Cactușii înlocuiesc zăpada pe versanții munților elvețieni din cauza încălzirii globale

Specii de cactuși proliferează în Valais, invadează rezervațiile naturale și reprezintă o amenințare pentru biodiversitate.

Locuitorii din cantonul elvețian Valais sunt obișnuiți să-și vadă versanții acoperiți de zăpadă iarna și flori de colț vara. Dar pe măsură ce încălzirea globală se intensifică, ei găsesc din ce în ce mai mult o specie invazivă care colonizează versanții: cactuși.

Autoritățile susțin că speciile de cactus aparținând genului Opuntia proliferează în anumite părți ale Valais, invadând rezervațiile naturale și reprezentând o amenințare pentru biodiversitate.

„Iubitoare de climă uscată și caldă, această plantă invazivă și neautohtonă nu este binevenită în perimetrul preiilor și pășunilor uscate de importanță națională”, se arată într-un comunicat de presă al municipalității Fully din Valea Ronului care anunța o campania de eliminare a acestor plante.

Speciile de Opuntia și cactuși similari au proliferat, de asemenea, pe unele dintre dealurile din jurul capitalei Valais, în Sion, unde estimările sugerează că plantele Opuntia reprezintă acum 23-30% din acoperirea cu vegetație joasă. Prezența lor a fost raportată și în regiunile alpine învecinate, inclusiv în Ticino și Grisons din Elveția, precum și în valea Aosta și Valtellina în Italia.

„În unele părți din Valais, estimăm că cactușii pot ocupa o treime din suprafața disponibilă”, spune Yann Triponez, un biolog care lucrează în serviciul de protecție a naturii din cantonul Valais. El spune că Opuntia este prezentă în Valais cel puțin de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, când a fost importată din America de Nord.

Autoritățile cred însă că un climat mai cald în Alpi, care permite perioade mai lungi de vegetație și diminuarea stratului de zăpadă ar putea crea condițiile ideale pentru răspândirea lor.

„Aceste specii suportă -10C sau -15C fără nicio problemă”, spune Peter Oliver Baumgartner, un profesor de geologie pensionar care a fost însărcinat de canton să studieze și să scrie un raport despre plante. „Dar preferă un loc uscat și nu le place stratul de zăpadă.”

Zăpada devine din ce în ce mai rară la altitudini mai joase, chiar și în Alpi. Potrivit Meteo Swiss, numărul zilelor de ninsoare la 800 de metri altitudine în Elveția s-a înjumătățit din 1970. Un studiu recent publicat în Nature Climate Change a spus că zăpada acoperă Alpii cu aproximativ o lună mai puțin decât mediile istorice și a numit situația „fără precedent în ultimele șase secole.”Ads

Temperaturile aici au crescut de două ori mai repede decât media globală, iar temperaturile medii din Elveția sunt deja cu 2,4 C mai mari decât mediile anilor 1871-1900. „Dacă te uiți la rapoartele privind schimbările climatice”, spune Baumgartner, „curbele pentru Elveția sunt aproape la fel de abrupte ca și pentru Arctica”.

Nouă specii s-a răspândit pe pantele însorite

Nouă specii s-a răspândit pe pantele însorite, orientate spre sud, aflate la sub 700 de metri altitudine, unde concurează cu specii endemice și uneori amenințate. „Valais este unul dintre punctele fierbinți de biodiversitate din Elveția”, spune Triponez. „Avem aproximativ 3.000 de specii de plante în Elveția, iar aproximativ 2.200 sunt în Valais.”

El spune că autoritățile sunt îngrijorate de răspândirea cactușilor în rezervațiile naturale și zonele protejate. „Când ai acești cactusi, nu crește nimic altceva”, spune Triponez. „Acoperă solul și împiedică alte plante să crească.”

