Bucătăria poate fi o sursă de toxiinfecții alimentare. Recomandările ANSA

Bucătăria este inima locuinței, a aromelor inedite și a tradițiilor frumoase.

Sărbătorile ce urmează vor transforma bucătăriile moldovenilor în fabrici de bucate gustoase, unde se vor adună familiile, pentru a depăna amintiri și recunoștință.  

Pentru a vă asigura că acest spațiu rămâne un mediu sigur și curat pentru gătit și pentru a evita orice toxiinfecție alimentară, este esențial să se acorde o atenție sporită igienei în bucătărie.

În acest context, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor vine în ajutorul consumatorilor cu o serie de  recomandări utile:

  1. Igiena personală. Siguranța alimentară începe cu o igienă personală excelentă. Lipsa igienei personale este, adesea, cauza multor toxiinfecții alimentare. Mâinile trebuie spălate cu apă și săpun înainte și după fiecare manipulare cu alimentele crude (carne, pește) sau finite.
  2. Igiena suprafețelor de lucru. Înainte și după prepararea oricărui aliment, toate suprafețele pentru gătit (mese, blaturi) se vor igieniza și dezinfecta cu apă caldă și detergenți.
  3. Igiena ustensilelor de bucătărie. Până la efectuarea anumitor manipulări cu produsele alimentare și după fiecare preparare, se vor igieniza toate ustensilele (tocătoare, cuțite, vesela etc.), pentru a evita contaminarea încrucișată a acestora, mai ales dacă avem în meniu pește sau carne. Ideală ar fi utilizarea  ustensilelor separate pentru carnea crudă, carnea gătită, pește, legume/patiserie.
  4. Lavetele, bureții și prosoapele de bucătărie necesită o atenție separată. A se schimba bureții de spălat vesela cât mai des posibil, iar lavetele și prosoapele să fie spălate și uscate după fiecare utilizare.
  5. Legumele, fructele, ouăle trebuie spălate bine înainte de a fi depozitate sau folosite. Coaja lor poate fi plină de bacterii – sursă a toxiinfecțiilor grave.
  6. Chiuveta. A se dezinfecta și spăla bine cu apă caldă/fierbinte și detergent.
  7. Aragazul și cuptorul electric se vor curăța temeinic. Acestea se spală după fiecare proces de preparare.
  8. Depozitarea corectă a produselor. Fie la frigider, fie în dulapuri sau în sertarele din bucătărie, în care se depozitează produsele alimentare, se recomandă păstrarea produselor în recipiente din sticlă sau plastic alimentar, închise cu capac ermetic. Dacă vorbim de cereale, făină, orez sau condimente, acestea  pot fi o sursă de atracție pentru insecte. Molia alimentară este foarte răspândită, dacă nu depozităm corect produsele în locuri uscate și aerisite.

        9. Animalele de companie NU au voie în bucătărie, în timp ce gătiți! Prietenii pufoși, din păcate, pot fi sursă de bacterii. Se admit în bucătărie doar după ce se termină procesul de preparare al bucatelor.

       10. Deșeurile menajere necesită a fi depozitate cât mai departe de zona de preparare a bucatelor, apoi evacuate din zona bucătăriei la finalul fiecărei zile sau ori de câte ori este nevoie.

Respectând aceste reguli de igienă în bucătărie, veți servi masa în liniște și siguranță, alături de familie, fără teama de a vă expune vreunei contaminări.

Aveți grijă de sănătatea Dumneavoastră și a celor dragi!

Resurse educaționale și produse de igienă menstruală pentru 81 de școli profesionale, colegii și centre de excelență

Cele 81 de școli profesionale, colegii și centre de excelență din Republica Moldova au fost echipate cu seturi de resurse educaționale și produse de igienă menstruală în cadrul unui eveniment public de donare organizat de UNFPA Moldova, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Fiecare instituție a intrat în posesia unei boxe EduLife cu materiale educaționale interactive pentru lecțiile de dezvoltare a deprinderilor de viață și dispensere cu absorbante care vor fi instalate în blocurile sanitare din școli, cu acces gratuit pentru fete.

Investiția totală se ridică la cca 1,5 mln lei și este parte a programului „Conectăm tinerii cu piața muncii prin dezvoltarea deprinderilor de viață”, realizat de UNFPA Moldova în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova și finanțat de către Agenția Austriacă pentru Dezvoltare din fondurile programului Cooperării Austriece pentru Dezvoltare.

„Pregătind tinerii pentru viață le dezvoltăm abilități esențiale și îi susținem să devină cetățeni activi. Sunt convinsă că profesorii vor valorifica la maxim resursele incluse în boxele EduLIFE și vor contribui semnificativ la promovarea unui stil de viață sănătos în rândul tinerilor”, a subliniat Galina Rusu, Secretară de stat, Ministerul Educației și Cercetării.

UE propune un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei

În cadrul celui de-al 15-lea pachet de sancțiuni aplicate împotriva Rusiei, Uniunea Europeană își propune să impună sancțiuni împotriva a 45 de petroliere rusești, 50 de persoane fizice și 30 de companii, transmite Agenția Bloomberg, citând documente în posesia cărora agenția a intrat. Potrivit documentelor, în cadrul celui de-al 15-lea pachet de sancțiuni Comisia Europeană propune adăugarea pe listă a peste 50 de persoane fizice și aproape a 30 de persoane juridice, înghețându-le averile și introducând o interdicție de călătorie, scrie moldova1.md.

