Comisia Electorală Centrală (CEC) anunță că toate buletinele de vot pentru runda finală a alegerilor prezidențiale din 3 noiembrie au fost tipărite și sunt gata de distribuire, scrie radiomoldova.md.
În acest al doilea tur de scrutin, buletinele vor avea un design clar și simplificat, conținând exclusiv numele celor doi candidați rămași în cursă: Maia Sandu și Alexandr Stoianoglo.
Menționăm că pentru decțiile din diaspora au fost tipărite 839 200 de buletine de vot, iar pentru secțiile din țară – 2 819 996 de buletine. Buletinele de vot se tipăresc pe hârtie opacă de culoare albastru oțel, având lățimea de 14 cm și lungimea de 12 cm.
Buletinele de vot tipărite vor fi distribuite birourilor electorale ale secțiilor de votare prin intermediul consiliilor electorale de circumscripție.
Precizăm că turul doi al alegerilor prezidențiale se va desfășura pe 3 noiembrie. Pentru funcția de șef de stat vor concura candidații care au obținut cele mai multe voturi în primul tur de scrutin. Este vorba de candidata Partidului Acțiune și Solidaritate, Maia Sandu, care a acumulat 42,49% – 656 852 de voturi, și candidatul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, Alexandr Stoianoglo, pentru care au votat 25,95% – 401 215 voturi.
Eliberat condiționat din detenție pe viață și reținut din nou: Alexandru Sinigur, cel mai de temut interlop, vizat într-o cauză de omor
Alexandru Sinigur, alias „Синий”, condamnat inițial la detenție pe viață și eliberat condiționat în urmă cu doar câteva zile, a fost reținut din nou joi, 3 aprilie, fiind vizat într-o cauză de omor. Informația a fost confirmată de Diana Fetco, purtătoarea de cuvânt a Inspectoratului General al Poliției, scrie moldova1.md.
Precizăm că Alexandru Sinigur, condamnat acum 19 ani la detenție pe viață pentru comiterea mai multor infracțiuni deosebit și excepțional de grave, comise în Republica Moldova și Ucraina, a fost eliberat condiționat pe 27 martie. Autoritățile de la Chișinău au anunțat că au demarat o anchetă privind circumstanțele eliberării din detenție a acestuia. Premierul Dorin Recean a afirmat că investigația urmează să stabilească dacă eliberarea liderului grupării criminale a fost posibilă din cauza unor „lacune legislative sau abuzuri”, iar ulterior autoritățile vor reveni cu detalii.
Alexandru Sinigur, alias „Синий”, a fost condamnat la detenție pe viață în 2006, după ce a fost extrădat din Rusia. Acesta a fost acuzat de crearea și conducerea unei organizații criminale, banditism, luare de ostatici, tentativă și omor premeditat în circumstanțe agravante, dobândire prin șantaj, privațiune ilegală de libertate.
În februarie 2024, lui Sinigur i s-a comutat pedeapsa sub formă de detențiune pe viață cu 30 de ani de închisoare. Pe 27 martie, Judecătoria Orhei, sediul Rezina, a admis cererea avocatului lui Alexandru Sinigur și a decis „liberarea condiționată înainte de termen”.
Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) a precizat că eliberarea a fost posibilă în urma unui demers al avocaților condamnatului, care au invocat condiții inumane și degradante în Penitenciarul din Rezina. În baza acestor argumente, instanța a dispus eliberarea condiționată, săptămâna trecută, chiar din sala de judecată. ANP a anunțat că a contestat decizia primei instanțe la Curtea de Apel Nord.
Construcția liniei electrice Bălți-Suceava și modernizarea stației electrice din Bălți, declarate utilitate publică de interes național
Construcția liniei electrice aeriene (LEA) Bălți-Suceava 400 kV, modernizarea stației electrice Bălți 330 kV și construcția unei stații electrice noi de 400 kV au fost declarate lucrări de utilitate publică de interes național. Astfel, va fi accelerată realizarea acestor proiecte mari de infrastructură energetică, care vor diversifica sursele de aprovizionare cu electricitate a Republicii Moldova și vor spori securitatea energetică a țării,informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.
Proiectul de lege, aprobat de Cabinetul de miniștri, va permite urgentarea proceselor administrative necesare pentru desfășurarea lucrărilor de construcție. Printre acestea se numără eliberarea actelor permisive, desfășurarea procedurii speciale de expropriere a terenurilor, de retragere din circuitul agricol sau din fondul forestier a terenurilor afectate de lucrările de construcție.
Totodată, este prevăzută modalitatea de plată a despăgubirilor pentru expropriere. Proprietarii vor fi informați în prealabil despre acest proces și vor avea dreptul de a-și exprima consimțământul pentru a primi o compensație echitabilă.