Baumgartner spune că doar patru din cele nouă specii de Opuntia din Valais reprezintă o amenințare pentru ecosistemele locale, în special în zonele cu soluri acide sau neutre, care reprezintă o treime din versanții văii orientați spre sud.

sursa

O fetiță de 4 ani a murit după ce a mâncat macrou congelat, iar bunica a făcut infarct când a auzit și a murit și ea

O fetiță de 4 ani dintr-o localitate din județul Călărași, România, a murit după ce ar fi mâncat macrou congelat cumpărat de la magazinul din sat. Bunica, care era internată în spital după ce i s-a făcut și ei rău după masă, a făcut infarct și a murit și ea când a primit vestea despre decesul nepoatei, spune Ministerul Sănătății într-un comunicat.

Tragedia s-a petrecut luni dimineață, în jurul orei 8:30. Familia a sunat la 112 întrucât fetița de 4 ani era în stare de inconștiență. A fost dusă la spitalul județean, a fost intubată, însă, în cele din urmă, a murit. Trei ore mai târziu, familia a sunat din nou la 112, pentru că și bunicilor li s-a făcut rău. Bunica în vârstă de 55 de ani și bunicul de 66 de ani au fost duși la spitalul din Oltenița. Din păcate, și bunica a murit. Rudele spun că starea lor de sănătate s-a deteriorat după ce au mâncat pește macrou congelat cumpărat de la magazinul din sat. DSP face acum o anchetă epidemiologică pentru a afla ce s-a întâmplat. O altă anchetă a fost începută de Direcția Sanitar-Veterinară. De asemenea, Poliția a fost sesizată în acest caz și este așteptat rezultatul necropsiei fetiței. Sebastian Hotca, șeful ANPC, a spus că și instituția pe care o conduce va face verificări: „Noi am adresat niște avertismente către consumatori în perioada Floriilor, în care se consumă pește, cu privire la calitatea produselor… În acest caz vom face verificări pentru a stabilit dacă operatorul economic a desfășurat o activitate autorizată, dacă are condiții de depozitare și comercializare a peștelui în conformitate cu prevederile legale”.

Ministerul Sănătății a precizat: „În cursul zilei de 29.04.2024, s-a înregistrat un eveniment tragic în județul Călărași, decedând în aceeași zi, în cursul dimineții, o fetiță de 4 ani și, în jurul prânzului, bunica acesteia. Evenimentul a fost notificat inițial ca suspiciune de toxiinfecție alimentară, fiind posibil incriminat peștele consumat în cursul zilei de duminică. La masă au participat 10 persoane, din care 4 copii și 6 adulți, produsele consumate au fost numeroase (pește, ceafă porc, mici, cârnați porc, coaste porc, gogoși). Grețuri și vărsături au avut doar fețița de 4 ani și bunica acesteia. Tabloul clinic al fetiței poate fi asociat eventual cu o intoxicație alimentară, iar în cazul bunicii (cu afecțiuni preexistente: infarct miocardic, fibrilație atrială), stopul cardio-respirator a survenit în momentul transmiterii veștii că fetița a decedat și nu a putut fi resuscitată. Serviciul de Medicină Legală va efectua necropsia ambelor persoane și vor fi prelevate probe, inclusiv toxicologice, în vederea stabilirii cauzei / cauzelor de deces”.

Ancheta în acest caz este coordonată de un procuror

„La data de 29 aprilie a.c., în jurul orei 10:20, polițiștii din cadrul Serviciului de Investigații Criminale au fost sesizați cu privire la faptul că o minoră și bunica sa, de 59 de ani, au fost preluate de la domiciliu cu o ambulanță și transportate la două unități spitalicești diferite, unde, ulterior, au decedat. Având în vedere gravitatea faptelor sesizate, a fost constituită o echipă operativă coordonată de un procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Călărași, fiind întocmit un dosar penal, în care sunt efectuate cercetări, cu privire la împrejurările în care a survenit decesul. De asemenea, la cercetarea la fața locului au participat reprezentanți ai Direcției Sanitar Veterinare Călărași și ai Direcției de Sănătate Publică Călărași. În prezent, sunt efectuate cercetări cu privire la stabilirea situației de fapt”, a transmis Poliția.

