Câţi ani trebuie să lucreze moldovenii pentru un acoperiş deasupra capului

22/11/2021

News

Piața imobiliară din Republica Moldova renaște a doua oară după obținerea independenței. După ce 13 ani prețurile apartamentelor au scăzut, în prezent, de mai bine de un an, acestea sunt în creștere. Apartamentele de pe piața secundară vor fi din ce în ce mai accesibile, iar cele de pe piața primară vor fi din ce în ce mai greu să fie procurate. O analiză a pieței imobiliare este făcută de către Veaceslav Ioniță, expertul în politici economice al Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative (IDIS) „Viitorul”, scrie realitatea.md.

Expertul a utilizat date de la diverse agenții imobiliare, oferite de către Banca Națională (BNM). Potrivit expertului, în acest an, 2021, se cumpără mai greu apartamente decât un an în urmă și decât acum 13 ani, când piața imobiliară a intrat în declinul continuu.

„În 2006 trebuia să muncești 36,4 ani ca să procuri un apartament de 70 de metri pătrați în municipiul Chișinău. Ulterior, datorită creșterii substanțiale a salariilor în lei și a unui curs valutar stabil, proces început încă în 2007, a crescut puternic, până în 2020, capacitatea moldovenilor de plată, iar prețul apartamentelor tot scădeau. În anii 2019-2020 prețul apartamentelor noi a crescut nesubstanțial, iar al celor vechi practic a rămas neschimbat sau chiar a fost într-o ușoară scădere. Astfel, moldovenii au ajuns în 2020 că trebuie să lucreze 8,5 ani pentru procurarea unui apartament de 70 de metri pătrați. Însă, în acest an, efortul financiar pentru procurarea unui apartament s-a înrăutățit, iar moldovenii trebuie deja să lucreze 9,5 ani pentru a putea procura un apartament de 70 de metri pătrați. Explicația este că salariile moldovenilor au crescut, însă prețurile apartamentelor au crescut mult mai rapid, cu aproape 30% la apartamentele noi, decât salariile”, a menționat expertul.

Analistul economic menționează că în anul 2008, în trimestrul IV, când piața imobiliară a ajuns la cel mai ridicat nivel, un apartament de 70 de metri pătrați din municipiul Chișinău costa aproape 61 de mii de euro. După aceasta, a urmat scăderea continuă până în 2018, când pentru un apartament de 70 de metri pătrați erau necesari circa 38 de mii de euro. La sfârșitul anului trecut, când prețurile apartamentelor se aflau de jumătate de an în creștere, trebuiau deja 42 de mii de euro pentru un apartament de 70 de metri pătrați. În acest an, în trimestrul III, un apartament de 70 de metri pătrați în Chișinău, deja costă 50 de mii de euro.

„Pentru prima dată în trimestrul III al acestui an salariul mediu anual în Republica Moldova a trecut de 5 mii de euro. Până în 2016 acesta a fost pe o linie dreaptă – de 2800 de euro. Din 2017 a început să crească semnificativ salariul mediu lunar pe economie în Republica Moldova. În trimestrul III al acestui an se estimează că va fi, în mediu lunar, de 9100 de lei. Ca rezultat, avem un salariu mediu anual de 5073 de euro”, a spus Veaceslav Ioniță.

Economistul mai susține că în anii 2007-2008 prețurile apartamentelor noi erau mai mici decât ale celor vechi. În 2009, erau aproape egale. Această situație s-a păstrat constant până în anii 2016-2017, din cauza că se ieftineau toate. În Republica Moldova se profilează tot mai clar o segmentare a pieței. Există o diferență de 33% dintre apartamentele noi și cele vechi. Circa 25% dintre moldoveni preferă, doresc și pot să procure apartamente noi, care deja au prețuri cu mult mai mari, iar în următorii ani prețul apartamentelor noi ar putea fi de până la două ori mai mare decât al celor vechi.

Potrivit economistului, încă nu am ajuns la prețurile care au fost în anii 2008, când trebuia să cumperi cu 900 de euro un metru pătrat din suprafața unui apartament, față de media de 702 euro în prezent. Totuși, chiar dacă se întorc acele timpuri, astăzi este mai ușor să procuri un apartament decât acum 15 ani. Instrumentele financiare disponibile astăzi, acum 13 ani pur și simplu nu existau. În prezent, moldovenii foarte ușor pot accesa credite imobiliare.

Totodată, în acest an, în primele nouă luni, moldovenii s-au împrumutat mai mult decât în orice an din istoria Republicii Moldova. În nouă luni băncile au alocat deja cetățenilor 2,5 miliarde de lei pentru procurarea imobilelor, iar până la sfârșitul anului va aloca cel mai probabil încă un miliard de lei.

sursa: www.realitatea.md.

