Capitala europeană unde se fură un telefon mobil la fiecare șase minute. Ce măsuri au luat polițiștii

Anul trecut, conform datelor Poliției Metropolitane din Londra (Met Police), au fost furate pe străzile orașului nu mai puțin de 90.864, adică 250 pe zi și un telefon mobil la fiecare 6 minute.

38% din toate jafurile care au avut loc în Londra au implicat și furtul de smartphone-uri, iar 70% dintre furturi au fost furturi de telefoane mobile, conform Gândul.

Pentru a descuraja astfel de furturi, în viitor, reprezentanții Poliției cer producătorilor de smartphone-uri să ia măsuri la nivel de design.

Astfel, primarul Londrei, Sadiq Khan, și șeful Poliției Metropolitane, Mark Rowley, au semnat o scrisoare deschisă către producătorii de smartphone-uri prin care cer să creeze soluții care să „scadă răsplata crimelor”.

„Practica actuală de a permite telefoanelor mobile furate să fie reînregistrate de noi utilizatori în industria telefoanelor mobile permite în mod neintenționat o piață criminală care conduce la jafuri, furturi și infracțiuni violente în Londra. […] Avem nevoie de parteneri care să se ridice la înălțime și să lucreze alături de noi pentru a rupe acest ciclu de violență”, a declarat Mark Rowley.

Producătorii ar trebui, astfel, să facă utilizarea dispozitivelor mobile imposibilă fără parolă sau fără proprietar.

Eexistă deja sisteme de securitate de acest gen, pe telefoanele iPhone, dar și pe cele de la alte companii, care permit blocarea permanentă sau ștergerea conținutului de la distanță, cât și metode de monitorizare a poziției prin GPS, chiar și atunci când telefonul este oprit, scrie Go4it.

Totuși, aceste metode nu par să fie de ajuns pentru a descuraja furturile, deoarece –  chiar și fără posibilitatea de a folosi telefoanele – hoții le pot dezasambla și apoi vinde componentele funcționale pentru a fi folosite mai departe în reparații.

Mai mult, unele modele de telefoane pot fi deblocate („sparte”), la nivel software, pentru a putea fi folosite.

Experții din industria de tehnologie susțin, însă, că astfel de soluții ar putea fi foarte complexe și ar putea duce la alte abuzuri.

Având în vedere volumul de vânzări de smartphone-uri și faptul că multe sunt apoi vândute pe piața second-hand, aceste tehnologii de monitorizare ar putea duce la imposibilitatea celor care cumpără telefoanele de pe „piața gri” să dovedească că le-au cumpărat legitim și nu le-au furat.

„Ar crea un potențial coșmar, și s-ar putea găsi oameni acuzați că dețin un telefon furat când de fapt este al lor. Dovada achiziției legitime, mai ales de pe site-uri de second-hand pe care le folosesc mulți oameni, ar fi dificilă. Nu pot vedea nicio companie care să impună acest lucru. Escaladează într-o problemă mai mare”, a declarat pentru BBC Jake Moore, expert în industria de tehnologie.

Reacția lui Trump după ce Beijingul a impus taxe vamale Americii. „China a jucat prost”

Preşedintele american Donald Trump a catalogat decizia Chinei de a impune taxe vamale la produsele americane, în răspuns la taxele SUA, drept o reacţie de „panică”. Beijingul a anunţat că va impune taxe vamale de 34% pentru importurile din SUA, ca represalii la taxele vamale similare impuse de Donald Trump, scrie digi24.ro

„China a jucat prost, au intrat în panică – singurul lucru pe care nu şi-l pot permite să-l facă”, a scris Donald Trump, într-un mesaj cu majuscule pe reţeaua sa de socializare Truth Social.

Donald Trump a anunţat miercuri taxe vamale constând într-o taxă de bază de 10%, la care se adaugă pentru fiecare ţară pe principiul reciprocităţii taxe vamale suplimentare până la jumătate din procentul pe care respectiva ţară îl percepe ca taxe vamale pentru produsele importate din SUA. Astfel, pentru produsele importate din ţările UE taxele vamale percepute de SUA vor fi de 20%, iar pentru cele importate din China de 34%. Pentru vehicule şi componente ale industriei auto, taxele vamale percepute de SUA sunt de acum înainte de 25%.

