Cel puţin 20 de cadavre pe o stradă din Bucea, oraş din apropiere de Kiev

02/04/2022

News

Cadavrele a cel puţin 20 de bărbaţi îmbrăcaţi în haine civile zăceau sâmbătă pe o stradă din Bucea, oraş la nord-vest de Kiev pe care militarii ucraineni tocmai l-au recucerit de la forţele ruse, a constatat un jurnalist AFP.

Unul dintre bărbaţi avea mâinile legate, iar cadavrele erau împrăştiate pe câteva sute de metri, transmite Agerpres.

Şaisprezece din cele 20 de cadavre erau întinse pe trotuar sau pe bordură. Trei se aflau în mijlocul drumului, iar un altul în curtea unei case. Doi se aflau lângă nişte biciclete, un altul – lângă o maşină abandonată.

Un paşaport ucrainean deschis se afla pe pământ lângă persoana care avea mâinile legate la spate cu o bucată de pânză albă.

Toţi bărbaţii morţi purtau geci de iarnă, veste sau hanorace, blugi sau pantaloni de trening şi încălţăminte sport sau bocanci.

Unii dintre ei erau întinşi pe spate, în timp ce alţii zăceau cu faţa în jos.

După aspectul pielii, cadavrele se aflau acolo de mai multe zile, notează AFP, care menţionează că nu s-a putut stabili imediat cauza morţii, dar că o persoană avea o rană extinsă în zona capului.

În ultimele zile, forţele ruse s-au retras din mai multe localităţi situate în apropierea capitalei ucrainene, după eşecul tentativelor lor de încercuire.

Ucraina a anunţat că Bucea a fost eliberată, dar oraşul este distrus de lupte. Jurnaliştii AFP au văzut spărturile provocate de obuze în clădiri de locuit şi numeroase caroserii de maşini.

Oamenii de afaceri din R. Moldova vor avea o sărbătoare profesională

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării (MDED), la propunerea Comisiei economie, buget și finanțe a Parlamentului Republicii Moldova, a inițiat un proiect de lege care prevede declararea zilei de 27 iunie ca „Ziua Antreprenorului”, în care autoritățile pot organiza manifestări și acțiuni publice.

Ministerul susține că propunerea de instituire a sărbătorii profesionale „Ziua Antreprenorului” vine ca urmare a solicitărilor mai multor asociații de profil, transmite Știri.md cu referire la mold-street.com.

„În Republica Moldova există aproximativ 60.000 de întreprinderi, care angajează peste 70% din totalul angajaților din Republica Moldova sau aproximativ 613.000 de persoane. Instituirea sărbătorii profesionale „Ziua Antreprenorului” ar oferi o oportunitate de a menționa și a aprecia contribuția oamenilor de afaceri la progresul economic al Republicii Moldova”, afirmă MDED.

Potrivit MDED, această zi ar servi nu doar ca un prilej de recunoaștere, ci și ca un moment de reflectare asupra sprijinului necesar pe care îl merită antreprenorii în drumul său către succes.

„Considerăm importantă instituirea acestei zile, în primul rând în semn de respect și recunoștință pentru antreprenorii onești care își dezvoltă afacerile în Republica Moldova, creează locuri de muncă, contribuie la dezvoltarea economică și socială, inclusiv prin plata impozitelor la bugetul public național”, adaugă Ministerul Dezvoltării Economice.

Menționăm că, anterior, președintele Comisiei parlamentare pentru economie, buget și finanțe, Radu Marian, a anunțat că Ziua Antreprenorului va fi marcată anual pe data de 21 august.

Părinții, îndemnați să supravegheze copiii atunci când fac fotografii la decorațiunile pascale din capitală

Primăria Municipiului Chișinău face apel către părinți, să supravegheze copiii minori, în perioada Sărbătorilor Pascale, când vor face poze la decorațiunile de sărbătoare, amplasate în sectoarele capitalei.

Solicitarea vine ca o asigurare, în contextul evitării oricăror incidente sau accidentări a minorilor.

Vă dorim să petreceți Sărbătoarea Învierii în liniște și pace, cu toți cei dragi alături!

Amintim că în spațiile publice din oraș au fost amenajate decorațiuni cu tematică pascală, care vor fi iluminate pe timp de noapte, odată cu conectarea iluminatului stradal, iar doritorii vor putea face poze cu familia, rudele și prietenii.

Se împlinesc 34 de ani de la primul Pod de Flori din 6 mai 1990! Visul românilor de a trece Prutul a devenit realitate

În urmă cu 34 ani, pentru o perioadă scurtă, între România și Moldova nu a existat graniță. La 6 mai, 1990, pentru prima oară după cel de-al Doilea Război Mondial, frontiera româno-sovietică a putut fi traversată fără acte. Momentul s-a numit „Podul de flori”, iar astăzi se împlinesc 34 de ani de la acel eveniment, scrie libertytv.md.

Peste un milion de oameni au participat la eveniment, iar pentru prima oară după cel de-al doilea război mondial, frontiera a putut fi traversată fără acte. Podul semnifica frăţia, dorinţa de apropiere, istoria comună a celor două ţări. Această primă deschidere a graniţelor dintre România şi Republica Moldova s-a materializat în mii de flori aruncate în apa Prutului de pe ambele maluri.

În ziua respectivă, între orele 13:00 și 19:00, locuitorilor din România li s-a permis să treacă Prutul fără pașaport și viză. De-a lungul frontierei de 700 km de pe Prut au fost create opt puncte de trecere: Miorcani – Pererâta, Stânca – Costești, Iași – Sculeni, Ungheni – Pod Ungheni, Albița – Leușeni, Fălciu – Țiganca, Oancea – Cahul și Galați – Giurgiulești.

„Era o tensiune emoţională de nedescris. Oamenii se strigau pe nume unii pe alţii şi se regăseau după ani şi ani. La un moment dat, de partea cealaltă a râului s-a aruncat un bărbat în apă şi a început să vină spre basarabenii de dincoace. Ai mei din Pererâta stăteau încremeniţi. Aveau mari emoţii şi nu îndrăzneau să facă nici o mişcare până s-a aruncat un pererâtean în apă. După el au pornit şi ceilalţi. S-au întâlnit toţi la mijlocul Prutului şi au încins acolo, în apă, o horă, lucru nemaivăzut şi nemaiauzit nicăieri în altă parte a lumii. De aceea spun că par caraghioşi astăzi cei care ironizează Podul de Flori. Nu poate fi ironizată lacrima bucuriei”, declara într-un interviu în 2008, regretatul poet Grigore Vieru.

Al doilea „Pod de flori” a avut loc la 16 iunie 1991, ocazie cu care deja cetăţenii moldoveni au putut intra în România fără acte. Chiar dacă scopul re-unificării nu a fost atins atunci, momentul „Podurilor de flori” a reactivat multor oameni conştiinţa faptului că indiferent de ce parte a Prutului trăiesc, aparţin unui singur neam.

Podul de Flori s-a înscris în cronicile istoriei ca un eveniment foarte rar şi de o mare importanță, care ne spune că poporul român trăieşte pe ambele maluri ale Prutului în ciuda tuturor vitregiilor istorice.