Rusia pregătește un plan în trei pași pentru a destabiliza Ucraina

Căderea orașului Ceasiv Iar din regiunea Donețk, într-un mod asemănător cu Avdiivka, este probabil o chestiune de timp, spune adjunctul serviciilor militare de informații, generalul Vadim Skibitski, într-un interviu pentru The Economist, potrivit The Kyiv Post citat de digi24.ro.

Acesta vorbește și despre un plan al rușilor în trei pași pentru a destabiliza Ucraina. „Nu astăzi sau mâine, desigur, dar totul depinde de rezervele și proviziile noastre”, a adăugat generalul, în legătură cu asediul localității Ceasiv Iar, pe care rușii încearcă să o cucerească. Forțele ruse și-au mutat atenția către Ceasiv Iar, un oraș-cheie care poate deschide calea către noi progrese în regiune, după ce au capturat Avdiivka în februarie.

Ucraina se confruntă, de asemenea, cu o situație dificilă în apropierea satului Ocheretyne, un sat aflat la aproximativ 15 kilometri nord-vest de Avdiivka, unde trupele Moscovei au reușit să creeze o breșă. Skibitski crede că principalul obiectiv al Rusiei este să captureze restul regiunilor Donețk și Lugansk. Privind mai departe, Kremlinul se pregătește probabil pentru o ofensivă în jurul nord-estului regiunilor Sumî și Harkov. Asta s-ar putea întâmpla la sfârșitul lunii mai sau începutul lunii iunie, a sugerat Skibitski.  Grupul de forțe ruse din jurul graniței Oblastului Harkov are în prezent 35.000 de oameni, dar urmează să se extindă la 50.000-70.000 de soldați, potrivit generalului. Deși acest lucru nu este suficient pentru a captura un oraș important, ar putea fi suficient pentru sarcini mai mici. „O operațiune rapidă pentru a intra și a ieși: poate. Dar o operațiune de a lua Harkov, sau chiar orașul Sumî, este altceva”, spune Skibitski.

Mai va fi o lună cheie, deoarece Rusia pregătește un plan în trei pași pentru a destabiliza Ucraina, a spus generalul. Prima parte se referă la presiunea militară. Chiar dacă SUA au aprobat în cele din urmă un proiect de lege de ajutor de 61 de miliarde de dolari pentru Ucraina, probabil că va dura câteva săptămâni înainte ca aceasta să aibă un impact asupra câmpului de luptă, oferind Rusiei timp să continue ofensiva. A doua fază este o campanie de dezinformare care vizează subminarea conducerii ucrainene și impulsul de mobilizare. Mulți observatori au criticat eforturile întârziate ale Kievului, care au dus la un deficit de trupe, dar țara a adoptat în cele din urmă un proiect de lege pentru mobilizare în aprilie.

Skibitski a recunoscut că situația personalului militar s-a îmbunătățit oarecum din decembrie 2023, dar a spus că această criză de soldați este departe de a se termina. Al treilea pas, Rusia va încerca să izoleze Ucraina la nivel internațional. Încrederea în SUA a fost zdruncinată de întârzierea de aproape șapte luni în adoptarea proiectului de lege, iar o posibilă victorie a lui Donald Trump la viitoarele alegeri prezidențiale din noiembrie face perspectivele de viitor și mai incerte. Potrivit lui Skibitski, principalul factor necunoscut este Europa și dacă va fi capabilă să-și intensifice producția de apărare pentru a ajuta Ucraina și a împiedica alte agresiuni rusești. Privind posibilul sfârșit al războiului, ofițerul de informații consideră că doar victoriile pe câmpul de luptă nu ar fi suficiente. Chiar dacă Ucraina reușește să împingă forțele ruse la granițele sale, războaie ca acesta trebuie să se încheie în cele din urmă prin tratate, a spus el. Ambele părți concurează acum pentru „cea mai favorabilă poziție”, dar orice discuții reale pot începe cel mai devreme abia în a doua jumătate a anului 2025, a estimat generalul. Skibitski crede că până atunci și Rusia se va confrunta cu provocări semnificative, deoarece producția de arme va atinge un platou până la începutul anului 2026 din cauza lipsei de materiale și personal.