Ordinul lui Trump prevede exceptarea mai multor categorii de produse de la aplicarea acestor taxe vamale, inclusiv petrolul, gazul şi alte materii prime. Pe lista cu noile taxe vamale percepute de SUA nu se regăsesc Rusia, Belarus, Cuba şi Coreea de Nord, ţări puternic sancţionate şi al căror comerţ cu SUA este neglijabil.

În replică, guvernul chinez a anunţat vineri că va impune începând din 10 aprilie taxe vamale de 34% pentru toate bunurile importate din SUA. De asemenea, China va restricţiona exporturile pentru o serie de materii prime rare utilizate la componente electronice, în industria aerospaţială şi alte sectoare.

În plus, China va include 16 companii americane pe lista sa de control al exporturilor şi va adăuga 11 companii americane pe lista de entităţi „nedemne de încredere”, ca urmare a cooperării militare a acestora cu Taiwan.

14 morţi, dintre care 6 copii, după ce o rachetă rusă a lovit Krivoi Rog, oraşul natal al lui Zelenski. „Rusia nu vrea decât război”

14 oameni au fost ucişi şi peste 50 răniţi după ce armata rusă a lovit vineri seară cu o rachetă balistică o zonă rezidenţială din Krivoi Rog, oraşul natal al preşedintelui Vladimir Zelenski, situat în sudul ţării, scrie digi24.ro

Racheta a căzut în apropierea unui loc de joacă pentru copii, scrie News.ro, preluând Ukrainskaia Pravda.

Șase dintre persoanele ucise erau copii, potrivit președintelui ucrainean Vladimir Zelenski. În oraş au izbucnit incendii în urma atacului, iar mai multe blocuri de locuinţe au fost avariate.

Președintele Vladimir Zelenski a menționat atacul într-un mesaj pe Facebook, spunând că este o dovadă că Rusia nu dorește de fapt încetarea focului.

„Rusia lovește în fiecare zi. Oamenii mor în fiecare zi. Există un singur motiv pentru care acest lucru continuă: Rusia nu dorește o încetare a focului și noi vedem acest lucru. Întreaga lume poate vedea. Fiecare rachetă, fiecare dronă de atac demonstrează că Rusia nu vrea decât război. Și numai de presiunea lumii asupra Rusiei, de toate eforturile de a întări Ucraina, de apărarea noastră antiaeriană, de forțele noastre – numai de asta depinde când se termină războiul”, a scris Zelenski.

Recean cere demisia șefului Administrației Naționale a Penitenciarelor

Premierul R. Moldova, Dorin Recean, a solicitat astăzi, 4 aprilie, demisia imediată a șefului Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP).

„ANP este tocmai instituția care trebuie să ia în calcul toate riscurile eliberării deținuților, nu să lase abuzurile să se întâmple”, a scris prim-ministrul pe rețelele de socializare.

Se întâmplă după ce mai mulți lideri politici au venit cu critici privind eliberarea din penitenciare a unor deținuți condamnați la viață. Unul dintre aceștia este Alexandr Sinigur, condamnat în anul 2006 la detenție pe viață, care a fost eliberat săptămâna trecută din penitenciar. Cu explicații în acest sens a venit ANP.

Totodată, zilele trecute, și interlopul Iurii Radulov a fost eliberat. Cu o reacție în acest sens a venit și fostul procuror general, Alexandr Stoianoglo.

De menționat că Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a anunțat excluderea Olesei Stamate, fosta șefă a Comisiei juridice, numiri și imunități, din cadrul formațiunii politice, în urma implicării sale în modificările controversate ale legii amnistiei, care au permis eliberarea unor deținuți periculoși.

Ulterior, într-o postare pe Facebook, ea scris că a primit cu înțelegere decizia conducerii PAS și a subliniat că înțelege contextul politic dificil și atacurile informaționale dure care i-au fost direcționate în ultimele zile, în special într-un an electoral.

Pompierii din capitală au salvat o persoană din incendiu
Articolul anterior
De ce Andra nu îi cumpără niciodată cadouri lui Cătălin Măruță: ,,E vina lui”
Articolul următor
Close menu