Cea mai recentă rundă de tarife comerciale ale SUA, prezentată miercuri, va diminua şi mai mult vigoarea unei economii mondiale care abia şi-a revenit din creşterea inflaţiei post-pandemice, o economie îngreunată de datorii record şi neliniştită de conflictele geopolitice, comentează Reuters, potrivit digi24.ro.
În funcţie de modul în care preşedintele Donald Trump şi liderii altor ţări vor acţiona acum, ar putea fi vorba de un punct de cotitură pentru un sistem globalizat care, până acum, a luat de bună forţa şi fiabilitatea Americii, cea mai mare componentă a sa. Dar în lunile următoare vor prevala pur şi simplu efectele de creştere a preţurilor – şi, prin urmare, de diminuare a cererii – după ce noile taxe vor fi aplicate la mii de bunuri cumpărate şi vândute de consumatori şi companii de pe întreaga planetă.
„O văd ca pe o derivă a economiei americane şi globale către performanţe mai slabe, mai multă incertitudine şi, posibil, îndreptându-ne către ceea ce am putea numi o recesiune globală”, a declarat Antonio Fatas, macroeconomist la şcoala de afaceri INSEAD din Franţa. „Ne îndreptăm către o lume care este mai rea pentru toţi, deoarece este mai ineficientă”, a comentat Fatas, care a fost consultant pentru Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială.
Vorbind miercuri în Grădina Trandafirilor de la Casa Albă, Trump a anunţat că va impune un tarif de bază de 10% pentru toate importurile şi a prezentat un tabel care arată taxe mai mari pentru unii dintre cei mai mari parteneri comerciali ai ţării, inclusiv 34% pentru China şi 20% pentru Uniunea Europeană.
Un tarif de 25% pentru automobile şi piese auto fusese deja confirmat anterior. Trump a declarat că tarifele vor readuce în Statele Unite capacităţi de producţie vitale din punct de vedere strategic. Având în vedere că producţia globală deja creşte la niveluri sub aşteptări, statisticienii se vor grăbi să calculeze impactul acestei măsuri – o sarcină deloc uşoară, având în vedere că Trump a sugerat în trecut că aceasta ar putea fi doar manevra de deschidere a unor negocieri cu rezultate incerte.
Directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, a declarat săptămâna aceasta, în cadrul unui eveniment Reuters, că deocamdată nu vede o recesiune globală. Ea a adăugat că Fondul se aşteaptă ca, în scurt timp, să facă o mică „corecţie” în jos a prognozei sale pentru 2025, de creştere globală de 3,3%. Dar impactul asupra economiilor naţionale va fi foarte divergent, având în vedere spectrul de tarife care variază de la 10 % pentru Marea Britanie la 49 % pentru Cambodgia.
Dacă rezultatul este un război comercial mai amplu, acesta ar avea repercusiuni şi mai mari pentru producători precum China, care ar fi nevoiţi să caute noi pieţe în faţa unei cereri scăzute din partea consumatorilor din întreaga lume. Iar dacă tarifele vor împinge înseşi SUA spre recesiune, acest lucru va afecta puternic ţările în curs de dezvoltare ale căror destine sunt strâns legate de cele ale celei mai mari economii a lumii.
O „lume inversată” „Ceea ce se întâmplă în Statele Unite nu rămâne în Statele Unite”, a declarat Barry Eichengreen, profesor de economie şi ştiinţe politice la Universitatea din California, Berkeley. „Economia este prea mare şi prea conectată la restul lumii prin intermediul comerţului şi al fluxurilor de capital pentru ca restul lumii să nu fie afectat”, a punctat Eichengreen. Efectele în lanţ pentru factorii de decizie politică din băncile centrale şi guverne sunt, de asemenea, potenţial mari.
O destrămare a lanţurilor de aprovizionare care, timp de ani de zile, au ţinut sub control preţurile pentru miliarde de consumatori ar putea duce la o lume în care inflaţia tinde să fie mai „fierbinte” decât nivelul de 2 % pe care bancherii centrali îl consideră în prezent un obiectiv uşor de gestionat. Iar economiile cu o creştere mai slabă a producţiei ar face ca guvernele să se străduiască şi mai mult să plătească datoria mondială record de 318.000 de miliarde de dolari şi să găsească bani pentru priorităţile bugetare, de la cheltuielile pentru apărare la măsurile climatice şi asistenţă socială. Şi dacă tarifele nu vor duce la îndeplinirea obiectivului declarat de Trump de a încuraja întreprinderile să investească în producţia internă din SUA, având în vedere deficitul de forţă de muncă internă cu care se confruntă deja o ţară aproape de ocuparea deplină a forţei sale de muncă?
Unii îl văd pe Trump căutând alte modalităţi de a elimina deficitul comercial global al SUA care îl enervează atât de mult – de exemplu, cerând altora să participe la o reechilibrare a cursurilor de schimb valutar în avantajul exportatorilor americani. „Vom continua să îl vedem prezentând modalităţi potenţial mai riscante de a face faţă puterii continue a dolarului”, a declarat Freya Beamish, economist şef la firma de strategie de investiţii TS Lombard.
Astfel de măsuri ar putea pune în pericol poziţia privilegiată a dolarului ca monedă de rezervă mondială preferată – un rezultat pe care puţini îl prevăd, fie şi numai pentru că nu există deocamdată alternative reale la dolar. Cu toate acestea, preşedintele Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a declarat miercuri, în cadrul unui eveniment desfăşurat în Irlanda, că Europa trebuie să acţioneze acum şi să accelereze reformele economice pentru a concura în ceea ce ea a numit o „lume inversată”.
„Toată lumea a beneficiat de pe urma unui hegemon, Statele Unite, care era angajat într-o ordine multilaterală, bazată pe reguli”, a spus ea despre era post-Război Rece a inflaţiei scăzute şi a comerţului în creştere într-o economie globală deschisă. „Astăzi trebuie să ne confruntăm cu închiderea, fragmentarea şi incertitudinea”, a avertizat Lagarde.