În plus, noul pachet include o interdicție asupra accesului a peste 45 de petroliere rusești în porturile europene și la serviciile europene. Sancțiunile vor afecta, de asemenea, companiile rusești implicate în transportul petrolului, precum și numeroși militari și directori de companii.

Printre altele, UE propune și introducerea de restricții comerciale împotriva a aproximativ unor organizații care ar ajuta Moscova să obțină tehnologiile necesare pentru a fabrica arme.

Potrivit documentelor, această listă include firme din Rusia, Serbia, Iran, India, Thailanda, Emiratele Arabe Unite, precum și din China și Hong Kong.

De la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia la 24 februarie 2022, UE a impus sancțiuni masive și fără precedent împotriva Rusiei.

Aceste sancțiuni se adaugă măsurilor impuse deja Rusiei încă din 2014 ca urmare a anexării Crimeei și a nepunerii în aplicare a acordurilor de la Minsk.

Sancțiunile includ măsuri restrictive specifice (sancțiuni individuale), sancțiuni economice, măsuri diplomatice și măsuri privind vizele.

Sancțiunile economice sunt menite să aibă consecințe grave asupra Rusiei în urma acțiunilor sale și să contracareze în mod eficace capacitatea acesteia de a-și continua agresiunea.

Sancțiunile individuale vizează diferite persoane care fie sunt responsabile de sprijinirea, finanțarea sau punerea în aplicare a unor acțiuni care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei, fie beneficiază de pe urma acestor acțiuni.

De asemenea, UE a adoptat sancțiuni împotriva Belarusului, Iranului și Coreei de Nord ca răspuns la sprijinul acordat de aceste state Rusiei în contextul agresiunii militare împotriva Ucrainei.

În plus, UE a impus sancțiuni împotriva unor persoane și entități având în vedere deteriorarea continuă a situației drepturilor omului în Rusia și, în special, în legătură cu moartea lui Alexei Navalnîi.

Potrivit Comisiei Europene, începând din februarie 2022, UE a interzis un total de peste 43,9 miliarde euro, reprezentând valoarea unor mărfuri care ar fi fost exportate în Rusia și un total de peste 91,2 miliarde euro, reprezentând valoarea unor mărfuri care ar fi fost importate din Rusia. Aceasta înseamnă că, în comparație cu volumul exporturilor și importurilor din 2021, în prezent sunt supuse embargoului 54 % din exporturi și 58 % din importuri.

Mecanismul de confiscare a bunurilor infracționale va fi perfecționat

Guvernul a aprobat proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative, prin care va fi îmbunătățit mecanismul de confiscare a bunurilor provenite din infracțiuni. Această inițiativă legislativă va consolida cadrul legal în domeniul urmăririi, identificării, confiscării și gestionării bunurilor infracționale, precum și responsabilitățile instituțiilor competente, așa cum stabilește Directiva (UE) 2024/1260 privind recuperarea și confiscarea activelor, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Astfel, în premieră, va fi permisă confiscarea unor bunuri echivalente sau a valorii acestora în cazul în care bunurile vizate nu pot fi confiscate, inclusiv a beneficiilor obținute, chiar dacă persoana implicată nu mai poate fi trasă la răspundere penală. Totodată, în cazul infracțiunilor economice, de mediu, de terorism și abuz sexual asupra copiilor, vor fi analizate bunurile dobândite cu cinci ani înainte sau după săvârșirea faptei, deduse judecării pentru a fi supuse confiscării. Prevederea se va aplica inclusiv în situațiile în care persoana nu poate fi trasă la răspundere penală din cauza decesului, liberării de răspundere sau de pedeapsă penală. Un aspect important este și faptul că va fi permisă confiscarea bunurilor transferate către terți, dacă terțul cunoștea că scopul transferului era de a evita măsurile de confiscare, inclusiv atunci când persoana urmărită penal păstrează controlul asupra acestora.

În faza de urmărire penală, în situația în care bunurile imobile sechestrate pot fi abandonate intenționat de către persoana care le posedă, instanța, la solicitarea procurorului, le va transmite Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI) pentru administrare. Totuși, când urmărirea penală se încetează, dar sunt bunuri ce urmează a fi confiscate, procurorul va solicita instanței acest lucru. 

În etapa de judecare a cauzei, printre elementele noi este și faptul că procurorul poate solicita ARBI investigații suplimentare pentru identificarea bunurilor infracționale, atât înainte de transmiterea cauzei în instanța, cât și pe parcursul procesului în instanță. Judecătorul este cel care va dispune confiscarea bunurilor nu doar în caz de condamnare, dar și pentru  încetare a procesului penal, dacă se aplică confiscare specială, extinsă sau de la terți.

În etapa executorie, procurorul va fi cel care va coordona procesul de executare, iar Serviciul Fiscal de Stat va executa hotărârile penale, asistat de ARBI și executorii judecătorești. ARBI va fi instituția care va ține evidența bunurilor sechestrate și confiscate, dar și va gestiona repatrierea bunurilor din afara țării, precum și aplicarea hotărârilor străine de confiscare.

Această măsură legislativă reprezintă un pas important în cadrul Planului de măsuri pentru deoligarhizare și în implementarea Programului Național de Recuperare a Bunurilor Infracționale 2023–2027, asigurând o mai mare eficiență în combaterea criminalității și în protejarea intereselor statului.

Fii printre primii care se bucură de bilete la preț redus la Festivalul KALEIDOSCOP 2024
Articolul anterior
Un bărbat din Rusia a stat nevinovat 10 luni după gratii din cauza unei erori comise de inteligența artificială
Articolul următor