O tragedie aviatică care a şocat Statele Unite ale Americii: O familie a decedat după ce elicopterul turistic în care se afla s-a prăbuşit în râul Hudson. Este vorba despre CEO-ul companiei Siemnes, soţia şi cei trei copii ai acestuia.
Originari din Spania, stabiliţi în Barcelona, cei cinci sosiseră la New York cu doar câteva ore înainte de tragedie.
Tragedia a avut loc la aproximativ 15 minute după ce elicopterul care efectua zboruri turistice a decolat. Întregul moment a fost filmat şi arată exact clipa în care aparatul de zbor s-a prăbuşit în râul Hudson.
„Trei adulţi şi trei copii se aflau în elicopterul Bell 206 care a decolat la ora trei după-amiază. Toate cele şase victime au fost scoase din apă. Din păcate, toate cele şase victime au decedat”, spune Eric Adams, primar oraşul New York.
Ultimele cuvinte care prevesteau tragedia
Cu doar câteva momente înainte ca elicopterul să se prăbușească în apele râului Hudson, pilotul a transmis un mesaj către turnul de control în care anunța că aeronava are nevoie urgentă de combustibil.
Potrivit lui Michael Roth, CEO-ul companiei New York Helicopters, pilotul a informat turnul de control că intenționează să aterizeze pentru a alimenta, o manevră care ar fi trebuit să dureze aproximativ trei minute. Totuși, aeronava nu a mai ajuns niciodată la destinație, potrivit Mirror.
„A spus că aterizează și că are nevoie de combustibil, dar 20 de minute mai târziu nu ajunsese”, a declarat Roth, adăugând că momentul ar putea reprezenta unul dintre ultimele apeluri radio transmise de pilot înainte de tragedie.
Autorităţile au deschis acum o anchetă pentru a afla ce s-a întâmplat. New York are mai multe heliporturi în centrul orașului şi, în fiecare zi, zeci de elicoptere decolează și aterizează pentru zboruri de afaceri sau turistice.
UE încearcă să umple golul lăsat de USAID, pe măsură ce țările europene își reduc bugetele
Organizațiile non-guvernamentale europene avertizează că urmează „câțiva ani dificili”, pe măsură ce nevoile umanitare în creștere se confruntă cu fonduri tot mai mici alocate națiunilor aflate în dificultate, se arată într-o analiză The Guardian. Situația este cu atât mai îngrijorătoare cu cât, pe lângă desființarea Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID), și reducerile „foarte regretabile” ale bugetelor europene pentru ajutorare contribuie, de asemenea, la o lipsă de sprijin pentru cele mai fragile state ale lumii, avertizează deputații europeni, dar și reprezentanții organizațiilor caritabile, scrie digi24.ro.
Isabella Lovin, vicepreședinte al Comisiei pentru dezvoltare a Parlamentului European, a declarat că reducerile USAID vor avea „consecințe dramatice în întreaga lume”. Ea a catalogat, de asemenea, deciziile recente ale statelor membre ale UE de a-și reduce bugetele de ajutor drept „ regretabile” și „greșite” și a adăugat că ar fi imposibil ca UE să umple golul lăsat de desființarea Agenției americane pentru Dezvoltare Internațională.
„Dacă ne gândim la securitatea și stabilitatea globală, atunci UE și statele sale membre trebuie să investească în democrație, în eradicarea sărăciei, în sprijinirea comunităților și a cetățenilor din țările în curs de dezvoltare. Aceasta este o modalitate de a preveni conflictele și de a preveni migrația involuntară și instabilitatea”, a declarat Lövin, fost ministru suedez al Dezvoltării Internaționale.
Germania, cel mai mare donator din UE, care a direcționat 0,79% din venitul său național către asistența pentru dezvoltare în străinătate, în 2023, este pe cale să își reducă bugetul pentru ajutor sub guvernul lui Friedrich Merz, conform unui acord de coaliție anunțat săptămâna trecută, care evită orice promisiune de a menține obiectivul de cheltuieli de 0,7% al ONU. Guvernul german și-a redus bugetul pentru ajutor cu 1,6 miliarde de euro în 2023 și cu încă 1 miliard de euro în 2024, potrivit Concord, un grup de organizații non-guvernamentale destinate dezvoltării.