În prezent, continuă etapa de elaborare a documentației de licitații pentru realizarea proiectului tehnic de construcție a liniei, modernizarea stației electrice existente la Bălți și construcția unei stații electrice noi.
„Vom continua acest efort de diversificare a surselor de transport. Pe termen scurt și mediu, aceasta asigură securitate energetică, iar pe termen lung duce, inclusiv, la descreșterea cheltuielilor pentru energie electrică”, a accentuat prim-ministrul Dorin Recean.
Pe teritoriul Republicii Moldova, LEA Bălți-Suceava va avea o lungime de 58 km. Un aspect important al proiectului vizează investițiile în infrastructura electrică existentă. Aproximativ 200 de stații electrice vor fi modernizate, iar 10 transformatoare de putere 110 kV vor fi înlocuite, sporind astfel fiabilitatea și eficiența sistemului energetic al țării.
Linia Bălți-Suceava este una dintre cele trei linii electrice de 400 kV care urmează a fi construite pentru consolidarea interconectării cu sistemul energetic continental european ENTSO-E. Este vorba despre Linia electrică Vulcănești-Chișinău, care va fi finalizată în 2025, Linia Bălți-Suceava, estimată a fi terminată în 2027, și Linia electrică Strășeni-Gutinaș, planificată pentru finalizare către anul 2030.
Femeile din Ucraina refuză să-și părăsească țara, în ciuda războiului. Motivele invocate
Cele mai multe dintre femeile din Ucraina nu intenționează să părăsească țara pentru o perioadă îndelungată. Potrivit unui sondaj, 72% nu iau în considerare această opțiune, iar 55% se opun ferm, scrie adevarul.ro.
Cercetătorii de la Institutul de Studii Comportamentale de la Universitatea Americană din Kiev au realizta un sondaj la nivel național, pe 2.018 femei, cu vârste cuprinse între 18 și 60 de ani.
Potrivit sondajului, cele mai multe dintre femeile care trăiesc în prezent în Ucraina nu intenționează să părăsească țara pentru o perioadă îndelungată.
„72% nu iau în considerare această opțiune, iar 55% se opun ferm. Doar 15% se gândesc serios sau oarecum la plecare, în timp ce 13% rămân nehotărâte”, se arată în raport.
În total, 79% dintre femeile ucrainene au declarat că este important pentru ele să rămână în Ucraina, iar 72% au spus că este important să rămână în zona lor locală. Doar 6% dintre femeile ucrainene au declarat că nu contează dacă rămân în Ucraina sau pleacă în străinătate.
Intenția de a rămâne în Ucraina este clar legată de statutul financiar: cu cât o femeie câștigă mai mult, cu atât este mai probabil să rămână în țară.
Femeile mai tinere sunt mai predispuse să plece: 26% dintre femeile cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani se gândesc să plece, comparativ cu doar 6% dintre femeile cu vârste cuprinse între 50 și 60 de ani, care spun că probabil vor pleca.
Femeile singure și divorțate sunt, de asemenea, mai predispuse să plece decât femeile căsătorite.
„În rândul femeilor necăsătorite, 22-24% iau în considerare migrația – de două ori mai multe decât în rândul femeilor căsătorite sau văduve (11%). Femeile divorțate sunt, de asemenea, mai susceptibile de a se gândi la plecare – 16%”, au scris autorii.
De ce femeile ucrainene nu părăsesc țara
Cercetătorii au pus la dispoziția femeilor ucrainene chestionare pentru a alege motivele care le determină să rămână în țară și să nu se mute în străinătate din cauza războiului.
Din cele 15 opțiuni prezentate, cele mai populare trei motive pentru care femeile ucrainene rămân în țară sunt: dorința de a fi alături de familiile lor – 91% dintre respondenți au ales această opțiune; sentimentul de apartenență- 88% au spus că rămân „pentru că este țara lor”, faptul că au un loc unde să locuiască (72%).
Există femei care s-ar putea gândi să plece, dar care încă nu au făcut acest lucru deoarece există bariere psihologice, materiale sau sociale.
Primii trei factori care le împiedică pe femei să părăsească țara sunt: teama de schimbare și incertitudinea cu privire la viitor – 61% dintre ele au ales opțiunea „este dificil să începi totul de la zero într-un loc nou”, lipsa unei locuințe – 60% dintre respondenți, teama de necunoscut – 56% dintre respondenți.
Siguranța și securitatea au rămas principalul factor declanșator care forțează femeile ucrainene să plece.
Potrivit raportului, scenariul propus al unei catastrofe pe front și al amenințării cu ocuparea națională a ridicat probabilitatea migrației până la 45 %.