Scopul Rusiei în 2024 este să ocupe complet regiunile Donețk, Lugansk și, dacă este posibil, Zaporojie, a declarat și comandantul Forțelor Terestre ale Ucrainei Oleksandr Pavliuk pentru revista Times. Probabil că Rusia încearcă să ocupe cât mai mult teritoriu posibil înainte ca impactul ajutorului american să se simtă pe câmpul de luptă. Ceasiv Iar rămâne una dintre țintele cheie ale Rusiei, deoarece ar putea facilita progrese suplimentare către orașele din apropiere Kostiantynivka, Kramatorsk și Sloviansk.

Spațiile comerciale de la aeroport vor fi licitate pentru închiriere după alte reguli

Spațiile comerciale de la aeroport vor fi licitate pentru închiriere după alte reguli, a anunțat Agenția Proprietății Publice (APP) din Republica Moldova, scrie evz.ro.

Decizia a fost luată după ce au eșuat primele două încercări de atribuire prin licitație a spațiilor comerciale de la Aeroportului Internațional Chișinău, cunoscute anterior ca „Magazinele Șor”, după proprietarul acestora, condamnatul fugar Ilan Șor.

Acum, Agenția Proprietății Publice spune că va ajusta condițiilor de participare la licitația pentru locațiunea spațiilor din aeroport pentru a atrage mai multe companii internaționale de renume.

„Având în vedere că în ultima etapă a licitației anterioare a depus actele doar o singură companie, Agenția Proprietății Publice (APP) propune ca o nouă licitație să se organizeze cu schimbarea condițiilor”, se arată în comunicatul APP.

Care vor fi noile condiții de participare

„Drept urmare, APP va recomanda AIC să examineze oportunitatea ajustării caietului de sarcini prin:

– Includerea explicațiilor suplimentare și mai detaliate ale criteriilor, fără a lăsa loc de interpretări;

– Reducerea numărului de aeroporturi în care participanții trebuie să își demonstreze activitatea, drept recomandare de la 10 la 7;

– Divizarea licitației în 2 loturi distincte, pe domenii, un lot pentru Travel Retail (magazine) și un alt lot pentru Food and Beverages (restaurante).

Se va propune extinderea termenului de transmitere în chirie a spațiilor de la 3 la 5 ani pentru compania câștigătoare. Menționăm că termenul de 3 ani prevăzut inițial în caietul de sarcini este bazat pe normele legale existente”, se mai afirmă în document.

Se va schimba și legea privitoare la aeroport

Pentru a exclude limitarea actuală de maximum 3 ani de contract în locațiunea spațiilor din cadrul aeroportului, APP va veni către Parlament cu propuneri de ajustare a legii, pentru a include Î.S. ”Aeroportul Internațional Chișinău” în lista bunurilor nepasibile (interzise) de privatizare. Această modificare, de asemenea, va garanta că AIC va rămâne în proprietatea statului pe viitor.

Termenul de inițiere a licitației va curge din momentul modificării legislației cu privire la bunurile nepasibile de privatizare”, se arată în comunicatul emis de APP.

Reamintim că, în urmă cu două săptămâni, licitația pentru spațiile comerciale din incinta Aeroportului Internațional Chișinău a fost sistată, după ce s-a constatat că singurul ofertant existent nu a depus toate actele necesare.

Prima întrebare a unei femei scoase de sub dărâmături după 121 de ore, în Turcia: ”Mai există lumea?”
Articolul anterior
Peste 5 milioane din Siria rămân fără adăpost după cutremurele devastatoare. „Lumea a uitat de Siria”
Articolul următor