Ce presupune planul de 210 miliarde de euro prin care Europa vrea să renunțe la petrolul și gazul rusesc

UE a dezvăluit miercuri un plan prin care se încearcă o creștere „masivă” a producției de energie solară și eoliană și o utilizare temporară sporită a termocentralelor pe bază de cărbune pentru a înlocui cât mai repede petrolul și gazul rusesc, scrie The Guardian.

Ce presupune planul de 210 miliarde de euro prin care Europa vrea să renunțe la petrolul și gazul rusesc

Comisia Europeană spune că va fi nevoie de încă 210 miliarde de euro în următorii cinci ani pentru a plăti costul renunțării la combustibilii fosili importați din Rusia și pentru a grăbi trecerea la „energia verde”.

Oficiali de top au admis că, pe termen scurt, cursa de a renunța la gazul rusesc va presupune o folosire mai intensă a cărbunelui și a energiei nucleare.

Planul conceput de UE ca răspuns la invadarea Ucrainei de către trupele ruse și decizia de a elimina dependența Europei de gazul rusesc presupun o îmbunătățire a Pactului Verde European, politica principală a blocului comunitar de a confrunta criza schimbărilor climatice.

Comisia Europeană a propus ca, până în 2030, 45% din energia din UE să vină din surse regenerabile, după ce anul trecut ținta sugerată era de 40%. Oficialii doresc de asemenea să reducă consumul de energie cu 13% până în 2030 (în comparație cu valorile înregistrate în 2020), în loc de 9% cât era obiectivul precedent.

„Este clar că e nevoie să oprim această dependență și mult mai repede decât am preconizat înainte de război”, a spus Frans Timmermans, oficialul UE însărcinat cu gestionarea Pactului Verde.

În contrast cu suma de 210 miliarde de euro alocată pentru construirea unei noi infrastructuri energetice care va include parcuri eoliene și panouri solare, Timmermans a spus că UE cheltuie 100 de miliarde de euro pe an pentru combustibili fosili.

„Accelerând tranziția înseamnă că banii pot rămâne în Europa, pot ajuta la scăderea facturilor la energie pentru familiile europene și nu vor fi folosiți pentru a finanța acest război barbaric în Ucraina”, a spus Timmermans.

Pentru a renunța la gazul rusesc, Europa va fi „probabil” nevoită să folosească termocentrale pe bază de cărbune pentru o perioadă „mai lungă decât era de așteptat”, potrivit strategiei UE. În plus, inițiativa UE a dus la declanșarea unei curse pentru a crește importurile de gaze naturale lichefiate (GNL) din țări precum SUA și Qatar și de gaze livrate prin conductă din Azerbaijan.

sursa

Statele europene au creșteri economice peste așteptări. Cine salvează zona euro de recesiune

Anul 2024 se poate încheia cu o creștere a economiilor din zona euro care depășește așteptările analiștilor, pe fondul unor îmbunătățiri în Germania, Franța, Italia și Spania. Datele preliminare publicate de Eurostat arată și că zona euro a înregistrat o scădere ușoară la finalul anului trecut, echivalent cu o recesiune tehnică.

Conform analiştilor intervievaţi de Bloomberg, PIB-ul zonei euro va creşte cu 0,7% în 2024, faţă de un avans de 0,5% estimat în precedentul studiu lunar. Economia Germaniei ar urma să înregistreze o expansiune de 0,2%, faţă de un nivel prognozat anterior de 0,1%, conform Agerpres.

Rezultatele, care includ şi revizuirea în creştere a prognozelor economice pentru Franţa, Italia şi Spania, indică îmbunătăţirea încrederii în regiune.

Conform datelor preliminare publicate de Eurostat, economia zonei euro a înregistrat o performanţă peste aşteptări în perioada ianuarie-martie 2024. Produsul Intern Brut al celor 20 de ţări care au trecut la moneda unică a înregistrat un avans de 0,3% în primul trimestru al acestui an comparativ cu trimestrul precedent. Analiştii mizau pe o creştere de doar 0,1% a economiei zonei euro de la un trimestru la altul.

