatăl ei, mama Lynn Spears şi sora Jamie Lynn Spears nu au fost prezenţi.

Căsătoria lui Spears cu Asghari a fost a treia a vedetei. Fostul cuplu nu are niciun copil împreună. În aprilie 2022, cu două luni înainte de a se căsători, Spears şi Asghari au anunţat că aceasta era însărcinată. În luna următoare, cântăreaţa a spus că a pierdut copilul.

Britney Spears are doi copii adolescenți

Britney Spears nu mai are o relație bună cu fiii ei. / Foto: Profimedia-Instagram

Superstarul are doi fii adolescenţi, Sean şi Jayden, cu cel de-al doilea soţ al ei, Kevin Federline, fostul ei dansator de rezervă cu care a fost căsătorită între 2004 şi 2007. Cuplul a apărut în propriul reality show, „Britney and Kevin: Chaotic”, în 2005. Prima căsătorie a cântăreţei a fost cu prietenul ei din copilărie, Jason Alexander, care a fost anulată în 2004, după ce au fost căsătoriţi timp de 55 de ore în total. În 2022, Alexander a stricat nunta lui Spears cu Asghari şi a fost arestat pentru că a intrat fără drept în casa ei.

sursa

Un preot din Anenii Noi a fost oprit de la oficierea slujbelor, după acuzații de abuz în familie

Preotul Ghenadie Valuță, cleric la biserica „Sf. Dimitrie” din orașul Anenii Noi, a fost oprit de la săvârșirea slujbelor religioase, începând cu 25 noiembrie. Suspendarea a fost anunțată printr-un decret al comisiei disciplinare a Mitropoliei, pe motiv că preotul a fost găsit vinovat de comportament neadecvat și agresiuni fizice asupra membrilor familiei sale, transmite IPN.

Mitropolia îi cere lui Valuță să se pocăiască și să se împace cu familia. Între timp, nu are dreptul să poarte cruce de preot, să oficieze slujbe religioase și să ofere binecuvântare.

„Ca urmare a ședinței comune cu clerul Protopopiatului bisericilor din raionul Anenii Noi și Comisia Disciplinară a Mitropoliei, care constată vinovăția exprimată prin agresiune fizică asupra membrilor familiei, comportament manipulator, demagogie și atitudine neadecvată unui slujitor bisericesc, vă informăm că sunteți oprit de la săvârșirea celor sfinte, fără dreptul de a oferi binecuvântare și de a purta cruce preoțească, până la împăcarea cu toți membrii familiei și aducerea unei pocăințe depline, în scris, în fața ierarhului, începând cu data de 25 noiembrie”, se arată în mesajul emis de Mitropolie și adresat lui Ghenadie Valuță.

În replică, Ghenadie Valuță a declarat că a cerut anterior să fie mutat în altă localitate, dar s-a ales cu sistarea activității sale religioase. În plus, preotul consideră că deține și poate prezenta dovezi privind nevinovăția sa.

„Eu am înaintat anterior și chiar acum proaspăt niște cereri pentru a primi carte de eliberare spre a pleca în altă parte, dar în loc de eliberare am primit oprire, cu nădejde că așa se spunea că eliberarea este analizată, nu este respinsă. Eu nu pot să judec Mitropolitul, nu avem drept să îi judecăm, dar am avut suficiente argumente de lux, ca să demonstrez nevinovăția apărută din senin și orchestrată, nu au fost luate în seamă, cât am spus și probe de la poliție, și din judecată, și diferite dovezi privind nevinovăția”, a declarat Ghenadie Valuță.Ghenadie Valuță a fost înlocuit de protoiereul Eugen Margarint la biserica din Anenii Noi.

16 cetățeni străini au primit refuz de intrare în R. Moldova

În ultimele 24 de ore, pe sensul de intrare în Republica Moldova s-a aplicat refuzul de autorizare a trecerii frontierei de stat pentru 16 de persoane străine, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial

În punctele de trecere a frontierei fluxul de persoane a constituit 37 543 traversări, un număr mai mare fiind consemnat pe sensul de intrare în Republica Moldova – 18 799 traversări persoane. 

Mai multe traversări au fost ale cetățenilor străini – 22 789, iar traversările cetățenilor moldoveni au constituit 14 754.

Cea mai „activă” frontieră a fost cu România – 16 654 traversări, la granița moldo – ucraineană fiind semnalate 12 027 treceri și alte 8 862 traversări – frontiera aeriană. 

Cele mai tranzitate puncte de trecere a frontierei rămân a fi:
PTF Aeroportul Internațional Chișinău – 8 862 traversări persoane;
PTF Leușeni – 5 982 traversări persoane;
PTF Sculeni – 4 483 traversări persoane;
PTF Otaci – 3 505 traversări persoane;
PTF comun Palanca – 2 984 traversări persoane.

Cu referință la traversarea frontierei de către cetățenii Ucrainei, a fost consemnat un număr total de 10 893 treceri, dintre care 5 550 pe sensul de intrare în R. Moldova. Totodată, numărul de 1 287 au constituit trecerile minorilor ucraineni.

O mie de familii din Republica Moldova au beneficiat de programul „Prima Casă Plus”

1000 de familii au locuințe noi, prin Programul Guvernului „Prima Casă Plus”. Beneficiarii programului au, în medie, 35 de ani, iar locuințele procurate au avut prețuri cuprinse între 400 de mii și 2,5 milioane de lei, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial

În doar trei luni de la lansare, valoarea totală a creditelor accesate prin intermediul programului a ajuns la 1,2 miliarde de lei, în timp ce statul, prin Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului, a garantat împrumuturi în valoare de 720 de milioane de lei.

Programul a atras mai mult mediul urban, unde 90% dintre beneficiari și-au ales locuințe. 10% au optat pentru zone rurale, sprijinind astfel dezvoltarea acestora. De asemenea, 90% din locuințe sunt apartamente, iar 10% case.

„Locuința proprie oferă un sentiment de siguranță și apartenență, iar ratele accesibile permit familiilor să direcționeze resursele economisite către educație, sănătate sau alte nevoi esențiale, contribuind la o calitate mai bună a vieții. De asemenea, prin garanțiile de stat oferite de Guvernul Republicii Moldova, procesul de finanțare a devenit mai accesibil, iar cetățenii noștri pot construi un viitor stabil Acasă,” a declarat Vadim Codreanu, directorul ODA.

Lansat oficial în luna august 2024, „Prima Casă Plus” face parte dintr-o inițiativă guvernamentală extinsă care vizează facilitarea accesului la finanțare pentru locuințe. Programul reprezintă o piatră de temelie pentru dezvoltarea pieței imobiliare sustenabile și pentru consolidarea unei societăți bazate pe stabilitate și progres.

Pentru mai multe detalii despre „Prima Casă Plus” și condițiile de aplicare, vă rugăm să accesați pagina oficială: https://www.oda.md/ro/acces-la-finantare/prima-casa-plus

Cinci universități din Moldova, acreditate la nivel european. Diplomele sunt compatibile cu cele UE
Articolul anterior
Atac cu drone la Moscova. Zborurile, anulate pe toate cele patru aeroporturi din capitala Rusiei
Articolul următor