S-a găsit jurnalul privat al Reginei Elisabeta. Suverana avea multe secrete: Scria zilnic în el, chiar dacă era obosită

Regina Elisabeta, care a murit la vârsta de 96 de ani pe 8 septembrie 2022, a avut un jurnal secret. Regretata suverană scris ultima dată în jurnal cu doar două zile înainte de moarte, a spus autorul Robert Hardman, în versiunea actualizată a cărții sale, „Charles III: New King. New Court. The Inside Story”, publicată pe 7 noiembrie, scrie evz.ro.

„Edward a venit să mă vadă”, ar fi fost ultimele cuvinte ale reginei, conform lui Hardman. Este vorba despre Sir Edward Young, secretarul privat al Reginei, care o ajuta să organizeze ceremonia de învestire a miniștrilor noului prim-ministru al Marii Britanii, Liz Truss. Numirea lui Truss, pe 6 septembrie, avea să fie ultimul angajament oficial al suveranei.„Se pare că încă scria în jurnal la Balmoral cu două zile înainte de moarte”, a scris Hardman.„Ultima sa însemnare era la fel de factuală și practică, la fel ca întotdeauna”.

Jurnalul Reginei Elisabeta era un registru al evenimentelor care aveau loc în zilele sale aglomerate. Suverana ar fi spus înainte să moară că n-a avut timp să noteze lucruri foarte personale sau conversații, ci doar evenimente importante. „Nu am timp să notez conversații, doar evenimente”, ar fi spus regina, conform unor surse.

Scria zilnic în jurnal, chiar dacă era obosită

Un fost membru al casei regale a declarat în 2019 că regina scria în jurnal cu un stilou cu cerneală neagră și că fiecare jurnal era marcat cu monograma sa regală și numerotat cu cifre romane. Suverana scria în jurnalul său în fiecare seară „indiferent cât de târziu era sau cât de obosită se simțea”, a spus fostul membru al casei regale. „Era o datorie de neocolit, și scria la birou, niciodată în pat”.

Și Regele Charles are un jurnal, dar „nu mai scrie jurnale narative extinse ca înainte”, a spus un curtean de rang înalt pentru Hardman.

Silviu Prigoană s-ar fi despărțit de soție înainte să moară

Dan Diaconescu a dezvăluit, în cadrul unei emisiuni, că Silviu Prigoană și soția sa, Mihaela, s-ar fi despărțit. Fostul patron de la OTV a explicat ce s-a întâmplat între cei doi soți la ultima petrecere la care au participat împreună, scrie adevarul.ro.

Silviu Prigoană era căsătorit cu Mihaela Botezatu, cea alături de care își găsise liniștea după divorțul de Adriana Bahmuțeanu.

Dan Diaconescu a susținut, marți seara, în timpul emisiunii „Cancan Senzațional”, în timp ce discuta cu Adriana Bahmuțeanu, că Silviu Prigoană s-ar fi despărțit de soția sa.

„Ultima mea întâlnire cu el a fost la Palatul Snagov, la nunta lui Horia Ivanovici. Și acolo era și Silviu Prigoană. Ne-am văzut, ne-am îmbrățișat, ne-am salutat. La masa unde el fusese alocat era și doamna Mihaela. Iar el voia să stea la masa mea. Și l-am întrebat: «Silviu, dar tu nu ești la masă cu soția ta?». Și el mi-a zis: «Dacă-ți spun ce mi-a făcut Horia! Eu nu mai sunt împreună cu Mihaela și Horia ne-a invitat separat și ne-a așezat la aceeași masă»”, a povestit Dan Diaconescu la Cancan Senzațional.

Adriana Bahmuțeană a vorbit și ea despre acest lucru. „Nu știu ce să spun exact. M-am întâlnit cu femeia aceasta doar de câteva ori, întâmplător, la mall. Am vorbit cu ea câteva minute. Nu am nimic cu femeia, să fie sănătoasă! Nu am nimic împotriva ei. Ba din contra, acum, în vacanța copiilor, le-am dat procură să meargă cu copiii în Italia. Acum o săptămână, la sfârșitul lui octombrie”, a spus și Adriana Bahmuțeanu.

Cifre dramatice: Sute de copii au fost omorâți de la începutul războiului din Ucraina, iar circa 10.000 au fost deportați în Rusia

589 de copii ucraineni au fost omorâți de la începutul invaziei ruse în Ucraina din 24 februarie 2022. Alți 1681 de copii au fost răniți, iar peste 9000 de copii au fost deportați sau strămutați forțat de pe teritoriul Ucrainei de la începutul invaziei. Datele au fost prezentate de reprezentantul Statului Major Coordonator al Ucrainei privind tratamentul față de prizonierii de război, Petro Iațenko, în cadrul dezbaterilor publice la tema „Care este soarta copiilor ucraineni deportați în Rusia, după decizia Tribunalului de la Haga?”, organizată de Agenția de presă IPN.