În schimb, Eurostat a revizuit în jos cifrele pentru trimestrul patru al anului trecut, când economia zonei euro a înregistrat o contracţie de 0,1%, în loc de stagnarea anunţată iniţial, ceea ce înseamnă că zona euro a fost în recesiune tehnică în a doua jumătate a anului trecut. Una dintre definițiile pentru recesiunea economică se bazează pe scăderi ale produsului intern brut pentru două trimestre consecutive.

De asemenea, rata inflaţiei în zona euro se apropie de ţinta Băncii Centrale Europene de 2% şi analiştii se aşteaptă la reducerea dobânzilor în iunie.

Conform analiştilor intervievaţi de Bloomberg, anul acesta BCE va reduce dobânda la depozite cu 0,75%, iar rata inflaţiei în zona euro va atinge 2% în trimestrul doi din 2025.

Preşedintele BCE, Christine Lagarde, declara recent că economia zonei euro „se redresează şi vedem semne clare de revenire”.

sursa

Momentul în care blocul de 10 etaje din orașul rus Belgorod se prăbușește după ce a fost lovit de o rachetă

Pe rețelele de socializare au apărut imagini care arată momentul în care un bloc de 10 etaje s-a prăbușit în Belgorod.

Cel puțin șapte persoane au fost ucise și alte 17 au fost rănite după ce clădirea a fost lovită de o rachetă doborâtă, a declarat presa rusă, potrivit protv.ro.

Oficialii ruși spun că racheta a făcut parte dintr-un atac aerian al Ucrainei. Afirmațiile nu au fost verificate.

Imaginile arată, de asemenea, că serviciile de urgență care continuă să caute în moloz pentru supraviețuitori.

Adresele celor 52 de secții de vot deschise de către România pe teritoriul Republicii Moldova pentru alegerile europarlamentare din 9 iunie

Cetățenii R. Moldova care dețin și cetățenia României sunt așteptați la urne pe 9 iunie curent pentru a-și alege reprezentanții în Parlamentul European.

Guvernul de la București va deschide în total 52 de secții de vot în stânga Prutului, cu 16 mai multe decât acum cinci ani, în cadrul cărora basarabenii români își vor putea exercita dreptul la vot, anunță Ministerul Afacerilor Externe al României. Din numărul total de secții, 13 vor funcționa în municipiul Chișinău – la Consulatul general al României, la Universitatea de Stat din Moldova, la Teatrul „Satiricus”, la liceele „Muguel de Cervantes”, „Gheorghe Asachi” și „Spiru Haret”, două la Bălți și câte una în centrele raionale sau în câteva sate.

Cetățenii vor putea vota în baza unui document de identitate românesc valabil în ziua votării: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; paşaportul simplu; paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar; în cazul elevilor din şcolile militare, carnetul de serviciu militar.

Votarea va începe la ora locală 7:00, pe 9 iunie, și se va încheia la ora 22:00.

La alegerile din 9 iunie 2024 vor fi aleși cei 33 de reprezentanți ai României în Parlamentul European. Mandatul eurodeputaților este de 5 ani.

„Cetățenii R. Moldova pot să decidă , în mare parte, cum va arăta viitorul Parlament European, pentru că au cetățenia română și au dreptul să voteze pentru alegerile europarlamentare. Cred eu că este pentru prima dată când miza alegerilor europarlamentare este atât de mare pentru R. Moldova, pentru că Parlamentul care va fi ales pe 9 iunie și, automat, viitoarea Comisie Europeană va decide soarta integrării R. Moldova. Este foarte important ca cetățenii să iasă la vot pe 9 iunie și să decidă cum va arăta viitorul Parlament European. Anume acest parlament poate decide nu doar deschiderea negocierilor, dar și integrarea în Uniunea Europeană a R. Moldova. E clar că în următorii cinci ani se va decide acest lucru. Deci, această miză pentru cetățenii R. Moldova este mai mare ca niciodată”, a declarat recent secretarul de stat al Departamentului pentru Relația cu R. Moldova din cadrul Guvernului României, Adrian Dupu, potrivit ziarulnational.md.

Imagini cu ruși care ucid cu sânge rece nouă civili în Bucha. La locul faptei s-au găsit dovezi care arată cine au fost soldații
Articolul anterior
#stilunic cu Gabi Marcu:”Era mult mai bine dacă ieșeam desculț din casă?”
Articolul următor