Franța, Italia și Spania au fost, de asemenea, printre majoritatea țărilor UE care au redus ajutorul pentru dezvoltare în 2024, comparativ cu anul precedent, arată The Guardian. Și în afara UE, Marea Britanie este pe cale să își ducă bugetul de ajutor la cel mai scăzut nivel de când au început înregistrările în acest sens, estimându-se că va cheltui doar 0,23% din venitul național, în 2027, pentru ajutorare. Charlotte Slente, secretarul general al Consiliului danez pentru refugiați, una dintre cele mai mari organizații non-guvernamentale din Europa, a îndemnat guvernul britanic să se gândească din nou la decizia sa de a reduce bugetul de ajutor pentru a finanța apărarea.
„Securitatea nu este doar hardware, securitatea este și putere soft. Și dacă nu investești în probleme umanitare și în sprijinul populațiilor care au nevoie de ajutor, s-ar putea să vezi mai multe conflicte, mai multe strămutări, mai multă insecuritate”, a spus ea. Organizația condusă de Slente a prevăzut o creștere de 6,7 milioane de persoane strămutate până la sfârșitul anului 2026, care se vor adăuga celor 122,6 milioane de persoane din întreaga lume, forțate să își părăsească locuințele din cauza conflictelor, a tulburărilor politice sau a dezastrelor provocate de climă.
Efecte globale în urma desființării USAID
La câteva ore de la preluarea mandatului, Donald Trump a anunțat înghețarea imediată, pentru 90 de zile, a întregii asistențe externe a SUA, inclusiv a peste 40 de miliarde de dolari pentru proiecte internaționale, prin intermediul USAID. Conform Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, SUA era cel mai mare donator de ajutoare din lume, cheltuind 65 de miliarde de dolari pentru asistența oficială pentru dezvoltare în 2023, adică 0,24% din venitul său național. Pentru Consiliul danez pentru refugiați, impactul a fost instantaneu.
USAID a furnizat o cincime din finanțarea sa, contribuind la 24 din cele 40 de programe ale sale, cum ar fi asistența în numerar pentru persoanele înfometate din Sudan, combaterea malnutriției infantile în Camerun și deminarea în Columbia.
De la reduceri de fonduri, organizația a trecut la concedieri. A renunțat la 1.400 de persoane angajate, „dintre care multe lucrează pe piețe ale muncii unde nu este foarte ușor să găsești noi locuri de muncă”, a declarat Slente. Consiliul estimează că 2 milioane de persoane nu vor putea fi contactate ca urmare a reducerilor USAID. „Este fără precedent în istoria de 70 de ani a organizației noastre să avem reduceri efectuate în acest mod”, a spus Slente.
„Toate acestea au fost întrerupte de la o zi la alta, ceea ce înseamnă că unele dintre persoanele strămutate intern în Afganistan, care doresc acum să se întoarcă în satele lor, nu mai pot face acest lucru, deoarece nu există apă potabilă sigură sau instalații sanitare disponibile”, a spus ea. Slente și-a exprimat îngrijorarea cu privire la „golul imens” care se creează între ajutorul de urgență și programele de dezvoltare economică, care ar putea lăsa în urmă milioane de oameni săraci care nu se încadrează în niciuna dintre categorii. Ea a sugerat că țările cele mai susceptibile de a fi trecute cu vederea sunt statele fragile care „poate că nu au nevoi umanitare imediate”, dar nu au guverne stabile, atractive pentru donatorii occidentali interesați de proiecte de infrastructură.
Ea a adăugat: „Cred că există riscul ca toată lumea să se târască în acel colț în care salvează vieți din nou și din nou, fără să construiască reziliența populațiilor; de exemplu, prin furnizarea de sprijin pentru ca oamenii să fie capabili să își susțină propriul trai”.
