Bucurie pentru fiica Andreei Marin și a lui Ștefan Bănică: “Violeta s-a calificat pentru faza de peste hotare”

Preşedintele Ucrainei Volodimir Zelenski afirmă că, după atacurile ruseşti, sectorul energetic ucrainean a pierdut o parte semnificativă din producţie, subliniind că este nevoie de timp pentru a-l restabili.

El a precizat că a avut o discuţie pe acest subiect cu prim-ministrul, ministrul Energiei şi reărezentanţii companiilor energetice, transmite news.ro.

„Am avut o conversaţie foarte detaliată şi lungă despre protecţia şi refacerea sectorului nostru energetic şi despre situaţia din industria energetică în general. Prim-ministrul Shmyhal, ministrul Energiei, armata şi reprezentanţii companiilor energetice. Acum, după atacurile ruseşti, sectorul nostru energetic a pierdut o parte semnificativă din producţie. Este nevoie de timp pentru a-l restabili”, a declarat Zelenski.

În opinia sa, sunt necesare eforturi mari pentru dezvoltarea în continuare a sectorului energetic — noul sector energetic, care va putea funcţiona ”în pofida ameninţărilor terorii ruseşti”.

„În plus, ne pregătim deja pentru următorul sezon de încălzire, care include, în special, reparaţii programate şi pregătirea generării energiei nucleare. Prin urmare, este nevoie din nou de un consum foarte raţional şi atent de energie electrică. Atât la nivel guvernamental, cât şi la nivelul autorităţilor regionale şi locale, precum şi la nivelul companiilor energetice, trebuie să ne asigurăm că publicul este pe deplin informat cu privire la modul în care se produce întreruperea curentului acum, atunci când există o sarcină maximă şi de ce avem nevoie ca fiecare să fie conştient de consumul prorpiu”, a afirmat Volodimir Zelenski,

Muzeografi, manageri de muzee, dar și programele inovative dezvoltate pentru a susține experiențele educative și de patrimoniu cultural au fost premiate la Gala Premiilor dedicată muzeografilor.

Foto: Ministerul Culturii/ Facebook

Evenimentul a fost organizat în ajun de Ziua Internațională a Muzeelor, marcată anul acesta în data de 18 mai și a avut loc la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău.

La decernarea premiilor au participat oficiali guvernamentali, parteneri de dezvoltare, profesioniști din domeniu, iubitori de artă, dar și vizitatorii muzeului.

Distincțiile au fost oferite pentru impactul semnificativ și rezultatele remarcabile, care au promovat dialogului intercultural și au facilitat un acces mai larg la patrimoniul țării. De asemenea, au fost recunoscute eforturile pentru îmbogățirea experiențelor culturale din cadrul muzeelor, prin implementarea tehnologiilor de ultimă generație.

Sergiu Prodan, ministrul Culturii: „Ziua Internațională a Muzeelor ne oferă șansa de a celebra și complexitatea și diversitatea experienței umane, reflectată în patrimoniul vast păstrat cu grijă de muzeele lumii. E și ziua când recunoaștem modul în care tradiția și inovația se împletesc armonios în spațiile expoziționale. Căci în secolul 21 muzeul este nu doar un depozit al trecutului, ci și un laborator pentru viitor, unde ideile vechi inspiră noi descoperiri, iar tehnologia aduce la viață poveștile străvechi.

Mulțumim și pe această cale partenerilor de dezvoltare pentru sprijinul acordat în modernizarea muzeelor din Moldova și în sporirea vizibilității lor prin integrarea tehnologiilor și a inovațiilor. Vom continua să facem muzeele mai accesibile și mai captivante pentru publicul larg, oferind vizitatorilor experiențe culturale complexe.”

Ministrul Culturii împreună Jeff Brian, șeful Misiunii USAID în Moldova,  Matthew Jordan, șef de Programe, Ambasada Marii Britanii, Pernilla Nordvall, secretar secund al Ambasadei Suediei la Chișinău – au înmânat distincții celor care au adus aportul semnificativ în acest domeniu esențial al culturii și patrimoniului.

