Brooklyn Beckham, fiul cel mare al lui David şi Victoria Beckham, s-a căsătorit! Cine e mireasa și ce vedete au fost la nunta de 3 milioane de dolari

Brooklyn Beckham, fiul cel mare al fostului internaţional englez David Beckham şi al fostei componente Spice Girls, Victoria Beckham, s-a căsătorit cu actriţa Nicola Peltz, într-o ceremonie desfăşurată la Palm Beach.

Printre invitaţi la eveniment s-au aflat Serena Williams, Eva Longoria sau Chef Gordon Ramsay, scrie ziare.com.

De asemenea, au mai fost prezenţi Tom Brady şi soţia sa Gisele Bundchen, dar şi Mel C, fosta colegă a Victoriei Beckham din trupa Spice Girls, Snoop Dog sau Marc Anthony.

Brooklyn (23 de ani) şi Nicola (27 de ani), fiica miliardarului Nelson Peltz şi a fostului model Claudia Heffner, formează un cuplu din 2019.

Mireasa a purtat o rochie Valentino, creată de designerul Piepaoio Piccioi.

Cavalerii de onoare ai mirelui au fost fraţii săi Romeo şi Cruz, iar domnişoara de onoare a miresei a fost chiar bunica ei din partea mamei, Bunny.

Harper Beckham, în vârstă de 10 ani, a fost una dintre domnişoarele cu flori.

Nunta a fost una evreiască, tatăl miresei fiind evreu, şi a costat aproximativ 3 milioane de dolari.

Cei doi vor locui într-o vilă de 10,5 milioane de dolari din Beverly Hills, cumpărată chiar înainte de nuntă.

Pe șantierul de la Ungheni s-a dat start lucrărilor de construcție a primului pod rutier peste Prut din ultimele șase decenii

Astăzi au fost lansate oficial lucrările de construcție a primului pod rutier peste râul Prut din ultimele șase decenii, în cadrul evenimentului „Podul de Flori 2025”, desfășurat în Piața Independenței din Ungheni.

Evenimentul a reunit reprezentanți ai Guvernului Republicii Moldova și ai autorităților române, oficiali locali, parteneri internaționali și mii de cetățeni din ambele țări, pentru a marca atât un moment istoric de colaborare, cât și un pas concret spre îmbunătățirea conectivității dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană.

Podul Ungheni–Ungheni va face parte din Autostrada Unirii și va conecta direct rețelele rutiere ale Republicii Moldova și României. Proiectul are un caracter strategic pentru dezvoltarea infrastructurii regionale, facilitarea transportului de mărfuri și persoane și susținerea comerțului transfrontalier.

Construcția acestui obiectiv major de infrastructură este posibilă datorită cooperării strânse între autoritățile celor două state și sprijinului oferit de partenerii europeni. În paralel, sunt prevăzute investiții complementare în rețelele de drumuri, infrastructură vamală și facilități logistice.

Vladimir Bolea, viceprim-ministru, ministrul Infrastructurii și dezvoltării regionale, a declarat: „Munca și colaborarea stau la baza rezultatelor pe care le vedem astăzi. Sunt convins că până la sfârșitul anului vom finaliza proiectele de fezabilitate pentru alte patru poduri peste Prut, iar în 2026 vom trece la faza de proiectare. Prin aceste proiecte, dezvoltăm Moldova, întărim relațiile dintre ambele maluri ale Prutului și readucem Republica Moldova în centrul circuitelor economice europene.”

Viceprim-ministrul din Guvernul României, Marian Neacşu, a subliniat că în anii 90′ a fost vremea podurilor de flori, în anii 2000 și încoace, până de curând, a fost vremea podului de suflete, iar acum a venit timpul podurilor construite din beton și fier. „Un pod reprezintă o cale, iar acest pod în regim de autostradă este calea Moldovei prin România spre Europa, calea adevărată pe care și voi, românii din partea această a Prutului, și noi, românii din partea cealaltă, ne-o dorim și, cu siguranță, o vom ajunge”, a declarat vicepremierul român.