Eurodeputații vor proiecte de sprijinire a democrației și a egalității de gen în țările subdezvoltate
În schimb, eurodeputatul ecologist Isabella Lovin, fost vicepremier suedez, a criticat accentul pus pe ajutorul orientat către accesul UE la materii prime, energie și controlul migrației, și anume portalul global, răspunsul blocului comunitar la inițiativa chineză „Belt and Road”. Lansat în 2021, portalul global își propune să strângă 300 de miliarde de euro în fonduri publice și private, pe parcursul a cinci ani, pentru a dezvolta proiecte de infrastructură în țările mai puțin dezvoltate.
„Unele dintre aceste proiecte pot fi bune, dar nu puteți derula aceste proiecte în zonele și țările afectate de conflicte, în țările cel mai puțin dezvoltate și în țările fragile. Pentru că acolo nu există siguranța investițiilor și, prin urmare, întreprinderile nu vor merge acolo”, a spus ea. Uniunea Europeană a stabilit pentru 2022 un buget de 1,5 miliarde de euro pentru ajutor umanitar.
Zelenski a cerut Parlamentului de la Kiev aplicarea legii marţiale în Ucraina încă 90 de zile
Preşedintele Volodimir Zelenski a cerut marţi parlamentului de la Kiev să menţină în vigoare legea marţială în Ucraina încă 90 de zile, informează Agerpres citat de digi24.ro.
Serviciul de presă al legislativului ucrainean a informat că a fost depusă pentru a fi luat în considerare de parlamentari o moţiune în acest sens.
Fără aprobarea de către parlament a noului termen, legea marţială ar urma să îşi înceteze efectele în 9 mai. Şeful statului a cerut totodată parlamentului prelungirea mobilizării militare generale cu aceeaşi durată ca şi a legii marţiale.
Parlamentul Ucrainei a impus legea marţială şi a declarat mobilizarea în februarie 2022, când forţele Kremlinului au invadat ţara.
Tavan prăbușit în timpul unei intervenții chirurgicale, într-o sală de operație a unui spital din București
Un panou din tavanul fals al unei săli de operație de la Institutul „Marius Nasta” din București s-a prăbușit chiar în timpul unei intervenții chirurgicale. Incidentul a avut loc deasupra mesei de operație, în momentul în care un pacient era supus unei toracotomii. „Unul dintre panourile de tavan fals s-a desprins parțial, antrenând particule de praf deasupra mesei de operație”, au transmis cadrele medicale. Potrivit acestora, înainte de incident s-a auzit și „un zgomot de mers la nivelul tavanului, posibil rozătoare sau pisică”, scrie digi24.ro.
Incidentul s-a petrecut în dimineața zilei de 11 aprilie, în jurul orei 9:45, într-o sala de operație, în timpul desfășurării unei intervenții chirurgicale. „Unul dintre panourile de tavan fals s-a desprins parțial, antrenând particule de praf deasupra mesei de operație.
Anterior s-a perceput un zgomot de mers la nivelul tavanului (posibil rozătoare sau pisică). Pacientul avea toracotomie stângă în plin act chirurgical”, au transmis cadrele medicale. Cadrele medicale au semnalat că tavanul fals reprezintă „un risc real” atât pentru echipele medicale, cât și pentru pacienți, mai ales în timpul intervențiilor chirurgicale.
În documentul oficial, personalul cere măsuri urgente.
„Planul de tavan reprezintă un risc de accident atât pentru echipele anestezico-chirurgicale, cât și al pacientului și personalului auxiliar, nefiind fixat corespunzător” Se impune igienizarea zonei de deasupra tavanului din ambele săli de operație, blocarea tuturor căilor de acces din exterior de la nivelul podului deasupra blocului operator, asigurarea închiderii etanșe laterale a tavanului, verificarea lămpilor electrice din tavan (nefuncționale), efectuarea unui control tehnic riguros în vederea funcționării optime”.
Din informațiile disponibile la acest moment, o echipă de la DSP este în prezent în control la Institutul Marius Nasta. Medicii au sesizat anterior că a plouat în acea secție de operație. Managerul spitalului a transmis la acel moment că problema fusese remediată, însă după acest incident, ar fi fost chemată o firmă pentru a interveni.