• Pentru contribuție și suportul tehnic în digitalizarea și evidența patrimoniului muzeal – Adriana Hadjiraev, Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală a Moldovei;
• Pentru contribuție în dezvoltarea, promovarea, păstrarea și valorificarea patrimoniului muzeal –  Lina Bogatu, Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală a Moldovei;
• Pentru contribuție la gestionarea și documentarea patrimoniului muzeal – Nicolae Curoșu, Muzeul Național al Literaturii Române;
• Pentru contribuție în dezvoltarea, promovarea, păstrarea și valorificarea patrimoniului muzeal –  Veaceslav Ciutac, Muzeul Național al Literaturii Române;
• Pentru contribuție în cercetarea, valorificarea și promovarea patrimoniului în domeniul antropologic și arheologic – Vitalie Burlacu, Rezervația Cultural-Naturală „Orheiul Vechi”;
• Pentru contribuție și suportul tehnic în digitalizarea și evidența patrimoniului muzeal –  Angela Simalcsik, Rezervația Cultural-Naturală „Orheiul Vechi”;
• Pentru  contribuție la păstrarea, valorificarea și promovarea patrimoniului muzeal – Livia Ermurachi, Muzeul Național de Istorie a Moldovei;
• Pentru contribuție la păstrarea, valorificarea și promovarea patrimoniului muzeal – Ludmila Cojocari, Muzeul Național de Istorie a Moldovei;
• Pentru devotament în activitatea muzeistică – Natalia Șalaghirova, Muzeul Național de Artă al Moldovei;
• Pentru  contribuție  în  organizarea proiectelor expoziționale – Valentina Baleanu, Muzeul Național de Artă al Moldovei;
• Pentru contribuție în reabilitarea Cimitirului Evreiesc – Iuliu Palihovici, Muzeul de Istorie a Evreilor din Republica Moldova;
• Distincția Ministerului Culturii pentru acțiuni de promovare și includere a patrimoniului muzeal în circuitul turistic național și internațional – Bisericii „Adormirea Maicii Domnului” din orașul Căușeni, care este în custodia Muzeului Național de Artă al Moldovei.
• Trofeul Ministerului Culturii în domeniul muzeografiei – Muzeului de Istorie și Etnografie „Dumitru Scvorțov Russu” din Călărași. Natalia Veleșca, directoarea muzeului a primit distincția în numele întregii echipe.
• Pentru inovare în promovarea  patrimoniului, premiu a fost oferit reprezentanților Muzeului Național de Istorie Naturala și Etnografie, iar de distincția Pentru interactivitate în prezentarea conținutului muzeal s-a învrednicit Muzeul Național de Istorie a Moldovei.

Muzeul Național de Artă al Moldovei a fost premiat la categoria Prezentarea artei prin intermediul realității virtuale și augmentate, iar Muzeul Național al Literaturii Române a fost apreciat Pentru lansarea rețelei de reședințe creative. 

Premiul Pentru proiecții imersive și implicarea tinerilor artiști a ajuns la Muzeul de Istorie a Orașului Chișinău, iar Muzeul Vatra Dumenului a primit distincția – Pentru integrarea creativității în experiența vizitatorilor. 

În cadrul evenimentului, au fost apreciate cu distincții Pentru activarea comunităților rurale și muzeele regionale din cadrul Proiectului Rama Albastră. Este vorba despre muzeele din Mereni, Sofia, Călărași, Taraclia, Horești și Trușeni.

În cadrul evenimentului au fost prezentate animații imersive pe instalația „Pomului Vieții” și prin Realitatea augementată au fost animate picturile murale Nunta și Hora moldovenească din cadrul Muzeului de Etnografie.

„Muzeele Viitorului”, proiectul grație căruia a fost posibilă încurajarea utilizării noilor tehnologii la muzee, este susținut de Ministerul Culturii, Proiectul Tehnologiile Viitorului, finantat de USAID, Suedia si Marea Britanie, Proiectul USAID de Competititvitate si Rezilienta Rurală și Centrul Artcor.

În perioada 17-18 mai, Președinta Maia Sandu se află într-o vizită de lucru în Germania. Astăzi, la Berlin, șefa statului s-a întâlnit cu Președintele Frank-Walter Steinmeier, Cancelarul Olaf Scholz, Președinta legislativului Bärbel Bas și membrii comisiilor parlamentare pentru afaceri externe și afaceri europene. „Germania este un puternic și important aliat al Republicii Moldova, în drumul spre Uniunea Europeană, democrație și prosperitate”, a menționat Președinta. 

Șefa statului a discutat, în special, despre cooperarea în domeniul economic care să ajute la dezvoltarea  economiei  și la crearea  locurilor de muncă sigure și bine plătite. Așa cum Germania este unul dintre principalii parteneri comerciali și o importantă sursă de investiții pentru Moldova, autoritățile își propun să aprofundeze aceste legături economice. 

„Liderii germani susțin aderarea Moldovei la UE, astfel încât cetățenii noștri să trăiască în pace, bună înțelegere și prosperitate. Aspirațiile noastre europene și reformele pe care le realizăm au fost o temă importantă a discuțiilor de azi. În acest context, l-am invitat pe Cancelarul federal Scholz la Chișinău să vadă pașii pe care îi facem în calea noastră de modernizare”, a declarat Președinta Maia Sandu. 

Totodată, Președinta a subliniat că este la Berlin  și pentru a transmite un puternic mesaj de recunoștință tuturor cetățenilor germani. „Țara lor ne-a fost alături în crizele din ultimii doi ani, oferind sprijin datorită căruia îmbunătățim calitatea vieții din Moldova, investim în infrastructură, avansăm reforme și consolidăm securitatea statului, astfel încât cetățenii noștri să fie în siguranță”, a conchis Maia Sandu.

Șefa statului și Cancelarul Olaf Scholz au susținut o conferință de presă comună. Aici sunt declarațiile de presă ale Președintei Maia Sandu.