Evenimentul a inclus și un program artistic dedicat aniversării a 35 de ani de la prima ediție a Podului de Flori din 1990 – un simbol puternic al legăturii dintre cetățenii celor două maluri ale Prutului.

Lichidatorii avariei de la Cernobîl vor primi 1000 de lei ajutor material

Aproape 1650 de persoane, printre care lichidatorii consecințelor avariei nucleare de la Cernobîl, vor primi un ajutor material de 1000 lei de la stat. Casa Națională de Asigurări Sociale urmează să asigure transferul mijloacelor financiare, precizează Ministerul Muncii și Protecției Sociale, citat de IPN.

Ajutor material vor primi persoanele a căror dizabilitate este cauzată de participarea după catastrofa de la Cernobîl, persoanele care s-au îmbolnăvit de boală actinică sau căpătat dizabilități în urma experiențelor nucleare, avariilor cu radiație ionizată și a consecințelor acestora la obiectivele atomice civile sau militare în timpul îndeplinirii serviciului militar ori special, menționează Ministerul de profil.

De asemenea, banii vor fi transferați familiilor participanților la lichidarea consecințelor avariei de la Cernobîl decedați – soțiilor, iar în cazul lipsei acestora, unora dintre părinți.

Pe 1 aprilie curent au fost indexate cu 10% pensiile stabilite în temeiul Legii privind protecția socială a cetățenilor care au avut de suferit de pe urma catastrofei de la Cernobîl.

Statul garantează acestor categorii o serie de compensații și ajutoare materiale, printre care alocații lunare de stat în caz de dizabilitate severă, accentuată și medie, compensație unică pentru prejudiciul adus sănătății, ajutor material anual pentru însănătoșire, bilete de tratament sanatorial gratuite.

Anual, pe 26 aprilie, este marcată Ziua comemorării victimelor catastrofei de la Cernobîl și ale altor avarii nucleare, pentru a omagia eroismul cetățenilor Republicii Moldova, participanți la lichidarea consecințelor dezastrului provocat de tragicul accident acum 39 de ani.

Euronews: Republica Moldova, lider-surpriză în topul celor mai bune țări din Europa pentru investiții imobiliare în 2025

Cele mai bune țări europene pentru investiții imobiliare în 2025 se află în Europa Centrală și de Est, cu Republica Moldova pe primul loc, relatează Euronews.ro. Țara a obținut cel mai mare scor într-un nou studiu care analizează cele mai bune investiții imobiliare din Europa, realizat de compania britanică de asigurări William Russell.

Analiza a luat în considerare elemente-cheie ale investițiilor imobiliare, cum ar fi ratele de impozitare pe proprietate, impozitul pe venit din chirii și randamentul brut al închirierii.

Într-un studiu anterior realizat de compania britanică de relocare 1st Move International, Lituania apărea ca fiind cea mai bună alegere. În clasamentul actual, țara baltică ocupă locul doi, fiind urmată îndeaproape de Macedonia de Nord.

Republica Moldova a fost descrisă ca fiind „o piață emergentă, cu randamente ridicate, potrivită pentru investitorii imobiliari timpurii și toleranți la risc”, în cadrul studiului, care a constatat că costurile de achiziție a unei proprietăți ajung la maximum 2,80% din preț, iar impozitul pe veniturile din chirii este de doar 12%, ceea ce asigură un randament atractiv, menționează sursa citată.

Piața imobiliară din Republica Moldova trece printr-o perioadă de ajustare, cu perspective pozitive pe termen lung, constată experții autohtoni. Potrivit datelor recente, în 2024, numărul total al tranzacțiilor imobiliare a crescut cu 22% față de anul precedent, de la 36.900 la 45.200 de tranzacții. Totuși, în primul trimestru al anului 2025, acestea au înregistrat o scădere de 1,5 la sută.

Un militar ucrainean rămas fără picioare într-un atac la Donețk a cerut să fie trimis din nou pe front
Articolul anterior
Cum au stors doi români, soț și soție, zeci de mii de euro de la statul francez. Un tribunal a cerut ordin european de anchetă
Articolul următor
Close menu