Potrivit oficialului ucrainean, autoritățile de la Kiev, în parteneriat cu instituțiile internaționale, au reușit readucerea în familii a 1007 copii ucraineni strămutați ilegal din Ucraina.

Potrivit reprezentantului Statului Major Coordonator al Ucrainei privind tratamentul față de prizonierii de război, de la începutul invaziei ruse în țara vecină 589 de copii ucraineni au fost omorâți, iar 9546 au fost preluați forțat din familiile ucrainene și deportați în Rusia.

„1681 de copii au fost răniți de la 24 februarie 2022. De asemenea, datele Procuraturii Generale a Ucrainei arată că 589 copii au murit de la începutul invaziei la scară largă. De asemenea, numărul de cazuri cunoscute de deportări sau de strămutare forțată a copiilor este de 9 546. 1007 copii au fost readuși acasă din deportate. Noi am reușit să salvăm peste 1000 de copii. Este un subiect foarte sensibil pentru noi. Ong-urile ucrainene și avocatul pentru drepturile copilului depun eforturi pentru a asigura reîntregirea familiilor și pentru a-i primi pe copiii ucraineni înapoi din prizonieratul rus”, a spus reprezentantul Statului Major Coordonator al Ucrainei privind tratamentul față de prizonierii de război, Petro Iațenko.

Potrivit oficialului ucrainean, singura modalitate de a combate fenomenul barbar de deportare și de strămutare forțată a copiilor ucraineni este încetarea războiului și retragerea completă a armatei ruse de pe teritoriul ucrainean. Petro Iațenko face apel la solidaritatea tuturor statelor lumii și spune că dacă Ucraina nu va fi sprijinită în fața agresiunii ruse, războiul s-ar putea extinde, vizând și alte state.

„Statul care a comis invazia trebuie obligat să se întoarcă pe teritoriul său și să respecte acordurile internaționale semnate anterior. E vorba de acordurile care prevăd integritatea teritorială a Ucrainei. Înțeleg că acum acest subiect pare de domeniul fantasticului, dar subiectul deportărilor, prizonierilor, torturii, genocidului, nu trebuie să-și aibă locul în Europa secolului 21. Se pare că sistemul dreptului umanitar internațional a clacat și noi vedem asta. Toate țările lumii trebuie să înțeleagă că invazia din Ucraina este o tentativă de a distruge sistemul de securitate din întreaga lume. Dacă nu vom fi susținuți de celelalte state ale lumii, Ucraina se una singură nu se va descurca. Am văzut că președintele Vladimir Putin a vizitat Mongolia unde a fost semnat un acord, acolo Putin trebuia arestat, dar acest lucru nu s-a întâmplat”, a mai spus Petro Iațenko.

Reprezentantul Statului Major Coordonator al Ucrainei privind tratamentul față de prizonierii de război spune că Organizația Națiunilor Unite trebuie să fie mai vocală în raport cu crimele de război comise de Rusia. Potrivit oficialului ucrainean, Rusia nu-și dorește doar ocuparea teritoriilor ucrainene, ci distrugerea identității poporului ucrainean.

„Rusia continuă să țină copiii ucraineni în izolare informațională și comite un genocid în raport cu poporul ucrainean. Pentru copiii care se întorc acasă din prizonieratul rus noi avem programe speciale de reabilitare și reintegrare. 161 copii s-au aflat în Centrul pentru Protejarea Drepturilor Copilului, psihologii lucrează cu acești copiii și-i ajută să se reintegreze în societatea ucraineană. Rusia nu încearcă doar să ne ocupe teritoriile, Rusia încearcă să ne distrugă cultura și identitatea. Este un genocid. Rusia încearcă să reeduce copiii din teritoriile temporar ocupate. Este o crimă groaznică de război. Noi trebuie să fim uniți, Ucraina nu trebuie izolată. Dacă Ucraina nu se va descurca cu invazia rusă, această problemă poate viza și alte țări. Toate țările lumii trebuie să ne ajute și astfel se ajută pe ele însele. Copiii ucraineni trebuie să se întoarcă acasă, în familiile lor, la limba și cultura lor. Ucraina are nevoie de cât mai multe acte oficiale confirmative ale acestor crime, avem nevoie de mediatizarea acestor cazuri, reprezentanții ONU trebuie să vorbească despre asta”, a punctat oficialul ucrainean.

Dezbaterea publică la tema „Care este soarta copiilor ucraineni deportați în Rusia, după decizia Tribunalului de la Haga?” este organizată în cadrul ciclului de dezbateri „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Agenția IPN desfășoară acest ciclu cu sprijinul Fundației germane Hanns Seidel.